Republica Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Republica Moldova este un stat situat în sud-estul Europei, între România (vest) şi Ucraina (est). Graniţa cu România urmează aproape în întregime râul Prut şi pe o distanţă foarte scurtă Dunărea. Republica Moldova are ieşire la Dunăre pe o fâşie de 600 m la extremitatea sa sudică (Giurgiuleşti).^[3]

Republica Moldova şi-a declarat pentru prima oară suveranitatea la data de 21 noiembrie 1917, independenţa la data de 24 ianuarie 1918 în limitele guberniei Basarabiei (între Prut şi Nistru, de la Hotin la Dunăre şi la Marea Neagră) aşa cum fusese delimitată în perioada 1812-1918 în cadrul Imperiului rusesc, iar la 27 martie 1918 s-a unit cu România. La data de 28 Iunie 1940, România a fost obligată să cedeze Basarabia Uniunii Sovietice, moment în care a fost împărţită între RSS Moldovenească şi Ucraina. A redevenit parte a României între vara anului 1941 şi vara anului 1944 apoi din nou republică sovietică în perioada 1944-1991. Odată cu dezmembrarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova a devenit stat independent la data de 27 august 1991, membru al ONU.

Republica Moldova cuprinde actualmente două treimi din fosta Basarabie rusească, şi Transnistria, un teritoriu în stânga Nistrului, parte a Podoliei istorice, locuit în majoritate de moldoveni (40% după recensământul din 1989 şi 31.9% după cel din 2004), şi în proporţii relativ egale de ruşi şi ucraineni. Acest teritoriu este o rămăşiţă a RSSA Moldoveneşti din perioada interbelică. În 1990, odată cu izbucnirea conflictului din Transnistria, autorităţile de la Chişinău au pierdut controlul acestei regiuni, care şi-a autoproclamat independenţa cu numele de Republica Moldovenească Nistreană, şi are în administrare în dreapta Nistrului oraşul Tighina şi încă câteva localităţi.

Cuprins 1 Istorie 2 Politică 3 Împărţire administrativă 4 Geografie 4.1 Climă 5 Economie 6 Demografie 6.1 Naţionalităţi 6.2 Compoziţie lingvistică 6.3 Religii 7 Cultură 8 Tradiţii 9 Sărbători oficiale 10 Turism 11 Note 12 Legături externe 13 Vezi şi

[modifică] Istorie

În antichitate, teritoriul Moldovei era locuit de daci. Extremul sud (la sud de Cahul) a aparţinut Imperiului Roman. Situată pe o rută strategică între Asia şi Europa, Moldova a fost invadată pe parcursul istoriei de diverse popoare, printre care amintim Goţii (gemanici), Hunii (mongolici), Bulgarii (iniţial turcofoni, apoi slavofoni), Ruşii kieveni, Cumanii şi Pecinegii (turcofoni), Maghiarii (finezi) şi tătarii. Odată aceştia aşezaţi, apar între Prut şi Nistru mai multe cetăţi slavo-române: Onutu, Hotin, Soroca, Orhei, Hansca şi Tighina, citate în cronicile cavalerilor Teutonici ca fiind cnezate vasale ale Haliciului şi ale Voliniei.

În Evul Mediu, Basarabia (numele desemna iniţial sudul viitoarei gubernii a Basarabiei, cunoscut şi ca Bugeac) şi partea dintre Prut şi Nistru a Ţării Moldovei constituiau jumătatea de răsărit a voevodatului Moldovei. În secolul al XVI-lea, Principatul Moldova a trecut sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Ulterior, prin Tratatul de la Bucureşti din 1812, Basarabia a intrat (în mod fraudulos faţă de tratatele atunci în vigoare^[4]) în componenţa Imperiului Rus.

Dezvoltarea economică a guberniei Basarabia, sub adminstraţia rusească, s-a efectuat în perspectiva unei economii de export de grâne şi vite spre Odesa şi în paralel cu un proces de rusificare intensă a acestei regiuni, cum se proceda în toate zonele de populaţie ne-rusă din imperiu. În acest cadru au fost construite căile ferate şi zonele urbane noi din Chişinău şi Bălţi, care au devenit oraşe ruseşti.

Pentru a îndepărta Rusia de la gurile Dunării, marile puteri europene, prin Tratatul de la Paris din 1856, i-au restituit Moldovei trei judeţe din sudul Basarabiei : Cahul, Bolgrad şi Ismail. La 24 ianuarie 1859, Principatul Moldovei, prin unirea cu cel al Ţării Româneşti sub domnia unică a moldoveanului Alexandru Ioan Cuza, a participat la întemeierea statului naţional român, care cuprindea atunci şi sudul Basarabiei.

Prin Tratatul de la Berlin (1878), marile puteri au obligat România să cedeze Rusiei sudul Basarabiei în schimbul Dobrogei şi a recunoaşterii, de jure, a independenţei României faţă de Imperiul Otoman. Lucrul acesta a adâncit resentimentele româneşti la adresa Rusiei.

După Revoluţia Rusă, Basarabia şi-a proclamat independenţa sub numele de Republica democratică moldovenească în ianuarie 1918, iar la 9 aprilie s-a unit cu Regatul României.

