Republica Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Republica Moldova

Drapel Stemă
Imn naţional Limba Noastră
Capitală  • Populaţie  • Coordonate	Chişinău 717.700 (2004) 47°1′7″N, 28°86′87″E
Limbă oficială	Limba Română1,2
Sistem politic	republică
Preşedinte Prim Ministru	Vladimir Voronin Zinaida Greceanîi
Independenţă – declarată – recunoscută	faţă de URSS 27 august 1991 25 decembrie 1991
Suprafaţă  • Totală  • % apa	Loc 139 33.843 km² 1,4
Populaţie  • Totală  • Densitate	Loc 121 3.938.579 (2004) 111 loc./km²
PIB (nominal)  • Total (2006)  • PIB per capita	Loc 141 €1,7 miliarde €12
PIB (PPC)  • Total (2007)  • PIB per capita	Loc 141 $9,3 miliarde $2.692
IDU (2006)	0,708 (loc 114) – moderat
Monedă	Leu (MDL) = 100 bani
Fus orar  • vară	UTC+2 UTC+3
Domeniu internet	.md
Prefix telefonic	+373
Prefix radiofonic	ERA-ERZ
Siglă pentru maşini	MD
Cod ISO	498 / MDA / MD
Membru al: ONU, Uniunea Latină
1 Denumirea folosită în Moldova pentru a referi la limba română. 2 Limbile găgăuză şi rusă sunt de asemenea oficiale în Găgăuzia, iar rusa şi ucraineana sunt oficiale în Transnistria
Toate statele lumii

Portal Republica Moldova

Republica Moldova este un stat situat în sudul Europei, între România (vest) şi Ucraina (est). Graniţa cu România urmează aproape în întregime râul Prut şi pe o distanţă foarte scurtă Dunărea. Republica Moldova are ieşire la Dunăre pe o fâşie de 1500 m la extrema sa sudică (Giurgiuleşti).^[1]

Republica Moldova s-a aflat sub ocupaţie rusească în perioada 1812-1918 iar la 27 martie 1918 s-a unit cu România. Între 1940-1941 şi 1944-1991 a fost din nou ocupată şi încorporată în cadrul URSS. Odată cu dezmembrarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova a devenit stat independent, membru al ONU.

Republica Moldova cuprinde actualmente şi un teritoriu în stânga Nistrului (Transnistria), locuit în majoritate de moldoveni (40% după recensământul din 1989 şi 31.9% dupa cel din 2004), şi în proporţii relativ egale de ruşi şi ucraineni. Acesta este o rămăşiţă a RSSA Moldoveneşti din perioada interbelică. În 1990, odată cu izbucnirea conflictului din Transnistria, autorităţile de la Chişinău au pierdut controlul acestei regiuni, care şi-a autoproclamat independenţa sub numele de Republica Moldovenească Nistreană.

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vezi articolul  istoria Republicii Moldovavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În antichitate, teritoriul Moldovei era locuit de daci. Situată pe o rută strategică între Asia şi Europa, Moldova a fost invadată pe parcursul istoriei de diverse popoare, printre care amintim locuitorii Rusiei kievene^{[necesită citare]} şi mongolii.

În Evul Mediu viitoarea provincie Basarabia (care cuprindea iniţial sudul actualei Basarabii cunoscut şi ca Bugeac), apoi partea dintre Prut şi Nistru a Moldovei şi Ţinutul Herţei) constituia partea estică a Ţării Moldovei. În secolul al XVI-lea, Principatul Moldova a trecut sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Ulterior, prin Tratatul de la Bucureşti din 1812, Basarabia a intrat în componenţa Imperiului Rus.

Prin Tratatul de la Paris din 1856, pentru a înlătura Rusia de la gurile Dunării, marile puteri europene au restituit Moldovei numai sudul Basarabiei cu cele trei judeţe: Cahul, Bolgrad şi Ismail. La 24 ianuarie 1859, s-au pus bazele statului naţional român, prin unirea Moldovei cu Ţara Românească sub domnia unică a lui Alexandru Ioan Cuza. Noul stat cuprindea şi sudul Basarabiei.

Prin Tratatul de la Berlin (1878), marile puteri au obligat România să cedeze Rusiei sudul Basarabiei, în schimbul Dobrogei şi a recunoaşterii, de jure, a independenţei României faţa de Imperiul Otoman. Lucrul acesta a adâncit resentimentele româneşti la adresa Rusiei.

