Gheorghe Funar
| Gheorghe Funar | |
|
Primar al mun. Cluj-Napoca
|
|
| În funcție 1992 – 2004 |
|
|
|
|
|---|---|
| În funcție 2004 – 2008 |
|
|
secretar general PRM
|
|
|
|
|
| Născut(ă) | 29 septembrie 1949 Sânnicolau Mare, jud. Timiș, România |
| Partid politic | Partidul România Mare |
| Profesie | Economist |
modifică  |
|
Gheorghe Funar (n. 29 septembrie 1949, Sânnicolau Mare, județul Timiș) este un politician român, de profesie economist, senator în Parlamentul României din anul 2004. Între 1992-1997 a fost președinte al PUNR, iar din 1992-2004 primar al municipiului Cluj-Napoca. Din octombrie 1998 este secretar general al Partidului România Mare.
Cuprins |
[modificare] Cariera politică
În timpul perioadei comuniste a fost membru al PCR. După decembrie 1989 s-a înscris în Partidului Unității Naționale Române (PUNR), al cărui președinte a fost între 1992-1997, după care a părăsit partidul și s-a înscris în PRM. În prezent este secretar general al Partidului România Mare. În 2004 a pierdut cursa pentru fotoliul de primar în favoarea lui Emil Boc, candidatul Alianței D.A. (PNL-PD), care a câștigat în turul secund în fața candidatului PSD, Ioan Rus, ministru de interne demisionar. Gheorghe Funar a fost senator PRM de Cluj din noiembrie 2004 până în noiembrie 2008.
La alegerile locale din 2008 Funar a obținut 4,2% din preferințele clujenilor, iar partidul său nu a depășit pragul necesar pentru a obține un mandat în consiliul local.
În urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2008, Partidul România Mare nu a mai întrunit pragul electoral de 5% iar Gheorghe Funar a pierdut funcția de senator. Candidând în Colegiul Senatorial 4 Cluj (Turda-Huedin-Zona montană), politicianul obținuse doar 5991 de voturi din totalul celor 53.279 valabil exprimate.[1]
[modificare] Controverse
Ca primar al municipiului Cluj-Napoca în perioada 1992-2004 a devenit cunoscut pentru atitudinea sa anti-maghiară, exprimată prin diverse acțiuni provocatoare, precum montarea unei plăcuțe ireverențioase pe soclul statuii regelui Matei Corvin, vopsirea diferitelor obiecte publice din oraș în culorile tricolorului (bănci, pubele, stâlpi de circulație etc.), iluminarea orașului în perioada sărbătorilor de iarnă exclusiv cu beculețe roșii, galbene și albastre, schimbarea denumirilor de străzi care evocau memoria unor personalități maghiare, săpături arheologice ostentative în centrul orașului etc. Funar nu respinge acuzațiile de anti-maghiarism, precizând că este si împotriva UDMR, și a etniei maghiare în ansamblu. În ziua semnării tratatului de bază între România și Ungaria (16 septembrie 1996, Tratatul de la Timișoara), a organizat o paradă mortuară pe străzile Clujului. Un sicriu conținând o inimă de pluș străpusă de un cuțit a fost purtat pe străzile orașului în compania primarului Funar și a simpatizanților săi. Sicriul a fost așezat în Cimitirul Hajongard, ca semn că liniștea românilor a încetat să mai existe, fiind răpusă de cercurile dușmănoase. S-a remarcat prin numeroasele procese pe care le-a purtat împotriva unor intelectuali clujeni, jurnaliști, politicieni, pe care cel mai adesea i-a acuzat de insultă și de calomnie. Împotriva sa au fost inițate de asemenea numeroase acțiuni penale, cel mai adesea pentru abuz în serviciu.
[modificare] Caritas
În perioada în care a fost primar al Clujului, Gheorghe Funar a acordat sprijin logistic si l-a girat moral pe Ioan Stoica, fondatorul jocului piramidal Caritas[2].
