Azuga

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Azuga
—  Oraș  —
Stațiunea turistică Azuga
Stațiunea turistică Azuga
Stemă
Stemă
Azuga se află în România
{{{alt}}}
Azuga
Localizarea orașului pe harta României
Azuga se află în Județul Prahova
{{{alt}}}
Azuga
Localizarea orașului pe harta județului Prahova
Coordonate: Coordonate: 45°26′42″N 25°33′19″E / 45.44500°N 25.55528°E / 45.44500; 25.5552845°26′42″N 25°33′19″E / 45.44500°N 25.55528°E / 45.44500; 25.55528

Țară  România
Județ Prahova
Atestare documentară 1830

Guvernare
 - Primar Constantin Samson[1] (PV[1],02012)

Suprafață
 - Total 83 km²
Altitudine [2] 930 m.d.m.

Populație (2011)[3][4][5][6]
 - Total 4.440 locuitori
 - Densitate 53 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 5.213 locuitori

Site web: Primăria Azuga

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Azuga (în trecut, Între Prahove) este un oraș aflat în nordul județului Prahova, Muntenia, România. Se situează în Valea Prahovei, la confluența cu râul Azuga, la poalele Munților Bucegi și Munților Baiului, în vecinătatea culmilor Sorica și Cazacu. Este o stațiune climaterică și turistică importantă, fiind renumită îndeosebi ca stațiune turistică pentru sporturile de iarnă.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Orașul se află în nordul extrem al județului, în Munții Baiului, la limita cu județul Brașov, pe cursul superior al râului Prahova, acolo unde primește apele afluentului Azuga. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov.[7] Prin oraș trece și calea ferată Ploiești-Brașov, pe care este deservit de stația Azuga.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Azuga

     Români (94.57%)

     Necunoscută (4.16%)

     Altă etnie (1.26%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Azuga

     Ortodocși (92.27%)

     Romano-catolici (1.48%)

     Necunoscută (4.16%)

     Altă religie (2.07%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Azuga se ridică la 4.440 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.213 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,57%). Pentru 4,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,27%), cu o minoritate de romano-catolici (1,49%). Pentru 4,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[8] Evoluția populației la recensăminte:


Istorie[modificare | modificare sursă]

Un vechi document din anul 1815 menționează hanul Căciula Mare, numit și Hanul Între Prahove, descris de istoricii români V. A. Urechia, în lucrarea sa Drumul Brașovului“ și de Nicolae Iorga, în lucrarea Scrisori de negustori. Datorită vieții pastorale intense, această asezare s-a extins ulterior. Potrivit unor afirmații, hanul s-a construit intre anii 1720-1725, fiind ars în mai multe rânduri de turci. Acest han se află în locul unde este astăzi Biserica Ortodoxă. Hanul Căciula Mare a fost prima cladire construită in aceasta zonă, iar abia în primii ani ai secolului al XVIII-lea au apărut primele locuințe omenești

Primii locuitori ai zonei Văii Prahova sunt păstorii de vite, iar primul locuitor care s-a stabilit în actualul oraș Azuga a fost ciobanul Gheorghe Zangor, care avea în jur de 500 de oi, acesta construindu-și prima casă în jurul anului 1800. În anul 1884 localitățile Predeal, Azuga, Bușteni și Poiana Țapului au format împreună o comună, sub numele de Predeal, iar în anul 1889 reședința Primăriei s-a mutat de la Predeal la Azuga, într-o clădire pusă la dispoziție de regele Carol I.

De-a lungul timpului s-au construit numeroase fabrici în Azuga, prima fiind Fabrica de Sticlă, construită de Aslan în anul 1830, însa aceasta a fost închisă după doar câteva luni; banul Filipescu, proprietarul moșiei, a încercat să o mai închirieze unui bucureștean, dar acesta a dispărut înainte de reluarea producției. În anul 1879 s-a construit o nouă fabrică de sticlă, proprietatea lui S. Grunfeld, fabrica având în jur de 250 de angajați, majoritatea din Boemia. Apoi au urmat fabrica de cașcaval (1882), fabrica de var hidraulic (1885), fabrica de ciment (1885), fabrica de postav (1887), fabrica de salam (1877),[9] fabrica de cherestea (1888), fabrica de șampanie (1892) și fabrica de șamotă (1908). Însă cea mai importantă fabrică construită în Azuga a fost fabrica de Bere, ridicată în perioada 1898-1900 de către specialistul de origine germană Grundt.

În secolul al XIX-lea, locul cuprins între apele Azuga și Prahova a fost un renumit loc de popas, pe drumul ce traversa munții. Pe locul unuia dintre aceste hanuri, între anii 1902-1903, a fost construită actuala biserică, închinată Sfintei Treimi. Pe lângă darurile oferite de credincioși, un ajutor semnificativ a fost oferit de Casa Regală. Biserica este împodobită cu o serie de vitralii deosebite, lucrate de un meșter german, în anul 1902, la cererea regelui Carol I și a reginei Elisabeta, ctitorii bisericii. 

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

În orașul Azuga se află cimitirul eroilor din Primul Război Mondial (amenajat în 1920), monument istoric memorial sau funerar de interes național.

În rest, alte zece obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: clădirea birourilor ADP (sfârșitul secolului al XIX-lea), casa cu parter comercial Ion Vasilescu (circa 1910), casa cu parter comercial Ion Taraș, casele Lucian Marcu, Petre Tibeică, Ion Seu și Nicolae Irimia, casa parohială (începutul secolului al XX-lea), o altă casă din 1890 din strada Independenței, și cășeria lui Ghimbășanu (1878).

Turism[modificare | modificare sursă]

Pârtiile amenajate din Azuga sunt:[necesită citare]

  1. Sorica: lungime 2100 m, dificultate medie, diferența de nivel de 561 m, instalație de iluminat nocturn și tunuri de zăpadă
  2. Cazacu: lungime 1920 m, dificultate medie, diferența de nivel 530 m
  3. Cazacu variantă: lungime 400 m, dificultate medie, dispune de zăpadă artificială
  4. Cazacu bretea: lungime 715 m, diferența de nivel 163 m
  5. Sorica Sud - lungime 770 m, ușoară
  6. La Stână - lungime 910 m, ușoară

Alte pârtii de schi fond, precum și un traseu de snowboard, situate în vecinătatea pârtiei Cazacu, însumeaza 10 km.

Azuga dispune de o telegondolă inaugurată la sfârșitul anului 2007, care oferă acces din punctul superior către toate pârtiile din stațiune. Există de asemenea și instalații de teleschi, miniteleschi si babyschi.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 25 iunie 2012. 
  2. ^ Despre Prahova. Geografie și statistici”. Direcția Județeană de Statistică Prahova. http://www.prahova.insse.ro/main.php?id=405. Accesat la 1 ianuarie 2013. 
  3. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  4. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Rezultatele recensământului din 2002 pentru Azuga, Prahova. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=875&judet_id=1113&localitate_id=1116. 
  6. ^ Comunicat de presă privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011”. INSSE Prahova. 2 februarie 2012. http://www.prahova.insse.ro/phpfiles/Comunicat%20-%20DATE%20PROVIZORII%20RPL%202011%20PRAHOVA.pdf. Accesat la 9 februarie 2012. 
  7. ^ Google Inc. Google Maps – Azuga. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/@45.4417551,25.5651984,14z. Accesat la 19 martie 2015. 
  8. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Azuga, cătun”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 144. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei/roumanie_geo_1_text.pdf. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Azuga