Hunedoara

Hunedoara
—  Municipiu  —
Stemă
Hunedoara Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: 45°46′11″N 22°55′13″E
Țară	România
Județ	Hunedoara
Atestare documentară	1265
Localități componente	Listă Boș Groș Hășdat Peștișu Mare Răcăștia
Guvernare
- Primar	Marius Ovidiu Hada (PNL, ales 2008)
Suprafață
- Total	97  km²
Altitudine	278 m.d.m.
Populație (2002)
- Total	71.257 locuitori
- Densitate	705.69 loc./km²
Prefix telefonic (+40) x54
Site: Primăria Municipiului Hunedoara
Hunedoara în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73. (Click pentru imagine interactivă)

Hunedoara (în maghiară Vajdahunyad, în germană Eisenmarkt, în trad. Târgu Fierului) este cel mai mare oraș din județul Hunedoara, Transilvania, România.

Are o populație de 71.257 locuitori (2002).

Geografie și climă

Situată în partea centrală a județului Hunedoara, la 220-270 m altitudine, pe valea Cernei, la 19 km de municipiul Deva, Hunedoara ocupă o suprafață de 97 km². În teritoriul administrativ al municipiului sunt cuprinse localitatea Răcăștie și satele aparținătoare Boș, Groș, Hășdat și Peștișu Mare. Zona dispune de infrastructura obișnuită pentru un oraș modern: rețele de energie electrică, termică, gaze naturale și apă, stație de epurare, mijloace de transport în comun, căi de acces rutier și feroviar, telefonie fixă și mobilă, servicii internet. Este străbătută de DJ 687 : Sântuhalm - Hunedoara, drum național care face legătura cu drumul European E68 care străbate țara de la Arad - Deva - Orăștie - Sibiu - Brașov - București și drumuri județene care fac legătura între Hunedoara și Călan, respectiv Hunedoara și Hațeg.

• Relief: deluros-muntos
• Ape: râul Cerna
• Resursele naturale: zăcăminte de piatră, minereuri feroase, lemn, talc, potențial în creșterea animalelor.
• Gradul seismic: 6 Mercalli

Istorie

Atestată documentar la 1265 sub numele Hungnod, conform registrului de dijme papale, Hunedoara va cunoaște o dezvoltare impetuoasă și va juca un rol important în istoria României. Vechimea acestei așezări ce a luat naștere la poalele dealului Sânpetru la confluența râurilor Cerna și Zlaști, este mult mai adâncă în negurile timpului decât atestarea documentară. Arheologii au descoperit atât în vatra orașului cât și în satele din împrejurimi de unde își trage seva, urme de locuire, datând din epoca pietrei. De asemenea pe Dealul Sânpetrului dăinuiesc într-o deplină succesiune urme materiale din epoca bronzului și a fierului. Au fost găsite pe terasele din jurul cetății un depozit, mai mult de o tonă de lupe mari de fier și un atelier metalurgic comportând opt cuptoare din vremea daco-geților. În actualul areal de locuire al hunedorenilor s-au descoperit tezaure monetare din vremea dacilor, cunoscute sub denumirea “de tip Hunedoara”, precum și monede romane de tip republican sau imperial cuprinzând o perioadă de timp îndelungată (183 î.Hr.-sec. III. d.Hr.) ceea ce dovedește puternice contacte economice și nu numai, între două civilizații, una a “cetății eterne Roma” și alta plămădită de nemuritorii antichității daco-getice.

În urma cuceririi Daciei de către Imperiul Roman, zona Hunedoarei a atras atenția lumii romane prin bogățiile sale, în special fierul. Acest fapt este ilustrat de urmele descoperite la Teliuc, o villa rustica, pe dealul Sânpetru era un castru roman în care se instalează un post de pază a Legiunii a XIII-a Gemina. Urme s-au mai descoperit lângă Castelul Huniazilor și lângă gară. De asemenea, vestigii din această epocă există și în satele Cinciș-Cerna, Pestișu Mare unde era un vicus (sat roman), Mănerău, Nandru, Ghelari, etc.

În 1409, la 18 octombrie, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg dăruiește și înnobilează pentru faptele militare deosebite pe cneazul Voicu din Cinciș, fiul lui Șorb. În același document pomenește și pe alți membrii ai familiei ca stăpânitori ai cetății și domeniului regal Hunedoara. Este vorba de Magos (în română Înalt) și Rados, frații... și Ioan, fiul lui Voicu. Din acest moment, cetatea Hunedoara cunoaște o nouă etapă a dezvoltării sale. Iancu a amenajat cetatea pentru locuit, a construit sala cavalerilor și sala dietei în stil neogotic înfrumusețat de logiile exterioare ale acestei săli. De asemenea s-a construit aripa și turnul “ne boisa”(nu te teme), un eventual loc de refugiu în caz de primejdie.