Ulterior, în iunie 1940, în contextul pactului Germano-Sovietic, România a fost forţată de URSS să cedeze Basarabia, dar şi Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei (parte din Moldova apuseană) care nu făcuseră niciodată parte din Imperiul rusesc. La 2 august 1940, a fost constituită Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, care cuprindea cea mai mare parte a fostei gubernii Basarabia, dar şi un teritoriu din Podolia, în stânga Nistrului. Herţa, Bucovina de Nord şi Bugeacul au fost încorporate în RSS Ucraineană. În iunie 1941 România, aliată cu Germania, după începutul războiului împotriva URSS, a cucerit nu numai teritoriile cedate un an mai devreme, ci şi Podolia ucraineană între Nistru şi Bug, devenită zonă militară de ocupaţie. În martie 1944 trupele sovietice intră din nou în Basarabia de nord (Hotin, Soroca, Bălţi) iar la 24 august 1944, ele ocupă/eliberează (depinde de punctul de vedere) Basarabia de sud.

La 27 august 1991 în decursul procesului de destrămare a URSS-ului, Republica Moldova şi-a declarat independenţa, devenind un stat-membru al ONU.

Imediat după proclamarea independenţei, au apărut concomitent o mişcare care sprijinea reunificarea cu România şi mişcări potrivnice care sprijineau fie unirea cu Rusia sau cu Ucraina, fie despărţirea unor teritorii (Transnistria, Găgăuzia) de Moldova. Cele din urmă au proclamat unilateral independenţa teritoriilor respective. în 1992, Republica Moldova a încercat să-şi stabilească suveranitatea prin forţa armelor în stânga Nistrului, dar a fost împiedicată de armată < 14-a a Rusiei. În martie 1994, un referendum a arătat că marea majoritate a votanţilor preferă independenţa.

In urma alegerilor parlamentare din data de 5 Aprilie 2009, Partidul Comunist a câştigat 50% din voturi, urmat de cǎtre Partidul Liberal cu 13% şi Partidul Liberal Democrat cu 12%.

La 7 aprilie 2009 zeci de mii de protestatari, în mare parte tineri, au protestat în Chişinău, acuzând guvernul comunist de fraude electorale. Protestele paşnice au trecut la violenţă datorită provocatorilor, infiltraţi în mulţime. Au fost atacate şi ocupate clǎdirile Parlamentului şi Preşedenţiei.^[5] Actele violente au fost condamnate de cǎtre OSCE.^[6] Prostestarii au mai strigat lozinci pentru Unirea Republicii Moldova cu Romania. Conform Realitatea TV, Ministerul de Interne moldovean a anunţat cǎ peste 100 de poliţişti au fost rǎniţi în confruntǎri^[7], iar pe 8 aprilie au fost arestate 193 de persoane.^[8] S-au înregistrat 3 victime iar numeroase persoane au fost maltratate în arestul poliţiei.^[9]

Partidele de opoziţie au blocat de două ori alegerea candidatului comunist la funcţia de preşedinte ceea ce a dus la dizolvarea parlamentului şi organizarea de alegeri anticipate pe 29 Iulie 2009, la care Partidul Comuniştilor se plasează din nou pe primul loc, dar nu obţine majoritatea, partidele de opoziţie (PL, PLDM, AMN şi PDM) putând forma noul guvern.

[modifică] Politică

Parlamentul Republicii Moldova unicameral are 101 de locuri (majoritatea simplă, conform Curţii Constituţionale, fiimd de 52 voturi), iar membrii săi sunt aleşi prin vot popular la fiecare 4 ani. Parlamentul alege preşedintele (şeful statului). Preşedintele propune prim-ministrul (şeful guvernului) care la rândul său întemeiază un cabinet guvernamental, ambele cu acordul Parlamentului.

După alegerile din 6 martie 2005, majoritatea parlamentară o deţine Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), care dispune de 55 locuri. Opoziţia este reprezentată de patru formaţiuni politice - Alianţa "Moldova Noastră" - 13 locuri, Partidul Democrat din Moldova - 9 locuri, Partidul Popular Creştin Democrat - 7 locuri, Partidul Social-Liberal - 3 locuri, precum şi de 14 deputaţi neafiliaţi (inclusiv 4 deputaţi membri ai Partidului Democraţiei Sociale şi 2 deputaţi membri ai Partidului Naţional Liberal, formaţiuni constituite după alegerile parlamentare din 6 martie 2005).

Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 sunt câştigate din nou de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova - 60 locuri, acesta fiind acuzat de opoziţie că a fraudat masiv alegerile, urmat de Partidul Liberal - 15 locuri, Partidul Liberal Democrat - 15 locuri şi Alianţa Moldova Noastră - 11 locuri.

La scrutinul din 5 aprilie 2009 s-au desfăşurat alegeri la nivel local pentru a patra oară de când Moldova a obţinut independenţa în 1991, şi al treilea scrutin naţional de la venirea la putere a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) în 2001. La alegerile parlamentare din 2005 PCRM a obţinut 46% din voturi şi 56 dintre cele 101 locuri în parlament. În urma alegerilor, PCRM a ajuns la o înţelegere cu mai multe partide de opoziţie, inclusiv Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul Social-Liberal (PSL) şi Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD), care i-au acordat susţinerea necesară pentru realegerea lui Vladimir Voronin ca preşedinte al republicii la data de 4 aprilie 2005.

