Comuna Beliș, Cluj
| Beliș | |
| — Comună — | |
 |
|
 Beliș
|
|
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară | România |
| Județ | Cluj |
| Statut | Centru de comună |
| Atestare | 1770 |
|
|
|
| Sate componente | Bălcești, Beliș, Dealu Botii, Giurcuța de Sus, Poiana Horea, Smida |
|
|
|
| Guvernare | |
| - Primar | Crainic Viorel |
|
|
|
| Suprafață | |
| - Total | 206,49 km² |
| Altitudine | 1162 m.d.m. |
|
|
|
| Populație (20 octombrie 2011 [1]) | |
| - Total | 1.164 locuitori |
| - Densitate | 6,76 loc./km² |
|
|
|
| Fus orar | EET (UTC+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Cod poștal | 407075 |
| Prefix telefonic | +40 x64[2] |
|
|
|
| Site: Site Web | |
|
|
|
 |
|
modifică  |
|
Beliș (în maghiară Béles sau Jósikatelep) este o comună de munte din județul Cluj, Transilvania, România, situată la aproximativ 77 km vest de Cluj-Napoca și circa 27 km sud de Huedin. Toponimul pare să fie de origine slavă.
Comuna este alcătuită din următoarele 6 sate: Bălcești, Beliș, Dealu Botii, Giurcuța de Sus, Poiana Horea și Smida. Satul Giurcuța de Jos a fost dezafectat prin decretul 223/1972 pentru construirea barajului de acumulare Fântânele.[3]
Cuprins |
Istorie [modificare]
Nu se cunoaște data exactă a formării localității, se presupune însă că aceasta a fost formată de păstorii care veneau cu turmele prin zonă la pășunat. Aceștia și-au ridicat în zonă colibe, iar ulterior s-au așezat în zonă, rămânând definitiv acolo. Pe la 1737 în documentele vremii este amintită și localitatea Beliș.
La inceputul anilor 1970, pe vatra veche a satului Beliș s-a construit barajul Beliș-Fântânele, iar locuințele au fost strămutate pe deal. Satul vechi, Giurcuța de Jos, cu vatra și mormintele strămoșilor a fost inundat de apele lacului de acumulare Fântânele. Vara când nivelul apelor lacului scade, se pot vedea ruinele satului, în special biserica.
Date geografice [modificare]
Localitatea este extinsă pe pantele de nord-vest ale Munților Gilău și pe cele de sud-sud-est ale Măgurii Călățele din Munții Apuseni, pe malurile lacului antropic Fântânele, de pe cursul superior al Râului Someșul Cald.
Comuna este așezată în plin ținut al moților, la o altitudine de 1.050 m.
Căi de acces [modificare]
Se poate ajunge în zonă pe calea ferată până la gara din Huedin, iar de acolo cu transport auto. Mai ușor se ajunge pe șosea, pe drumul european E60 Oradea-Cluj-Brașov, iar din Huedin se trece pe drumul județean DJ 101 către Beliș.
Arii protejate [modificare]
Molhașul Mare de la Izbuc (8 ha), de pe raza comunei Beliș, rezervație naturală botanică (molhaș = mlaștină oligotrofă, săracă în substanțe minerale și nutritive).
Lăcașuri de cult [modificare]
- Biserica de lemn din Beliș
- Biserica de lemn din Dealu Negru (din anul 1764)
- Biserica fortificată de la Văleni
Obiective turistice [modificare]
- Bradul lui Horea din pădurea Scorușet
- Cetățile Rădesei
- Lacul și stațiunea Beliș-Fântânele
- Cascada de la Răchițele
- Cheile Galbenei și Izbucul Galbenei
- Cheile Someșului Cald
- Molhașul Mare de la Izbuc (8,0 ha) [4]
- Poiana Florilor
- Parcul Natural Munții Apuseni
- Rezervația naturală Cetățile Ponorului
- Valea Iadului și Stâna de Vale
- Zonele din jurul lacului Fântânele
Peșteri [modificare]
- Peștera Piatra Ponorului
- Peștera Ghețarul Scărișoara
- Peștera Urșilor
- Parcul Natural Munții Apuseni
- Peștera Alunu
- Peștera Humpleului
- Peștera Zmeilor
Demografie [modificare]
La 1 iulie 1998 comuna avea 1.291 locuitori dintre care 682 de sex masculin și 609 de sex femeiesc.