După moartea lui Ioan de Hunedoara la 11 august 1456 la Zemun, lângă Belgrad, în Ungaria au loc lupte interne pentru tron în care sunt implicați și succesorii eroului din Hunedoara, lupte care dau câștig de cauză fiului lui Ioan, Matia Corvinul, care devine rege al Regatului Maghiar. În acest răstimp, soția lui Ioan, Elisabeta, și fiul lor Matia vor continua lucrările de modernizare; în aripa Matia, se pictează fresca murală ce sugerează originea românescă a lui Ioan. Secolul al XVII-lea marchează noi lucrări la castel legate în mare parte de numele principelui Gabriel Bethlen. A fost construită aripa Bethlen (1622) așa cum o demonstrează și o inscripție descoperită pe ancadramentul unei ferestre.

În timpul Corvineștilor, Hunedoara devine târg (= oppidum) al fierului, metal pe care pădurenii îl valorifică pentru alte produse, având valoarea de monedă. Avantajul economic din această epocă al domeniului și orașului Hunedoara se va menține și în secolele următoare. Orașul va ajunge în secolul XVII la o stare prosperă, locuitorii săi fiind scutiți de dări față de stat. Au beneficiat de privilegii încă din vremea regelui Matia Corvinul, care în 1480 îi scutește pe hunedoreni de plata oricăror dări, scutiri care se păstrează și în secolele urmatoare. Ca urmare crește numărul locuitorilor care variază între 784 în 1512 și 896 în secolul al XVII.

După moartea lui Matia Corvin, Hunedoara intră în stăpânirea fiului acestuia, Ioan Corvin, care se stinge de tânăr. Soția sa Beatrice de Frangepan, se va recăsători cu Georg de Hohenzolern, marchiz de Brandenburg în 1509. Georg de Brandenburg nu se va stabili în Hunedoara. El va numi un castelan cu drept de reprezentare, pe Gheorghe Stolcz.

În 1514 a izbucnit răscoala țărănească ce a fost condusă de Gheorghe Doja. Cu acest prilej, mulți țărani de pe domeniul Hunedoarei au fost închiși în cetate drept pedeapsă. Cu sprijinul nobilimii, Ioan Zapolya a înăbușit răscoala.

Stema oraşului în perioada interbelică

Sfârșitul sec. XVIII, precum și secolele XIX și XX, marcheză probleme noi, legate de conștiința de neam, de spiritualitate. Aici s-a dezvoltat o spiritualitate românească autentică. În numeroasele biserici sau mănăstiri ortodoxe ca cele de la Cinciș-Cerna, Plosca, Prislop, Nădăștie, Mănerău, Zlaști și altele au fost școli de dascăli, numeroși cnezi romani îndeplinind funcția de preoți și dieci. Din păcate nu cunoaștem cu exactitate vechimea acestor locașe de lumină.

După Al Doilea Război Mondial, conform concepției vremii, industria hunedoareană a cunoscut o dezvoltare fără precedent. În preajma revoluției din 1989, în Hunedoara, se produceau peste 3 mil. tone de oțel, peste 2 mil. tone cocs metalurgic, încălțăminte, tricotaje etc. Această dezvoltare a atras forță de muncă. Populația orașului a ajuns la un maximum de 89.000 locuitori. Ca urmare s-a dezvoltat spațiul de locuit, și s-au construit noi așezăminte de învățământ, sănătate sau cultură. S-au construit 12 școli generale, 5 licee, un spital modern, un institut de învățâmant superior, două stadioane, o sală de sport, piscină, iar dupa 1989 s-a construit o popicărie modernă, capabilă să găzduiască mari concursuri internaționale. Conducerea supracentralizată, ineficiența cronică și sugrumarea oricărei urme de liberă inițiativă au provocat însă începând din anii '80 degradarea economiei. Din cauza sărăciei tot mai accentuate, a lipsei de libertate și a opresiunii s-au creat tensiuni sociale și nemulțumiri ce au explodat în decembrie 1989. Primul primar de după 1989 al Hunedoarei a fost dl.ing. Marcu Ioan, urmat apoi în 1990 de dl.ing. Doda Viorel. În urma alegerilor din 1992 a devenit primar dl.ec. Remus Mariș, care a fost reales și în legislaturile următoare (1996-2000, 2000-2004), iar în urma alegerilor din 2004 a fost ales primar dl.ing. Schiau Nicolae. Din iunie 2008 și până în prezent, dl. Ovidiu Hada (PNL) este primarul Hunedoarei.

Demografie

Evoluția demografică la recensăminte:

Recensământul din anul 2002 a relevat că în Hunedoara există următoarele confesiuni: Ortodocși, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 72 persoane s-au declarat fără religie și 52 atei.

Economie

Sub aspect economic zona are caracter industrial, activitatea din siderurgie și din ramurile care o deservesc reprezentând peste 65% din valoarea producției industriale. Principalele ramuri industriale prezente în municipiu sunt siderurgia, exploatarea și prelucrarea lemnului, și industria ușoară (textile, încălțăminte, pielărie, covoare), industria alimentară și artizanat.