Spectrul politic din Moldova s-a schimbat în mod vizibil din 2005. Blocul “Moldova Democrată” (BMD), aflat în opoziţie, a obţinut 29% din voturi la alegerile din 2005. Această formaţiune s-a dezintegrat însă în decurs de câteva săptămâni de la alegeri, după ce PDM şi PSL s-au despărţit de Bloc, lăsând doar Alianţa “Moldova Noastră” (AMN). În vreme ce PPCD şi PDM au menţinut într-o oarecare măsură colaborarea cu PCRM, aflat la putere, PSL a retras în mod public sprijinul acordat anterior PCRM. Restul opoziţiei de centru şi centru dreapta constă în principal din Partidul Social-Democrat din Moldova (PSDM), Partidul Democraţiei Sociale (PDS), Partidul Popular Republican (PPR) şi Partidul Naţional Liberal (PNL)3. Opoziţia de stânga este reprezentată în principal de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova "Patria-Rodina" (PSRM) şi de Mişcarea Social-Politică “Ravnopravie”.

[modifică] Împărţire administrativă

Republica Moldova este împărţită în 32 de raioane, 3 municipalităţi (Chişinău, Bălţi şi Tighina) şi două regiuni cu statut special - Găgăuzia şi Transnistria (cu statut în dispută).

Anenii Noi Basarabeasca Briceni Cahul Cantemir Călăraşi Căuşeni Cimişlia Criuleni Donduşeni Drochia

Dubăsari Edineţ Făleşti Floreşti Glodeni Hînceşti Ialoveni Leova Nisporeni Ocniţa Orhei

Rezina Rîşcani Sîngerei Soroca Străşeni Şoldăneşti Ştefan Vodă Taraclia Teleneşti Ungheni

Transnistria este de iure o parte a Moldovei deşi, în realitate, regiunea nu este controlată de guvernul acesteia. Teritoriul Moldovei de la est de râul Nistru, (cu o populaţie formată din moldoveni (32%), ucraineni (29%) şi ruşi (30%), şi-a autoproclamat independenţa în 1990 sub numele de Republica Moldovenească Nistreană, dar aceasta nu i-a fost recunoscută de nici un stat. Oraşul Tiraspol este considerat capitală a Transnistriei.

Distribuţia populaţiei în profil teritorial relevă faptul că 21% din locuitorii ţării (fiecare al cincilea) trăiesc în mun. Chişinău, 4,6% în U.T.A. Găgăuzia, 3,8% în mun. Bălţi. Raioanele cu o populaţie de peste 100 mii locuitori sunt – Cahul, Hînceşti, Orhei, Ungheni. Cel mai mic număr de locuitori îl au raioanele Basarabeasca (29 mii), Dubăsari (34 mii), Şoldăneşti (42 mii) şi Taraclia (43 mii).

[modifică] Geografie

Republica Moldova este situată în partea de sud-est a Europei, învecinându-se cu România la vest şi Ucraina la nord, est şi sud. Lungimea totală a frontierelor este de 1.389 km, 450 km cu România şi 939 km cu Ucraina Se răspândeşte între 45º28' şi 18º28' N de longitudine geografică (aproximativ 350 km) şi între 26º40' şi 30º6' E de latitudine geografică (aproximativ 150 km). Ţara ocupă o suprafaţă de 33.843 km², din care 472 km² sunt ape — mai ales fluviile Dunăre şi Nistru, râurile Prut şi Răut şi lacurile Beleu, Bic şi Dracele. Deşi Republica Moldova nu are drept ieşire la mare, portul pe Dunărea în Giurgiuleşti asigură servirea transportului maritim.

Deşi partea nordică este deluroasă, cele mai înalte culmi nu depăşesc 430 m (cel mai înalt punct fiind Dealul Bălăneşti). Partea centrală şi nordică a ţării se află pe Podişul Codru, iar cea sudică — pe Câmpia Bugeacului. Zonele arabile ocupă 53% de suprafeţei ale Republicii Moldova, cele destinate culturii cerealiere — 14%, păşunile — 13%, pădurile — 9%. Alte zone, incluzând terenuri neproductive, formează 11% de teritoriul întreg al statului. Solurile sunt în general de calitate medie, se pot găsi atât cernoziomuri cât şi podzoluri.

Se pot găsi 2.300 de specii de plante sălbatice, spre exemplu stejar, fag, jugastru şi tei. Sunt 68 de specii de mamiferi (spre exemplu vulpe, căprior, cerb, mistreţ), 270 de specii de păsări şi 10 mii de specii de animale nevertebrate.

Principalele oraşe ale ţării sunt capitala — Chişinău, Bălţi în nord, Tiraspol şi Tighina în est, Cahul şi Comrat la sud.

[modifică] Climă

Republica Moldova este plasată în zona cu clima temperat-continentală, la aproximativ jumătate din distanţă între Ecuator şi Polul Nord. Cele patru anotimpuri sunt bine evidenţiate, iarna fiind blândă, iar vara caldă. Mişcarea generală a maselor de aer ale atmosferei de cele mai multe ori este din partea Atlanticului de Nord-Vest şi Sud-Vest. Temperatura medie a aerului din nord spre sud variază între 7,5 °C şi 10 °C, iar a solului între 10 °C şi 12 °C. În Republica Moldova sunt aproximativ 2.060–2.360 de ore cu soare pe an, temperatura pozitivă se înregistrează în 165-200 de zile pe an, precipitaţiile variază între 370-560 mm/an şi aproape 10% din ele cad sub formă de zăpadă, care se topeşte de câteva ori pe iarnă.