În ianuarie 1918, după Revoluţia Rusă, Basarabia şi-a proclamat independenţa, iar la 9 aprilie s-a unit cu Regatul României.

Ulterior, în iunie 1940, în contextul pactului Molotov-Ribbentrop, România a fost forţată de URSS să cedeze Basarabia şi Bucovina de Nord. La 2 august 1940, a fost constituită Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, care cuprindea cea mai mare parte a provinciei istorice Basarabia, dar şi un teritoriu în stânga Nistrului. Herţa, Bucovina de Nord şi Bugeacul au fost încorporate în RSS Ucraineană. În iunie 1941 România, aliată cu Germania, declarat război URSS şi a cucerit Basarabia. La 24 august 1944, trupele sovietice ocupă din nou Basarabia.

La 27 august 1991 în decursul procesului de descompunere a URSS-ului, Republica Moldova şi-a declarat independenţa, devenind un stat-membru al ONU .

Imediat după proclamarea independenţei, a apărut o mişcare care sprijinea reunificarea cu România, dar un referendum desfăşurat în martie 1994 a arătat că marea majoritate a votanţilor prefera independenţa.

[modifică] Politică

Pentru detalii, vezi articolul  politica Republicii Moldovavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Parlamentul Republicii Moldova unicameral are 101 de locuri, iar membrii săi sunt aleşi prin vot popular la fiecare 4 ani. Parlamentul alege preşedintele (şeful statului). Preşedintele propune prim-ministrul (şeful guvernului) care la rândul său întemeiază un cabinet guvernamental, ambele cu acordul Parlamentului.

După alegerile din 6 martie 2005, majoritatea parlamentară o deţine Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), care dispune de 55 locuri. Opoziţia este reprezentată de patru formaţiuni politice - Alianţa "Moldova Noastră" - 13 locuri, Partidul Democrat din Moldova - 9 locuri, Partidul Popular Creştin Democrat - 7 locuri, Partidul Social-Liberal - 3 locuri, precum şi de 14 deputaţi neafiliaţi (inclusiv 4 deputaţi membri ai Partidului Democraţiei Sociale şi 2 deputaţi membri ai Partidului Naţional Liberal, formaţiuni constituite după alegerile parlamentare din 6 martie 2005). La scrutinul ce urmează, se vor desfăşura alegeri la nivel local pentru a patra oară de când Moldova a obţinut independenţa în 1991, şi al treilea scrutin naţional de la venirea la putere a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) în 2001. La alegerile parlamentare din 2005 PCRM a obţinut 46% din voturi şi 56 dintre cele 101 locuri în parlament. În urma alegerilor, PCRM a ajuns la o înţelegere cu mai multe partide de opoziţie, inclusiv Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul Social-Liberal (PSL) şi Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD), care i-au acordat susţinerea necesară pentru realegerea lui Vladimir Voronin ca preşedinte al republicii la data de 4 aprilie 2005. Spectrul politic din Moldova s-a schimbat în mod vizibil din 2005. Blocul “Moldova Democrată” (BMD), aflat în opoziţie, a obţinut 29% din voturi la alegerile din 2005. Această formaţiune s-a dezintegrat însă în decurs de cîteva săptămîni de la alegeri, după ce PDM şi PSL s-au despărţit de Bloc, lăsînd doar Alianţa “Moldova Noastră” (AMN). În vreme ce PPCD şi PDM au menţinut într-o oarecare măsură colaborarea cu PCRM, aflat la putere, PSL a retras în mod public sprijinul acordat anterior PCRM. Restul opoziţiei de centru şi centru dreapta constă în principal din Partidul Social-Democrat din Moldova (PSDM), Partidul Democraţiei Sociale (PDS), Partidul Popular Republican (PPR) şi Partidul Naţional Liberal (PNL)3. Opoziţia de stînga este reprezentată în principal de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova "Patria-Rodina" (PSRM) şi de Mişcarea Social-Politică “Ravnopravie”.

[modifică] Împărţire administrativă

Pentru detalii, vezi articolul  împărţirea administrativă a Republicii Moldovavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Raioanele Republicii Moldova

Republica Moldova este împărţită în 32 de raioane, 3 municipalităţi (Chişinău, Bălţi şi Tighina) şi două regiuni cu statut special - Găgăuzia şi Transnistria (cu statut în dispută).