În municipiu funcționează 57 de unități școlare (24 grădinițe, 12 școli generale, 5 licee, 3 școli profesionale, o școala tehnică de maiștri, și 3 scoli postliceale). Învățământul superior este reprezentat prin Facultatea de Inginerie Hunedoara din 1970, iar in 2010 se aniverseaza 40 de ani de învățământ superior hunedorean (www.fih.upt.ro).

Educație

• Facultatea de Inginerie din Hunedoara, Universitatea Politehnica Timișoara
• Colegiul Tehnic Matei Corvin
• Colegiul Economic Emanuil Gojdu
• Colegiul Național Iancu de Hunedoara
• Grupul Școlar Telecomunicații și Lucrari Publice
• Colegiul Național de Informatică Traian Lalescu

Orașe înfrățite

•  Argenteuil, Franța
•  Derince, Turcia
•  Szombathely, Ungaria
•  Zenica, Bosnia și Herțegovina

Personalități

• Ioan de Hunedoara - considerat ¨părintele Hunedoarei moderne¨
• Matei Corvinul - fiul lui Ioan de Hunedoara și unul dintre cei mai importanți regi ai Ungariei
• Michael Klein - cel mai mare fotbalist al Hunedoarei
• Ioan Andone - mare fotbalist, actualmente antrenorul echipei de fotbal: CFR Cluj
• Mircea Rednic - mare fotbalist, actualmente antrenorul echipei Dinamo București
• Bogdan Lobonț[1] - portarul nationalei României
• Mihai Leu[2] - fost campion mondial la box profesionist
• Maria Cioncan - a adus României nenumărate medalii la competiții internaționale de atletism
• Nicolae Bikfalvi - pictor
• Avel Ritișan - alpinist
• Marieta Ilcu - multiplă campioană națională, internațională și olimpică la săritura în lungime, medaliata cu argint la Sevilla

Atracții turistice

• Rezervația naturală “Pădurea Chizid” (50 ha).
• Lacul Cinciș. Lacul Cinciș - Este așezat la 15 km de municipiul Hunedoara, pe drumul spre Toplița. Este o zonă de o frumusețe deosebită care atrage numeroși turiști. Lacul are o suprafață de 867 ha și o poveste deosebită. Lacul Cinciș este situat pe vatra satului cu același nume, care în anul 1962 a fost strămutat pe un deal din apropiere pentru a putea lua naștere lacul de acumulare. Astfel, un sat cu o existenta de peste 1000 de ani (mentionat încă din 1360), a fost pentru totdeauna înghițit de ape.
• Castelul Corvinilor
• Mănăstirea Prislop
• Munții Poiana Ruscă
• Grădina Zoologică.
• Furnalul de la Govășdia - A fost al doilea cuptor înalt industrial din lume pentru extragerea de fier și a fost construit în anul 1806. Primul a fost construit în Toplița, aproape de Hunedoara în anul 1750. Ambele cuptoare pot fi vizitate și astăzi.
• Biserici și mănăstiri:

- Biserica ortodoxă Strei, la 10 Km. - Mănăstirea Prislop la 20 Km. spre Hațeg - Biserica de lemn de la Almașu Mic la 5 Km. - Biserica reformată Sfânta Fecioară din Sântămărie Orlea - Biserica cetății COLȚ - Biserica din Densuș, ce este un monument unic în arhitectura medievală românească, fiind construită probabil în cursul secolului al 13-lea. - Biserica ortodoxă din Ostrov, construită în secolul XIV, adăpostește o frescă de la 1365.

Sport

• echipă de fotbal liga a 3-a FC Corvinul Hunedoara(FC Hunedoara)[3]
• echipă de popice campioană națională
• echipă de volei liga 3
• atletism
• box
• lupte
• înot

Legături externe

• Site-ul Primăriei Municipiului Hunedoara
• Pagina hunedorenilor de pretutindeni
• Muzeul Fierului
• Pagina oficială a Castelului Corvinilor
• Pagina oficială a Ordinului Cavalerilor de Hunedoara
• Hunedoara și locații în WikiMapia
• Municipiul Hunedoara pe WikiTravel
• Forum Hunedoara

Fotografii

• Fotografii vechi din Hunedoara
• Fotografii vechi cu Castelul Corvinilor
• FOTOREPORTAJ: Imagini de colecție din Hunedoara anilor 1970 - orașul aerisit cu străzi pustii și bazin în centrul civic, 20 aprilie 2011, Adevărul
• EXCLUSIV: Imagini de colecție cu mahalalele municipiului Hunedoara, orașul coloniilor muncitorești din primii ani ai comunismului, 8 martie 2011, Daniel Guță, Adevărul

Cultură

• Asociația Culturală Z.A.M