Iarna în Republica Moldova este blândă cu temperatura medie în ianuarie de -5 °C — -3 °C, în unele zile ea poate să coboare la -15 °C — -20 °C, iar în cazul pătrunderii maselor de aer arctic chiar până la -35 °C. Primăvara este un anotimp instabil când se măreşte numărul zilelor cu soare şi temperatura medie a aerului este în creştere. În mai temperatura se stabileşte în jurul gradaţiei 15 °C şi scade pericolul îngheţurilor târzii. Vara este călduroasă şi de lungă durată, cu perioade mari lipsite de precipitaţii. Temperatura medie în iulie este de 19,5 °C — 22 °C, dar uneori poate atinge cota de 35 °C — 40 °C. Vara ploile de cele mai dese ori sunt scurte şi abundente, provocând uneori inundaţii locale. Toamna este şi ea caldă şi lungă. În noiembrie temperatura medie coboară la 3 °C — 5 °C şi pot începe primele ninsori şi îngheţuri.

Moldova este frecvent afectată de fenomenul de secetă şi suferă din cauza resurselor limitate de apă.

[modifică] Economie

Deşi se bucură de o climă favorabilă şi de un pământ fertil, Republica Moldova este astăzi cel mai sărac stat european, cu un PIB anual pe cap de locuitor de numai 2000€. După 1990, Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu şi-a revenit decât în anii 2000. Ponderea cea mai importantă în economie o deţine sectorul agricol. Principalele produse moldoveneşti sunt fructele, legumele, vinul şi tutunul. Moldova importă petrol, cărbune şi gaze naturale, în principal din Rusia.

Construcţia Terminalului petrolier de la Giurgiuleşti, care urmează să mărească accesul Moldovei la piaţa internaţională de petrol şi să micşoreze dependenţa sa energetică cronică faţă de Rusia, a fost finalizată la sfârşitul anului 2006.

Ca parte a liberalizării ambiţioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova a introdus o monedă de schimb convertibilă, a liberalizat preţurile, a încetat acordarea de credite preferenţiale pentru firmele şi companiile de stat, a început procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi şi a îngheţat dobânzile. Economia a revenit la o creştere pozitivă de 2.1% în 2000, 6.1% în 2001, 6.7% în 2002, 6.2% în 2003, 7.3% în 2004, 7.9% în 2005, 3.1% în 2006, 7.3% în 2007 şi 7.5% (est.) în 2008.

Pe de altă parte o mare parte a populaţiei a fost nevoită să plece peste hotare în căutare de noi surse financiare. În prezent, mai mult de jumătate de milion din populaţia aptă de muncă lucrează în străinătate. Banii transferaţi în ţară de aceasta parte a populaţiei constituie cea mai importantă sursă a PIB-ului (cca. 1.7 miliarde dolari legal).

În aprilie 2007, în scopul eliminării activităţilor ilegale, s-a aprobat amnistierea fiscală completă pentru activităţile economice efectuate înainte de 1 ianuarie 2007, legalizarea capitalului ilegal contra 5% din sumă şi anularea impozitului pe venit.

Deşi în prezent se fac multe încercări de stimulare a investiţiilor şi dezvoltare a economiei, rolul major în creşterea economică revine populaţiei plecate peste hotarele republicii. Datele Băncii Mondiale arată că o treime din PIB-ul ţării este furnizat de moldovenii care lucrează în străinătate^[10].

Cei mai mari investitori străini în Republica Moldova sunt: France Telecom (Orange^[11]), Fintur Holdings/Turkcell^[12], Lafarge, Société Générale^[13], Veneto Banca, QBE, RosGosStrah, Bemol, Lukoil, GazProm, RAO EES, Petrom, Rompetrol, BCR^[14], Banca Transilvania, Alpha Bank România, Südzuker, Praktiker, Metro AG, Raiffeisen Bank, etc.

Salariul mediu în Republica Moldova a înregistrat o creştere pozitivă constantă dupa anul 1999, fiind de:

• Iulie 1998: 44.83$/lună ^[15] sau 212.74 lei/lună (1$=4.7455 lei)
• 1999: 23.5$/lună ^[16] sau 272.84 lei/lună (1$=11.6105 lei)
• 2000: 32.95$/lună ^[17] sau 408 lei/lună (1$=12.3833 lei)
• 2001: 40.45$/lună ^[18] sau 519 lei/lună (1$=12.8729 lei)
• 2002: 49.07$/lună ^[19] sau 666.8 lei/lună (1$=13.8229 lei)
• 2003: 65.55$/lună ^[20] sau 866.8 lei/lună (1$=13.2109 lei)
• 2004: 90$/lună ^[21] sau 1126 lei/lună (1$=12.5493 lei)
• 2006: 124$/lună ^[22] sau 1600 lei/lună (1$=12.9011 lei)
• 2007: 187$/lună ^[23] sau 2116 lei/lună (1$=11.3112 lei)
• 2008: 250$/lună ^[24] sau 2528,6 lei/lună (1$=10.1106 lei)
• Ianuarie - aprilie 2009: 233.4$/lună ^[25] sau 2619,1 lei/lună (1$=11.2215 lei)

În sfera bugetară pentru luna decembrie 2008, salariul mediu a constituit 2185 Lei (207$), iar în sectorul real salariul mediu lunar a înregistrat 3440 Lei (327$).

In autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană (RMN) salariul mediu pe economie în anul 2008 a fost de 246$/lună^[26] sau 2214 Ruble RMN.

În comparaţie cu ţările vecine, salariul mediu net pe economie este mai mic, diferenţa însă nu este foarte semnificativă (Noiembrie 2008).^{[27][28][29][30][31][32]}

#	Ţara	Salariul mediu	Rata de schimb	Lei	Dolari SUA	Euro	Moldova (%)
1.	Moldova	2 619 MDL	10.28MDL / 1USD	2 638	256	190	100 %
2.	România	1 361 RON	2.96RON / 1USD	4 418	459	360	179 %
3.	Ucraina	1 883 UAH	1.18MDL / 1 UAH	2 434	232	176	92 %
4.	Rusia	17 955 RUR	0.33MDL / 1 RUR	5 951	568	429	225 %
5.	Belarus	692 500 BYR	0.395MDL / 100 BYR	2 738	261	198	104 %
6.	Bulgaria	474 BGN	7.65MDL / 1 BGN	3 630	380	245	134 %

În anul 2008, inflaţia în Moldova a fost de 7.3%, una din cele mai mici din Europa de Est, cu excepţia României (6.2%). În Rusia, ea a a fost de 13.3%, în Ucraina - 22.3%, Belarus - 12.1%, Bulgaria - 7.6% şi Letonia - 10.9%.^[33]

[modifică] Demografie

Scăderea populaţiei în R. Moldova are un ritm mediu anual de 0,5%. În perioada dintre cele două recensăminte, dintre 1989 şi 2004 , populaţia R. Moldova a scăzut cu 350 mii persoane, inclusiv persoane declarate ca fiind plecate în străinătate mai mult de 1 an. Astfel, ritmul mediu anual de scădere a populaţiei este de 0,5%. La 1 ianuarie 2007, numărul populaţiei stabile a RM era de 3,95 milioane persoane.

Populaţia de sex feminin continuă să fie predominantă (51,9% din total populaţie în 2004 şi 52,3% în 1989). Numărul femeilor înregistrate la ultimul recensământ a fost de 1755643 persoane, depăşind cu 128 mii numărul bărbaţilor. Astfel, la 1000 de persoane de sex feminin reveneau 927 de persoane de sex masculin, faţă de 912 în 1989.

În pofida faptului că scăderea numărului populaţiei feminine în această perioadă a fost mai mare decât cea a populaţiei masculine, decalajul numeric între sexe s-a păstrat. Femeile sunt mai numeroase după vârsta de 30 de ani.

În numărul total al populaţiei ţării, ponderea persoanelor sub vârsta de 15 ani a constituit 21%, micşorându-se cu 8,6 puncte procentuale faţă de 1989.

Populaţia în vârstă aptă de muncă (bărbaţi 16 - 61 ani, femei 16 - 56 ani) a înregistrat o pondere de 63,9 % din total populaţie pe ţară, majorându-se cu 8,8 puncte procentuale faţă de 1989. Această majorare a fost cauzată de completarea acestei categorii de populaţie cu persoane născute în anii optzeci, caracterizaţi printr-un înalt nivel de natalitate şi de majorarea vârstei de pensie cu câte doi ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

În Republica Moldova se face evidentă accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, în primul rând, prin reducerea numărului persoanelor tinere cu vârsta sub 15 ani şi, concomitent, prin creşterea numărului populaţiei vârstnice (de 60 de ani şi peste). În 1989 aceste categorii de populaţie constituiau respectiv 29,6% şi 12,6% din total populaţie, iar în 2004 - 21,0% şi 14,3%. La recensământul din 2004 au fost înregistrate 97 persoane în vârstă de peste 100 de ani, 85 din acestea fiind femei, iar 79 persoane locuiau la ţară.

[modifică] Naţionalităţi

Conform Constituţiei republicii Moldova, numele de Moldoveni nu se aplică tuturor cetăţenilor statului, ci numai vorbitorilor limbii daco-române, numită în această ţară limba moldovenească (sunt exceptaţi acei dintre vorbitori, care s-au declarat Români, şi sunt număraţi separat).

Conform recensămintelor care au avut loc în 2004, separat în teritoriul controlat de guvernul moldovean şi în Transnistria, situaţia este^[34]:

#	Naţionalitate	R. Moldova	% Mold	Transnistria	% Tran	Total	%
1.	Moldoveni	2.564.849	76,2%	177.156	31,9%	2.742.005	69,5%
2.	Ucraineni	282.406	8,3%	159.940	28,8%	442.346	11,2%
3.	Ruşi	201.218	5,9%	168.270	30,3%	369.488	9,4%
4.	Găgăuzi	147.500	4,4%	11.107	2,0%	158.607	4,0%
5.	Români	73.276	2,2%	1000	0,5	74.276	2,0% (?)
6.	Bulgari	65.662	1,9%	11.107	2,0%	76.769	1,9%
7.	Alţii	48.421	1,4%	27.767	5,0%	76.188	1,9%
8.	TOTAL	3.383.332	100%	555.347	100%	3.938.679	100%

Ponderea populaţiei de naţionalitate găgăuză s-a majorat în această perioadă cu 0,3% iar a populaţiei de origine românească cu 2,1%, plasându-se respectiv pe al patrulea şi al cincilea loc în total populaţie.