Transnistria este de jure o parte a Moldovei deşi, în realitate, regiunea nu este controlată de guvernul acesteia. Teritoriul Moldovei de la est de râul Nistru, (cu o populaţie formată din etnici moldoveni (32%), ucraineni (29%) şi ruşi (30%), şi-a autoproclamat independenţa în 1990 sub numele de Republica Moldovenească Nistreană, dar aceasta nu i-a fost recunoscută de nici un stat. Oraşul Tiraspol este considerat capitală a Transnistriei.

Distribuţia populaţiei în profil teritorial relevă faptul că 21% din locuitorii ţării (fiecare al cincilea) trăiesc în mun. Chişinău, 4,6% în U.T.A. Găgăuzia, 3,8% în mun. Bălţi. Raioanele cu o populaţie de peste 100 mii locuitori sînt – Cahul, Hînceşti, Orhei, Ungheni. Cel mai mic număr de locuitori îl au raioanele Basarabeasca (29 mii), Dubăsari (34 mii), Şoldăneşti (42 mii) şi Taraclia (43 mii).

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vezi articolul  geografia Republicii Moldovavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Harta Moldovei

Graniţa vestică a Moldovei este formată de râul Prut, care se varsă în Dunăre înainte de a face contact cu Marea Neagră. În nord-est, Nistrul este cel mai important râu, care traversează ţara de la nord la sud.

Deşi partea nordică este deluroasă, cele mai înalte culmi nu depăşesc 430 m (cel mai înalt punct fiind Dealul Bălăneşti).

Moldova are o climă temperat-continentală, cu veri calde, şi ierni blânde. Precipitaţiile variază de la 400 la 600 de mm pe an, cele mai mici fiind în zona Nistrului de Jos iar cele mai mari pe dealurile centrale şi în zonele mai înalte din Nord-Vest. Moldova este frecvent afectată de fenomenul de secetă şi suferă din cauza resurselor limitate de apă.

Principalele oraşe ale ţării sunt capitala Chişinău, Tiraspol, Bălţi (în nord) şi Tighina (în est).

[modifică] Economie

Pentru detalii, vezi articolul  economia Republicii Moldovavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Desi se bucură de o climă favorabilă şi de un pământ fertil, Republica Moldova este astazi cel mai sărac stat european, cu un PIB anual pe cap de locuitor de numai 1180€. După 1990, Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu şi-a revenit decît în anii 2000. Ponderea cea mai importantă în economie o deţine sectorul agricol. Principalele produse moldoveneşti sînt fructele, legumele, vinul şi tutunul. Moldova importă petrol, cărbune şi gaze naturale, în principal din Rusia.

Construcţia Terminalului petrolier de la Giurgiuleşti, care urmează să mărească accesul Moldovei la piaţa internaţională de petrol şi să micşoreze dependenţa sa energetică cronică faţă de Rusia, a fost finalizată la sfîrşitul anului 2006.

Ca parte a liberalizării ambiţioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova a introdus o monedă de schimb convertibilă, a liberalizat preţurile, a încetat acordarea de credite preferenţiale pentru firmele şi companiiile de stat, a început procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi şi a îngheţat dobânzile. Economia a revenit la o creştere pozitivă de 2.1% în 2000 , 6.1% în 2001, 6.7% in 2002, 6.2% in 2003, 7.3% in 2004, 7.9% in 2005, 3.1% in 2006, 7.3% in 2007 si 7.5%(est.) in 2008.

Pe de alta parte o mare parte a populaţiei a fost nevoită să plece peste hotare în căutare de noi surse financiare. În prezent, mai mult de jumătate de milion din populaţia aptă de muncă lucrează în străinatate. Banii transferaţi în ţară de aceasta parte a populaţiei constituie cea mai importantă sursă a PIB-ului (cca 1,2 mlrd dolari legal).

În aprilie 2007, în scopul eliminării activităţilor ilegale, s-a aprobat amnistirea fiscală completă pentru activităţile economice efectuate înainte de 1 ianuarie 2007, legalizarea capitalului ilegal contra 5% din sumă şi anularea impozitului pe venit.

Deşi în prezent se fac multe încercări de stimulare a investiţiilor şi dezvoltare a economiei, rolul major în creşterea economică revine populaţiei plecate peste hotarele republicii.