Populația satului Beliș era în 2002 de 542 persoane, din care 99% sunt români.
Structura etnică [modificare]
De-a lungul timpului populația satului Beliș a evoluat astfel:
| Recensământul[5] [6] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
| 1850 | 545 | 537 | 8 | 0 | ||||
| 1880 | 775 | 719 | 16 | 40 | ||||
| 1890 | 931 | 919 | 11 | 1 | 0 | |||
| 1910 | 1.739 | 1.391 | 282 | 38 | 28 | |||
| 1920 | 1.501 | 1.441 | 38 | 22 | ||||
| 1930 | 2.134 | 2.003 | 76 | 20 | 15 | 20 | ||
| 1941 | 2.529 | 2.507 | 17 | 1 | 4 | |||
| 1956 | 2.878 | 2.864 | 13 | 1 | ||||
| 1966 | 3.532 | 3.524 | 8 | 0 | ||||
| 1977 | 3.022 | 2.999 | 22 | 1 | ||||
| 1992 | 1.546 | 1.546 | 0 | |||||
| 2002 | 1.384 | 1.381 | 2 | 1 | 0 | |||
Structura confesională [modificare]
Conform datelor recensământului în localitatea Beliș cultele religioase erau reprezentate în 2002 astfel: 87% ortodocși, 12% baptiști și 1% alte culte. De-a lungul timpului proporția confesiunilor a fost următoarea:
| Recensământul[5] [6] | Structura confesională | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Ortodocși | Greco-catolici | Romano-catolici | Reformați | Alte confesiuni | ||
| 1857 | 649 | 649 | 0 | |||||
| 1869 | 810 | 795 | 5 | 2 | 8 | |||
| 1880 | 775 | 756 | 19 | |||||
| 1890 | 931 | 919 | 1 | 11 | ||||
| 1910 | 1.739 | 1.339 | 86 | 105 | 124 | 85 | ||
| 1930 | 2.134 | 1.957 | 57 | 42 | 64 | 14 | ||
| 1992 | 1.546 | 1.469 | 1 | 76 | ||||
| 2002 | 1.384 | 1.304 | 3 | 2 | 1 | 74 | ||
Date economice [modificare]
Principalele ocupații ale locuitorilor comunei sunt creșterea animalelor și prelucrarea lemnului.
Pe lângă aceasta se mai practică colectarea ciupercilor și a fructelor de pădure.
Din cauza altitudinii ridicate agricultura nu se poate practica la nivel dezvoltat.
Zona este una cu un potențial turistic ridicat, ceea ce a dus la creșterea industriei locale de agroturism și se așteaptă creșteri și mai mari în domeniu.
Educație [modificare]
Există o școală în satul Beliș și două în satul Poiana Horea. În Beliș există și o grădiniță de copii.
Galerie de imagini [modificare]
-
Comuna Beliș și satele componente
-
Ruinele vechii biserici din fostul sat Giurcuța de Jos
-
Biserica cu hramul „Sfinții 40 de mucenici”, copia fidelă a celei rămasă sub apele lacului de acumulare
Vezi și [modificare]
Bibliografie [modificare]
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN ISBN 973-86430-0-7
- Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4
Note [modificare]
- ^ „Comunicat de presă privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011”. Cluj County Regional Statistics Directorate. 2 februarie 2012. http://www.cluj.insse.ro/cmscluj/files%5Cdeclaratii%5CComunicat%20CLUJ%20-%20DATE%20PROVIZORII%20RPL%202011.pdf. Accesat la 25 iulie 2012.
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Viorel STĂNICĂ. „EVOLUȚIA ORGANIZĂRII ADMINISTRATIV-TERITORIALE A JUDEȚULUI CLUJ, ÎN PERIOADA 1968-2002”. REVISTA TRANSILVANĂ DE ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE nr. 1(7)/2002. http://rtsa.ro/files/1%287%29_202002_20-_2023_20-_20Stanica.pdf.
- ^ Molhaș: mlaștină oligotrofă (săracă în substanțe minerale și nutritive).
- ^ a b Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
- ^ a b Structura etno-demografică a României
Legături externe [modificare]
|
|||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||