Notă: Autorităţile din Transnistria au publicat doar procentajele grupurilor etnice, numărul corespunzător de persoane a fost calculat pe baza acestor procentaje. Numărul sau procentajul persoanelor din Transnistria care s-ar fi declarat drept "români" n-a fost publicat, fiind inclus inclus în categoria "alţii".

Despre recensământul din 2004

Potrivit unui articol al portalului „Moldova Azi“ din 18 mai 2005 ^[35], un grup de experţi internaţionali în recensăminte a declarat că "în general, recensământul moldovean a fost organizat de o manieră profesionistă", dar au remarcat faptul că "au fost câteva subiecte mai problematice". Printre subiectele probelmatice:

1. Recensământul a inclus o parte din moldovenii care locuiau de mai mult de un an peste hotare la momentul organizării recenzării.
2. Subiectele din chestionare ce ţin de naţionalitate şi limbă au fost cele mai delicate, în special înregistrarea răspunsurilor de "moldovean" sau "român" şi de aceea a conclus că o atenţie deosebită va trebui să fie acordată la utilizarea acestor date.

Grupul recomandă cu insistenţă Biroului Naţional de Statistică să desfăşoare un studiu de evaluare a rezultatelor recensământului (în special cele referitoare la grupurile etnice) oferindu-şi asistenţa sa în această măsură şi a indicat că intenţionează să aprofundeze problema el însuşi.

[modifică] Compoziţie lingvistică

Potrivit datelor finale ale recensământului din 2004, 60% din cei 3 383 332 de locuitori ai Republicii Moldova (fără regiunea nistreană) au declarat limba moldovenească ca limbă maternă şi că aceasta este limba în care vorbesc de obicei; 16.5% din locuitorii statului au afirmat că au limba română ca limba maternă şi că aceasta este limba în care vorbesc de obicei. Potrivit datelor culese la recensământul din 2004, în pofida cazurilor înregistrate de către observatorii străini privind descurajarea subiecţilor de a se declara „români” şi nu „moldoveni”, numărul celor care au declarat limba română ca limbă vorbită de obicei în mediul urban a crescut relativ, intrând într-un raport de 2:3 faţă de cei care au declarat limba moldovenească ca limbă vorbită de obicei.^[36]

Majoritatea ruşilor, ucrainenilor, găgăuzilor şi bulgarilor au indicat ca limbă maternă una singură, respectiv limbile rusă, ucraineană, găgăuză şi bulgară, pentru care nu există mai multe denumiri oficiale ca în cazul românei. Însă limba rusă fiind de facto limba de comunicare interetnică, fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar şi fiecare al patrulea găgăuz au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. Doar 5% din Moldoveni au declarat că vorbesc de obicei limba rusă.

Dacă circa 380.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova declară limba rusă ca limbă maternă, peste 500.000 persoane declară rusa ca limba pe care o folosesc de obicei, indiferent că se declară moldoveni, ucrainieni, găgăuzi, români sau bulgari. În comparaţie cu recensământul din 1989, uzul zilnic al limbii ruse a scăzut semnificativ din cauza migraţiei multor rusofoni din republică, precum şi din cauza diminuării politicii de rusificare.

[modifică] Religii

După un studiu din 2000 ^[37]

• creştini 93,3%, din care:
  • Ortodocşi aparţinând de Mitropolia Moldovei (subordonată Patriarhiei Moscovei) 60%
  • Ortodocşi aparţinând de Mitropolia Basarabiei (subordonată Patriarhiei Române) 23%
  • Ortodocşi aparţinând direct de Biserica Ortodoxă Rusă 6,6%
  • Ortodocşi aparţinând de Biserica Ortodoxă Ucraineană 2%
  • Alţi creştini aparţinând de bisericile baptistă şi alte culte neo-protestante 1,7%
• Evrei 1,5%
• Alte religii 0,5%
• Fără religie (agnostici şi atei declaraţi) 4,7 %

[modifică] Cultură

• Listă de moldoveni
• Muzică moldovenească
• Religia în Republica Moldova

[modifică] Tradiţii

Calitatea informaţiilor sau a exprimării din acest articol sau secţiune trebuie îmbunătăţită. Consultaţi manualul de stil şi îndrumarul, apoi daţi o mână de ajutor.

Acest articol este scris parţial sau în întregime fără diacritice. Puteţi da chiar dumneavoastră o mână de ajutor. Ştergeţi eticheta după adăugarea diacriticelor.

Republica Moldova este o ţară europeană cu o îndelungata istorie, populată preponderent de moldoveni (români), dar şi de diverse minorităţi precum ucraineni, bulgari, găgăuzi, ruşi, evrei, germani, cehi etc. Aici s-au păstrat multe tradiţii multiseculare care se regasesc şi în jumătatea vestică a Moldovei şi în restul României, cu elemente comune popoarelor creştine din estul Europei.