Cei mai mari investitori straini in Republica Moldova sunt: France Telecom (Orange), Turkcell, Lafarge, Société Générale, Veneto Banca, QBE, RosGosStrah, Bemol, Lukoil, GazProm, RAO EES, Petrom, Rompetrol, Südzuker, Praktiker, Raiffeisen Bank, etc.

În prezent, salariul mediu pe cap de locuitor (în afara Transnistriei) este de 220$/luna (aprilie 2008). În municipiul Chişinău acest indice este cu cel puţin 50% mai mare.

[modifică] Demografie

Pentru detalii, vezi articolul  populaţia Republicii Moldovavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Scăderea populaţiei în R. Moldova are un ritm mediu anual de 0,5% În perioada dintre cele două recensăminte, dintre 1989 si 2004 , populaţia R. Moldova a scăzut cu 350 mii persoane, inclusiv persoane declarate ca fiind plecate în străinătate mai mult de 1 an. Astfel, ritmul mediu anual de scădere a populaţiei este de 0,5%. La 1 ianuarie 2007, numărul populaţiei stabile a RM era de 3,95 milioane persoane.

Populaţia de sex feminin continuă să fie predominantă (51,9% din total populaţie în 2004 şi 52,3% în 1989). Numărul femeilor înregistrate la ultimul recensămînt a fost de 1755643 persoane, depăşind cu 128 mii numărul bărbaţilor. Astfel, la 1000 de persoane de sex feminin reveneau 927 de persoane de sex masculin, faţă de 912 în 1989.

În pofida faptului că scăderea numărului populaţiei feminine în această perioadă a fost mai mare decît cea a populaţiei masculine, decalajul numeric între sexe s-a păstrat. Femeile sînt mai numeroase după vîrsta de 30 de ani.

În numărul total al populaţiei ţării, ponderea persoanelor sub vîrsta de 15 ani a constituit 21%, micşorîndu-se cu 8,6 puncte procentuale faţă de 1989.

Populaţia în vîrstă aptă de muncă (bărbaţi 16 - 61 ani, femei 16 - 56 ani) a înregistrat o pondere de 63,9 % din total populaţie pe ţară, majorîndu-se cu 8,8 puncte procentuale faţă de 1989. Această majorare a fost cauzată de completarea acestei categorii de populaţie cu persoane născute în anii optzeci, caracterizaţi printr-un înalt nivel de natalitate şi de majorarea vîrstei de pensie cu cîte doi ani atît pentru femei, cît şi pentru bărbaţi.

În Republica Moldova se face evidentă accentuarea procesului de îmbătrînire demografică, în primul rînd, prin reducerea numărului persoanelor tinere cu vîrsta sub 15 ani şi, concomitent, prin creşterea numărului populaţiei vîrstnice (de 60 de ani şi peste). În 1989 aceste categorii de populaţie constituiau respectiv 29,6% şi 12,6% din total populaţie, iar în 2004 - 21,0% şi 14,3%. La recensămîntul din 2004 au fost înregistrate 97 persoane în vîrstă de peste 100 de ani, 85 din acestea fiind femei, iar 79 persoane locuiau la ţară.

[modifică] Compoziţie etnică

Limbile vorbite în Republica Moldova. Culorile arată limba majoritară în diferitele raioane. Galben: Daco-Româna (oficial: limba moldovenească). Roşu: Rusa. Verde: Ucraineana. Vânăt: Găgăuza. Albastru: Bulgara.

Conform recensămintelor care au avut loc în 2004, separat în teritoriul controlat de guvernul moldovean şi în Transnistria, situaţia este^[2]:

Ponderea populaţiei de naţionalitate găgăuză s-a majorat în această perioadă cu 0,3% iar a populaţiei de origine românească cu 2,1%, plasîndu-se respectiv pe al patrulea şi al cincilea loc în total populaţie.

Notă: Autorităţile din Transnistria au publicat doar procentajele grupurilor etnice, numărul corespunzător de persoane a fost calculat pe baza acestor procentaje. Numărul sau procentajul românilor din Transnistria n-a fost publicat, e inclus în "alţii".

