Emil Hațieganu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Emil Haţieganu

Emil Hațieganu (n. 9 decembrie 1878, Tritiul de Sus, comitatul Turda - d. 13 mai 1959, Cluj). S-a născut în familia unui preot greco-catolic de pe Valea Someșului, având alți 4 frați (Iuliu Hațieganu, Eugen Hațieganu, Simion Hațieganu, Ioan Hațieganu). Emil Hațieganu a fost jurist, membru de onoare (1945) al Academiei Române.

A fost fondator și director între 23 august 1920 și 27 septembrie 1923, al revistei Glasul libertății care a apărut la Cluj, cu subtitlul Foaie pentru popor, organ al Partidului Național Român.

Deținut politic[modificare | modificare sursă]

În anul 1945 a fost arestat la Sibiu de autoritățile comuniste și anchetat de temutul ofițer de Securitate Gheorghe Crăciun.[1]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Vladimir Tismăneanu, Cristian Vasile (ed.), Raportul Final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Editura Humanitas, București 2007, pag. 785-808.