Moldovenii se mândresc cu faptul ca fiecare oaspete este primit cu o deosebită căldură. Gospodarul casei întotdeauna va găsi pentru el un pahar de vin bun moldovenesc, iar gospodina – cele mai alese bucate. Oaspeţii sunt, de obicei, invitaţi în „Casa Mare”, o odaie tradiţională în fiecare casă, unde se petrec toate sărbătorile. Sărbători în Moldova sunt multe şi variate. La ele poate participa oricine. Sărbătorile de iarnă, de exemplu, sunt însoţite de colinzi, haituri, scenete teatralizate ale copiilor şi maturilor de la casă la casă, vestind cu bucurie sosirea unui An Nou. Toţi asteaptă cu nerăbdare venirea lui Moş Craciun cu sania sa plină de daruri. De obicei, copii se pregătesc minuţios pentru această întâlnire: îşi pregătesc diferite costume, măşti, montează scenete teatralizate. În această perioadă sărbătorile calendarului agricol tradiţional se suprapun cu cele creştine, legate de Naşterea lui Hristos – Crăciunul.

O sărbătoare tradiţională moldovenească este "Mărţişorul" – simbolul primăverii. În luna martie toată lumea îşi pune la piept două fire împletite – roşii şi albe, care semnifică renaşterea naturii. Primavara este serbat Paştele – sărbătoarea religioasă cea mai importantă a creştinilor ortodocşi. Oamenii se pregătesc din timp pentru a împodobi masa cu cele mai bogate bucate şi vinuri, ouă încondeiate tradiţionale şi cozonaci. Ouale de Paşti încondeiate au devenit opere artizanale cunoscute departe peste hotarele Moldovei.

Multe evenimente tradiţionale moldoveneşti reprezintă un amalgam de elemente caracteristice calendarului agricol, păstoresc, religios şi civil, amestec, care în Moldova s-a transformat într-un permanent izvor de bunavoinţă, căldură şi ospitalitate.

Oaspeţii Moldovei în timpul sărbătorilor pot participa la un şir de evenimente culturale: concerte („Mărţişor”, „Cireşar”, „Vă invită Maria Biesu” etc.), teatre („Bitei” etc.), parade şi manifestări de masa de Ziua Independenţei, „Limba Noastră”, hramurile oraşelor şi satelor etc. Zilele roadei sunt marcate în orasele şi satele noastre prin iarmaroace tradiţionale. În timpul acestor evenimente turiştii străini pot cunoaşte îndeaproape folclorul , costumele tradiţionale, piesele de artizanat, etc.

Apar multe tradiţii cu caracter familiar: cumetriile, nunţile, petrecerile etc., care în sate s-au transformat în adevărate spectacole cu mulţi oaspeti şi daruri. Tradiţionale în Moldova sunt şezătorile în zilele de iarnă cu cântece de lăutari şi dansuri.

Se zice^{[formulare evazivă]} că orice oaspete în Moldova este şi prieten.

[modifică] Sărbători oficiale

• 1 ianuarie – Anul Nou;
• 7 şi 8 ianuarie – Naşterea lui Isus Hristos (Crăciunul);
• 8 martie – Ziua internaţională a femeii;
• prima şi a doua zi de Paşte conform calendarului bisericesc;
• ziua de luni la o săptămână după Paşte (Paştele Blajinilor);
• 1 mai – Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii;
• 9 mai – Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa Patriei;
• 27 august – Ziua Independenţei;
• 31 august – sărbătoarea „Limba noastră cea română”;
• ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă, declarată în modul stabilit de primăria municipiului, oraşului, comunei, satului.^[38]

[modifică] Turism

Începând cu anul 1998, numărul străinilor veniţi în Republica Moldova s-a aflat pe o pantă ascendentă, atingând 25 000 în 2004, majoritatea proveniţi din Rusia, Ucraina şi România. Totodată, numărul moldovenilor plecaţi peste hotare în 2004, aproape că s-a dublat faţă de anul 1997, depăşind cifra de 67 000. Dintre aceştia, cei mai mulţi au vizitat Ucraina, Ungaria, Turcia, România sau Bulgaria.^[39]

Pe 1 iunie 2006, în cadrul unei conferinţe internaţionale, Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova (OPEM) a anunţat finalizarea proiectului de creare a brandului Republicii Moldova, care va fi prezentat peste hotare cu sloganul „Discover us”. Brandul Republicii Moldova va fi prezentat în şapte state: România, Italia, Germania, Regatul Unit, Elveţia, Franţa şi Polonia.^[40]

[modifică] Note

[modifică] Legături externe

Cel puţin o parte din aceste legături externe nu îndeplinesc condiţiile de includere. Trebuie şterse legăturile inaccesibile, nerelevante sau care nu pot fi considerate surse de încredere.