Despre recensământul din 2004

Potrivit unui articol al portalului „Moldova Azi“ din 18 mai 2005 ^[3], un grup de experţi internaţionali în recensăminte a declarat că "în general, recensământul moldovean a fost organizat de o manieră profesionistă", dar au remarcat faptul că "au fost câteva subiecte mai problematice". Printre subiectele probelmatice:

1. Recensământul a inclus o parte din moldovenii care locuiau de mai mult de un an peste hotare la momentul organizării recenzării.
2. Subiectele din chestionare ce ţin de naţionalitate şi limbă au fost cele mai delicate, în special înregistrarea răspunsurilor de "moldovean" sau "român" şi de aceea a conclus că o atenţie deosebită va trebui să fie acordată la utilizarea acestor date.

Grupul recomandă cu insistenţă Biroului Naţional de Statistică să desfăşoare un studiu de evaluare a rezultatelor recensământului (în special cele referitoare la grupurile etnice) oferindu-şi asistenţa sa în această măsură şi a indicat că intenţionează să aprofundeze problema el însuşi.

[modifică] Compoziţie lingvistică

Potrivit datelor finale ale recensământului din 2004, 558 508 (60%) din cei 3 383 332 de locuitori ai Republicii Moldova (fără regiunea nistreană) au declarat limba moldoveneasca ca limbă maternă.

Numărul celor care declară că vorbesc româna este mult mai mare în mediul urban, unde aproximativ 16.5% de locuitori ai statului au afirmat că au limba română ca limba maternă şi că aceasta este limba în care vorbesc de obicei.

Cu toate că majoritatea ucrainenilor, găgăuzilor şi bulgarilor au indicat ca limbă maternă, limba naţionalităţii sale, fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar şi fiecare al patrulea găgăuz vorbesc de obicei limba rusă. Moldovenii care vorbesc de obicei limba rusă constituie 5,0% din total.

Numai 380 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova declară limba rusă ca limbă maternă, peste jumătate de milion declară aceeaşi limbă ca limba pe care o folosesc de obicei, indiferent că se declară moldoveni, ucrainieni, găgăuzi, români sau bulgari. Este important de reţinut că în comparaţie cu recensământul din 1989, uzul zilnic al limbii ruse a scăzut semnificativ din cauza migraţiei multor rusofoni din republică.

Arcul de Triumf, Chişinău

[modifică] Religii

După un studiu din 2000 ^[4]

• creştini 98%, din care:

  aparţinând de Mitropolia Moldovei (subordonată Patriarhiei Moscovei) 60%

  aparţinând de Mitropolia Basarabiei (subordonată Patriarhiei Române) 23%

  aparţinând de Biserica Ortodoxă Rusă 6,6%

  aparţinând de Biserica Ortodoxă Ucraineană 2%

  nu aparţin de o biserică anume 6,7%

• iudaici 1.5%
• baptişti şi alţii 0.5%

Mihai Eminescu, născut la Botoşani, este poet naţional atât al României cât şi al Republicii Moldova

[modifică] Cultură

Pentru detalii, vezi articolul  cultura Republicii Moldovavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

• Listă de moldoveni/Listă de români
• Muzică moldovenească
• Muzică românească
• Religia în Republica Moldova

[modifică] Turism

Începând cu anul 1998, numărul străinilor veniţi în Republica Moldova s-a aflat pe o pantă ascendentă, atingând 25 000 în 2004, majoritatea proveniţi din Rusia, Ucraina şi România. Totodată, numărul moldovenilor plecaţi peste hotare în 2004, aproape că s-a dublat faţă de anul 1997, depăşind cifra de 67 000. Dintre aceştia, cei mai mulţi au vizitat Ucraina, Ungaria, Turcia, România sau Bulgaria.^[5]

Pe 1 iunie 2006, în cadrul unei conferinţe internaţionale, Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova (OPEM) a anunţat finalizarea proiectului de creare a brandului Republicii Moldova, care va fi prezentat peste hotare cu sloganul „Discover us”. Brandul Republicii Moldova va fi prezentat în şapte state: România, Italia, Germania, Regatul Unit, Elveţia, Franţa şi Polonia.^[6]

