Regatul Ungariei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Magyar Királyság
Regatul Ungariei
1000 – 1918
Flag Stemă
Steagul între 1867-1918 Stemă
Capitală Esztergom;
Fehérvár;
Buda;
Pozsony;
Debreţin;
Budapesta
Limbă/limbi limba maghiară
Religie catolicism
Formă de guvernare Monarhie
Rege
 - 10011038 Ştefan I (primul)
 - 19191918 Carol al IV-lea (ultimul)
Istorie
 - Fondare 1000
 - Declararea Republicii 1918
 - Redeclararea Regatului 1920-1946
Istoria Ungariei

Rezumat al Istoriei Ungare
Panonia, Formarea Ungariei
Panonia
Panonia înainte de maghiari
Procesul descălecării
Anii incursiunilor militare
Regatul Ungariei Medievale
Dinastia arpadiană
Dinastii mixte
Regatul Ungariei la începutul Epocii Moderne
Ocupaţia otomană
Principatul Transilvaniei
Războiul de independenţă Rákóczi
Absolutismul secolului XVIII
Istoria maghiară în secolul al XIX-lea
Anii de reformă
Revoluţia de la 1848
Ausgleich
Imperiul Austro-Ungar
Istoria maghiară în secolul al XX-lea
Revoluţia mîjă-de-toamna
Republica Ungară (1918 - 1919)
Republica Ungară a Sfaturilor
Tratatul de la Trianon
Regatul Ungariei (1920–1944)
Ungaria în timpul celui de-al doilea război mondial
Statul Maghiar (1944-1945)
Republica Populară Ungară
Revoluţia din Ungaria, 1956
Ungaria zilelor noastre
Republica Ungară
Această căsuţă: vizualizare  discuţie  modificare

Regatul Ungariei, alternativ Regatul Maghiar, (în latină Regnum Hungariae, în maghiară Magyar Királyság) a fost înfiinţat în anul 1000. Regatul Maghiar a devenit cu timpul o principala putere politică în Europa centrală, păstrându-şi acest statut până în anul 1526, când a suferit o mare înfrângere din partea Imperiului Otoman, în bătălia de la Mohács (1526). iar regele Ludovic II. Iagelló (1516- 1526), a murit în 29 august 1526. Majoritatea ungurilor pe 10 noiembrie 1526 l-au ales pe Ioan Zapolya(1526 -1540) minoritate mică din aristrocaţii maghiari (în decembrie 1526) l-au ales pe Ferdinand I. regele Ungariei, care era şi Arhiduce al Austriei. În 29 februarie 1528 regele Ioan Zapolya a fost recunoscut de Sultanul Ottoman. În 1529 regatul maghiar a fost împărţit în două părţi, în vest era regatul maghiar, şi Ungaria habsburgică, în acea vreme nu erau Ottomani în teritoriul maghiar. În 1532 Nikola Jurišić a blamat armata Turcă. În 1541 a căzut Buda, care a marcat Împărţirea Ungariei în trei părţi. Vestul Ungariei a fost inclus în Imperiul Habsburgic, al Austriei. Imperiul Otoman a stăpînit partea de centru-sud şi Pécs şi Buda. Transilvania a fost semi-independentă. Între 1699 şi 1718 armatele Sfântului Imperiu Roman au eliberat teritoriile de sub ocupaţia imperiului otoman care erau o parte din regatul maghiar înainte de 1526 încluzându-le Imperiului Habsburgic.

Limba de cancelarie (limba de stat) a Regatului Ungariei era limba latină. Maghiara devine oficială abia după Ausgleich-ul din 1867.

După revoluţia maghiară din 1848-1849 regatul maghiar a fost dizolvat de imperiul habsburgic, şi a devenit împărţit într-o serie de districte mici controlate din Viena, în 1867 Imperiul Austriac s-a transformat în monarhia dualistă Austro-Ungaria, în care Ungaria a devenit o parte din două părţi autonome al noului stat: regat separat şi politică internă separată. Aceasta a fost urmată de maghiarizarea Ungariei, începând cu limba maghiară, (după revoluţia din 1848 austriecii au vrut sa introducă limba germană ca limba oficială.

Etniile din Ungaria Mare (1880)


Unelte personale