1920
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Secole: Secolul XIX - Secolul XX - Secolul XXI
Decade: Anii 1870 Anii 1880 Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 - Anii 1920 - Anii 1930 Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970
Ani: 1915 1916 1917 1918 1919 - 1920 - 1921 1922 1923 1924 1925
1920 (MCMXX) a fost un an al calendarului gregorian.
[modifică] Evenimente
- 10 ianuarie: La Geneva se înfiinţează „Societatea Naţiunilor” (Liga Naţiunilor), în care România este membru fondator
- 16 ianuarie: Începutul prohibiţiei în SUA, când cel de-al 18-lea Amendament al Constituţiei intră în vigoare
- 30 ianuarie: România şi Cehoslovacia stabilesc relaţii diplomatice la nivel de legaţie
- 24 februarie: Adolf Hitler îşi prezintă programul naţional socialist la München
- 23 martie: Amiralul Horthy declară că Ungaria este o monarhie fără nimeni pe tron
- 20 aprilie: Se deschid Jocurile Olimpice de la Anvers, Belgia
- 24 aprilie: Războiul polono-sovietic: Trupele poloneze şi ucrainiene atacă armata sovietică care ocupa Ucraina
- 26 aprilie: Înfiinţarea, la Cluj–Napoca, a primului institut speologic din lume
- 28 aprilie: Azerbaijan intră in componenţa Uniunii Sovietice
- 7 mai: Războiul polono-sovietic: Trupele poloneze ocupă Kievul. Guvernul ucrainian se întoarce în oraş
- 16 mai: La Roma, Papa Benedict al XV-lea a canonizat-o pe Ioana d'Arc, care a căpătat statutul de sfântă
- 20 mai: S-a inaugurat Opera Română din Cluj, cu opera Aida de Giuseppe Verdi
- 26 mai: Constantin Brâncuşi a participat, la Paris, la "Festivalul Dada" împreună cu André Gide, Paul Valéry, F. Léger etc. fiind unul dintre semnatarii manifestului intitulat Contre Cubisme, contre Dadaisme
- 4 iunie: Se încheie Tratatul de la Trianon între Puterile Aliate şi Ungaria. Recunoaşterea pe plan internaţional a unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România (a intrat în vigoare la 26 iulie 1921)
- 12 iunie: Războiul polono-sovietic: Armata Roşie reia controlul asupra Kievului
- 1 iulie: Germania îşi declară neutralitatea în războiul dintre Polonia şi URSS
- 12 iulie: Rusia Bolşevică recunoaşte independenţa Lituaniei
- 16 iulie: "Acordul de la Spa" privind reparaţiile datorate de Germania puterilor învingătoare din Primul Război Mondial. României i-a fost repartizată o cotă de 1% din totalul reparaţiilor germane şi 10,55 % din cele orientale (de la Ungaria, Austria şi Bulgaria)
- 10 august: Marele Imperiu Otoman dispare. Prin semnarea Tratatului de la Sevres pierde patru cincimi din teritoriul său
- 11 august: Rusia Bolşevică recunoaşte independenţa Estoniei şi a Letoniei
- 13 august: A început Bătălia de la Varşovia, bătalia finală a războiului polono-sovietic
- 1 octombrie
- A fost înfiinţată Legaţia română de la Budapesta. Traian Stârcea a fost numit consul
- A fost înfiinţată Legaţia României la Viena. Consul a fost numit Nicolae B. Cantacuzino
- 20 octombrie: Începe greva generală a proletariatului din România, la care participă cca 400.000 de salariaţi; cuprinde toate ramurile industriei şi transporturilor şi este prima greva politica generală a proletariatului din întreaga Românie (20–28 octombrie)
- 28 octombrie: România semnează la Paris împreună cu Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia Tratatul de recunoaştere a unirii Basarabiei cu România
- 28 noiembrie: A apărut, la Bucureşti săptămânalul Adevărul literar şi artistic, continuator al Adevărului ilustrat. Fondator: Constantin Mille
- 1 decembrie: Consiliul orăşenesc al oraşului Braşov a donat Castelul Bran Reginei Maria a României, ca semn de recunoştinţă faţă de contribuţia sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918
- 3 decembrie: Geneva: Este semnat Protocolul privind constituirea Curţii Permanente de Justiţie Internaţională cu sediul la Haga
- 5 decembrie: Referendumul din Grecia este favorabil pentru reinstalarea monarhiei
- 16 decembrie: Un cutremur de 8,6 grade pe scara Richter în provincia Gansu, China - 180.000 morţi
[modifică] Nedatate
- Vasile Pârvan publică Idei şi forme istorice. Patru lecţii inaugurale
- Teatrul din Timişoara este mistuit de un incendiu. Va fi reconstruit şi redeschis îm 1928
- Desenatorul Aurel Petrescu realizează primul film de desene animate românesc, Păcală în Lună
- În România s-a realizat unificarea monetară, prin scoaterea din circulaţie a leilor emişi de Banca Generală, a rublelor şi coroanelor
- Se înfiinţează Societatea Compozitorilor români sub preşedinţia lui George Enescu
- Se înfiinţează TAROM
[modifică] Naşteri
- 2 ianuarie: Isaac Asimov, autor de origine rusă (d. 1992)
- 3 ianuarie: Siegfried Buback, procuror general al RFG-ului (d. 1977)
- 20 ianuarie: Federico Fellini, regizor italian (d. 1993)
- 5 martie: Radu Stanca, poet şi dramaturg român (d. 1962)
- 6 martie: Ernest Maftei, actor român (d. 2006)
- 17 mai: Geo Dumitrescu, poet român, director al revistei România literară (d. 2004)
- 18 mai: Papa Ioan Paul al II-lea (d. 2005)
- 16 august: Virgil Ierunca, critic literar, publicist şi poet român (d. 2006)
- 16 august: Charles Bukowski, scriitor american (d. 1994)
- 20 august: Zoe Dumitrescu Buşulenga, critic literar, eseist şi pedagog român (d. 2006)
- 21 august: Marius Munteanu, poet român (d. 2005)
- 21 octombrie: Vladimir Hanga, profesor universitar roman, specialitatea drept roman şi istoria dreptului românesc
- 29 octombrie: Baruj Benacerraf, medic american, laureat al Premiului Nobel
- 31 octombrie: Henri Wald, filosof român (d. 2002)
- 23 noiembrie: Paul Celan, poet de origine română (d. 1970)
[modifică] Decese
- 3 ianuarie: Zygmunt Janiszewski, matematician polonez (n. 1888)
- 24 ianuarie: Amedeo Modigliani, pictor, sculptor italian (n. 1884)
- 25 ianuarie: Jeanne Hébuterne, pictor francez, soţia lui Amedeo Modigliani (n. 1898)
- 20 februarie: Robert Peary, explorator american (n. 1856)
- 27 februarie: Alexandru D. Xenopol, filosof, istoric, pedagog, scriitor român (n. 1847)
- 7 mai: Constantin Dobrogeanu-Gherea, scriitor, critic literar, om politic român (n. 1855)
- 20 mai: Emil Ábrányi, poet, jurnalist, traducător şi politician maghiar (n. 1850)
- 14 iunie: Max Weber, economist german (n. 1864)
- 24 noiembrie: Alexandru Macedonski, poet, prozator, dramaturg, şef de cenaclu literar (n. 1854)