[modifică] Note

1. ^ Turism.md - Despre Moldova
2. ^ rezultatele oficiale ale recensămîntului din Republica Moldova
3. ^ „Grupul de experţi din cadrul misiunii internaţionale de observare a recensământului în Republica Moldova şi-a exprimat disponibilitatea de a consulta Biroul Naţional de Statistică în procesul de evaluare a datelor recensământului“, publicat în Moldova Azi, ediţia din 18 mai 2005, atribuit grupului de presă Flux.
4. ^ Potrivit unui sondaj INFOTAG efectuat pe un eşantion reprezentativ cu 1 469 de subiecţi din 33 de localităţi (cu excepţia Transnistriei) la începutul anului 2000. 92 la sută dintre cei chestionaţi au menţionat că sunt creştini. 60 la sută din respondenţi au declarat că ţin de Mitropolia Moldovei, 23 la sută de Mitropolia Basarabiei, 6,6 la sută de Biserica Ortodoxă Rusă, 2 la sută de Biserica Ortodoxă Ucraineană. 6,7 la sută din respondenţi se consideră creştini, dar nu fac nici o legatură între confesiunea lor şi vreo biserica oarecare.
5. ^ Activitate turistică în Republica Moldova 1997-2004, publicat de Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova la 16 februarie 2006
6. ^ „Oamenii de afaceri critică noul brand al Republicii Moldova” publicat de Reporter.md la 3 iunie 2006

[modifică] Legături externe

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Republica Moldova

• ro Moldova.ORG
• ro Basarabeni.Ro
• ro http://basarabiaromana.neosite.ro/
• ro Situl oficial al guvernului
• ro Situl oficial al parlamentului
• ro Situl oficial al Ministerului Turismului
• ro Azi.md
• ro Alegeri în Moldova (2005)
• ro Alegerile locale generale 2007
• ro Portal despre Moldova
• ro Portal cu stiri ONG din Moldova
• fr Portal despre Moldova din Franta
• ro Patrimoniul istoric şi arhitectural al Republicii Moldova
• ro Moldavian Rock WebZine
• ro Noutăţi Online despre Moldova
• en Date despre Moldova pe CIA World Factbook
• en Moldova, diviziuni administrative
• en Moldova, oraşe
• en Moldova, hărţi
• Moldova ART Gallery de Anastasia Poniatovscaia: icoane, picturi în ulei etc.

[modifică] Vezi şi

• Listă de oraşe din Republica Moldova
• Mass media în Republica Moldova
• Comunicaţii în Republica Moldova
• Transportul în Republica Moldova
• Armata Republicii Moldova
• Republica Moldova după independenţă
• Relaţiile externe ale Republicii Moldova
• Securitatea internă a Republicii Moldova
• Criminalitatea în Republica Moldova
• Personalităţi din Basarabia

v • d • m Republica Moldova — Moldoveni — Limba română
Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • Drapel • Economie • Educaţie • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Oraşe • Politică • Sănătate • Sport • Stemă • Subdiviziuni • Turism
Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal

v • d • m Ţări, teritorii şi organizaţii cu limbă oficială română
State suverane	Republica Moldova¹ • România
State nerecunoscute	Republica Moldovenească Nistreană¹ ²
Regiuni autonome	Muntele Athos (Grecia) • Găgăuzia (Republica Moldova)¹ • Voivodina (Serbia)
Organizaţii internaţionale	Uniunea Europeană • Uniunea Latină
¹ Ca „limba moldovenească”. ² În Republica Moldovenească Nistreană, limba română se scrie cu alfabetul chirilic

v • d • m Ţări europene vorbitoare de limbi romanice (Europa latină)
Andorra • Belgia • Elveţia • Franţa • Italia • Monaco •  Moldova • Portugalia •  România • San Marino • Spania

v • d • m Membrii Uniunii Latine după limbă
Catalană	Andorra
Franceză	Coasta de Fildeş • Franţa • Haiti • Monaco • Senegal
Italiană	Italia • San Marino • Vatican
Portugheză	Angola • Brazilia • Capul Verde • Guineea-Bissau • Mozambic • Portugalia • São Tomé şi Príncipe • Timorul de Est
Română	Republica Moldova • România
Spaniolă	Argentina • Bolivia • Chile • Columbia • Costa Rica • Cuba • Republica Dominicană • Ecuador • Filipine • Guatemala • Honduras • Mexic • Nicaragua • Panama • Paraguay • Peru • Spania • Uruguay • Venezuela

v • d • m Comunitatea Statelor Independente (CSI)
Armenia • Azerbaidjan • Belarus • Georgia • Kazahstan • Kârgâzstan • Republica Moldova • Rusia • Tadjikistan • Turkmenistan • Ucraina • Uzbekistan