• ro ru en Curs.md: Curs valutar BNM, Convertor valutar, Informaţii valutare s.a.
• ro Situl oficial al parlamentului
• ro Situl oficial al Ministerului Turismului
• ro Ghid turistic complet
• ro Panoramele Moldovei
• ro Totul.md Motor de Căutare din Moldova
• ro Moldova.ORG
• ro Alegeri în Moldova
• ro Portal cu stiri ONG din Moldova
• ro Stiri Republica Moldova
• ro TheNews - Economia si Mediu de Afaceri din Moldova
• fr Portal despre Moldova din Franta
• ro Patrimoniul istoric şi arhitectural al Republicii Moldova
• ro Despre Hotelurile din Moldova
• ro Portal despre sport din Moldova
• ro Deputaţi europeni în Moldova cu ocazia alegerilor parlamentareSite-ul oficial al Parlamentului European
• ro [1]
• en Date despre Moldova pe CIA World Factbook
• en Moldova, diviziuni administrative
• en Moldova, oraşe
• en Moldova, hărţi

[modifică] Vezi şi

• Istoria României
• Listă de oraşe din Republica Moldova
• Mass media în Republica Moldova
• Comunicaţii în Republica Moldova
• Transportul în Republica Moldova
• Armata Republicii Moldova
• Republica Moldova după independenţă
• Relaţiile externe ale Republicii Moldova
• Securitatea internă a Republicii Moldova
• Criminalitatea în Republica Moldova
• Personalităţi din Basarabia

v • d • m Republica Moldova — Moldoveni — Limba română Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • Drapel • Economie • Educaţie • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Oraşe • Politică • Sănătate • Sport • Stemă • Subdiviziuni • Turism Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal

v • d • m Ţări, teritorii şi organizaţii cu limbă oficială română State suverane Republica Moldova¹ · România State nerecunoscute Republica Moldovenească Nistreană¹ ² Regiuni autonome Muntele Athos (Grecia) · Găgăuzia (Republica Moldova)¹ · Voivodina (Serbia) Organizaţii internaţionale Uniunea Europeană · Uniunea Latină ¹ Ca „limba moldovenească”. ² În Republica Moldovenească Nistreană, limba română se scrie cu alfabetul chirilic.

v • d • m Ţări europene vorbitoare de limbi romanice (Europa latină) Andorra  · Belgia  · Elveţia  · Franţa  · Italia  · Monaco ·  Moldova · Portugalia  ·  România · San Marino • Spania

v • d • m Membrii Uniunii Latine după limbă Catalană Andorra Franceză Coasta de Fildeş • Franţa • Haiti • Monaco • Senegal Italiană Italia • San Marino • Vatican Portugheză Angola • Brazilia • Capul Verde • Guineea-Bissau • Mozambic • Portugalia • São Tomé şi Príncipe • Timorul de Est Română Republica Moldova • România Spaniolă Argentina • Bolivia • Chile • Columbia • Costa Rica • Cuba • Republica Dominicană • Ecuador • Filipine • Guatemala • Honduras • Mexic • Nicaragua • Panama • Paraguay • Peru • Spania • Uruguay • Venezuela

v • d • m Ţări europene State suverane Albania · Andorra · Austria · Belarus · Belgia · Bosnia şi Herţegovina · Bulgaria · Cipru2 · Croaţia · Danemarca1 · Elveţia · Estonia · Finlanda · Franţa1 · Germania · Grecia · Irlanda · Islanda · Italia · Kazahstan1 · Letonia · Liechtenstein · Lituania · Luxemburg · Malta · Monaco · Muntenegru · Norvegia1 · Olanda1 · Polonia · Portugalia1 · Regatul Unit · Republica Cehă · Republica Macedonia · Republica Moldova · România · Rusia · San Marino · Serbia · Slovacia · Slovenia · Spania1 · Suedia · Turcia1 · Ucraina · Ungaria · Vatican Teritorii dependente şi autonome Adjaria (Georgia) · Adîgheia (Rusia) · Akrotiri şi Dhekelia (Regatul Unit) · Åland (Finlanda) · Azore (Portugalia) · Başchiria (Rusia) · Cabardino-Balcaria (Rusia) · Calmîchia (Rusia) · Canare1 (Spania) · Carelia (Rusia) · Catalonia (Spania) · Cecenia (Rusia) · Ceuta1 (Spania) · Ciuvaşia (Rusia) · Corsica (Franţa) · Crimeea (Ucraina) · Daghestan (Rusia) · Feroe (Danemarca) · Friuli-Veneţia Giulia (Italia) · Găgăuzia (Republica Moldova) · Gibraltar (Regatul Unit) · Groenlanda1 (Danemarca) · Guernsey (Regatul Unit) · Inguşetia (Rusia) · Jersey (Regatul Unit) · Karaciai-Cerkessia (Rusia) · Komi (Rusia) · Madeira1 (Portugalia) · Man (Regatul Unit) · Mari El (Rusia) · Melilla1 (Spania) · Mordovia (Rusia) · Muntele Athos (Grecia) · Neneţia (Rusia) · Osetia de Nord (Rusia) · Sardinia (Italia) · Sicilia (Italia) · Tatarstan (Rusia) · Trentino-Tirolul de Sud (Italia) · Ţara Bascilor (Spania) · Udmurtia (Rusia) · Valle d'Aosta State nerecunoscute Cipru de Nord1 3  · Kosovo3 · Osetia de Sud3  · Transnistria 1 Stat cu o parte a teritoriului său (sau teritorii dependente) aflată în afara Europei. 2 Stat ce se află în întregime în alt continent, dar are legături geopolitice mai puternice cu Europa. 3 Stat recunoscut parţial.

v • d • m Comunitatea Statelor Independente (CSI) Armenia · Azerbaidjan · Belarus · Kazahstan · Kârgâzstan · Republica Moldova · Rusia · Tadjikistan · Turkmenistan · Ucraina · Uzbekistan

v • d • m GUAM Membri actuali Georgia · Ucraina · Azerbaidjan · Republica Moldova Foşti membri Uzbekistan Observatori Letonia · Turcia