Sfântu Gheorghe
| Sfântu Gheorghe Sepsiszentgyörgy |
|||
| — Municipiu — | |||
 |
|||
|
|||
 Sfântu Gheorghe
Sepsiszentgyörgy |
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară |  România |
||
| Județ | Covasna | ||
|
|
|||
| Localități componente | Chilieni, Coșeni | ||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Árpád András Antal, reales 2012 (UDMR, ales 2008) | ||
|
|
|||
| Altitudine | 555 m.d.m. | ||
|
|
|||
| Populație (2002)[1] | |||
| - Total | 61.543 locuitori | ||
|
|
|||
 |
|||
modifică  |
|||
Sfântu Gheorghe (maghiară Sepsiszentgyörgy) este un municipiu, reședința de județ și cel mai mare oraș al județului Covasna, Transilvania, România.
Cuprins |
Geografie [modificare]
Așezare [modificare]
Municipiul Sfântu Gheorghe este situat în depresiunea Brașovului, pe ambele maluri ale Oltului, la o altitudine de 550 m. Se află la intersecția câtorva drumuri, cel mai important fiind DN12 ce leagă municipiul Brașov de municipiul Miercurea-Ciuc. Condițiile de relief și climă au oferit un cadru favorabil dezvoltării acestei localități.
Hidrografie [modificare]
Municipiul Sfântu Gheorghe este străbătut de râul Olt, în care se varsă râurile Porumbele, Debren și Sâmbrezi.
Istorie [modificare]
Prima atestare documentară este din anul 1332, însă descoperirile arheologice fac dovada existenței umane încă din neolitic (Noua, Monteoru, Schneckenberg), apoi din epoca bronzului și a culturii Sântana de Mureș-Cerneahov, săpăturile din 1883 făcute în locul numit Dealul Fragilor atestând acest lucru. Tot aici au fost descoperite în 1943 două morminte, unul de inhumație și altul de incinerație, aparținând epocii dacice. În anul 1946, săpăturile făcute pe malul stâng al pârâului Debren[2] au scos la lumină resturi de construcții din zid de piatră și mortar, fragmente de cărămidă și țiglă, obiecte de ceramică și morminte de incinerație din epoca romană. Pe malul pârâului Porumbele s-a descoperit ceramică și un pandantiv de bronz din secolul al IV-lea. La marginea sudică a turnului pe care se găsește biserica fortificată reformată, au fost descoperite gropi circulare conținând ceramică din secolul al X-lea.
Importanța localității Sf. Gheorghe, situată la confluența drumurilor de legătură dintre Transilvania și Moldova, a crescut după secolul al XV-lea, când a fost ridicată la rang de târg (1461). În secolul al XVII-lea, orașul a suferit din cauza a două invazii, în 1658, a tătarilor și, în 1661, a otomană, ambele fiind devastatoare.
În 1880, Sf. Gheorghe a înglobat satul Simeria, astăzi cartier al orașului și purtând același nume. Primele întreprinderi au apărut relativ târziu. În 1879 a fost construită prima fabrică de textile, iar în 1899 a fost inaugurată fabrica de țigarete. În 1877 a început electrificarea orașului, operațiune finalizată în 1907. Odată cu terminarea tronsonului de cale ferată Brașov–Târgu Secuiesc, orașul Sfântu Gheorghe a fost integrat în circuitul feroviar național.
Primele date referitoare la învățământul primar provin din secolul al XVII-lea, iar la cel liceal de la mijlocul secolului al XIX-lea. În 1892 a început activitatea primului institut pedagogic pentru educatoare din Transilvania, ulterior denumit Institutul Pedagogic de Stat.
În 1968, în cadrul reorganizării administrativ-teritoriale a României, Sfântu Gheorghe a devenit reședință de județ, iar în 1982 municipiu.
Demografie [modificare]
Evoluția populației la recensăminte: 
În anul 2002, din cei 61.512 locuitori, 46.121 (74,9%) erau de etnie maghiară și 14.131 (22,9%) de etnie română.
Administrație [modificare]
Primari [modificare]
- 1992-2008: Albert Almos (UDMR)
- din 2008: Arpád-Andras Antal (UDMR)
Consiliul Local Sfântu Gheorghe
Componența Consiliului Local Sfântu Gheorghe (21 de consilieri) după alegerile locale din 2012:
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 66,7% | Uniunea Democrată a Maghiarilor din România | 14 | ||||||||||||||
| 9,5% | Partidul Național Liberal | 2 | ||||||||||||||
| 9,5% | Partidul Popular Maghiar din Transilvania | 2 | ||||||||||||||
| 9,5% | Partidul Social Democrat | 2 | ||||||||||||||
| 4,8% | Partidul Civic Maghiar | 1 | ||||||||||||||
Instituții administrative [modificare]
- Primăria Sfântu Gheorghe
- Poșta Sfântu Gheorghe
- Poliția Municipiului Sfântu Gheorghe
- Poliția Comunitară Sfântu Gheorghe
- I.S.U. Sfântu Gheorghe
- Administrația Finanțelor Publice Sfântu Gheorghe
Educație și cultură [modificare]
Instituții de învățământ [modificare]
În oraș funcționează 15 grădinițe cu program normal ori prelungit, 7 școli generale, 5 licee (Colegiul Național „Mihai Viteazul”, Colegiul Reformat, Liceul de Artă „Plugor Sándor”, Liceul „Mikes Kelemen” și Liceul „Székely Mikó”), 5 grupuri școlare, o școală postliceală cu profil sanitar și 3 instituții de învățământ superior: Facultatea de Științe Politice Administrative și Comunicare, Facultatea de Știința Mediului și Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor.
Instituții de cultură [modificare]
Municipiul Sfântu Gheorghe are două teatre (Teatrul „Andrei Mureșanu” și Teatrul „Tamási Áron”), o bibliotecă județeană (Biblioteca Județeană „Bod Péter”), două muzee (Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și Muzeul Național Secuiesc), Galeriile de Artă „Gyárfás Jenő” și galeria "Magma". În localitate își desfășoară activitatea și Ansamblul de Dansuri „Trei Scaune” .
Economie [modificare]
Principalele activități economice ale municipiului se desfășoară în industriile textilă și de confecții, a mobilei, a procesării laptelui și a cărnii, în domeniul comerțului și al serviciilor, precum și în turism.
Turism [modificare]
Municipiul Sfântu Gheorghe are în administrare stațiunea balneoclimatică Șugaș Băi, cunoscută pentru apele minerale carbogazoase și pentru gazele mofetice indicate în bolile cardiace și cele ale aparatului circulator. Aflată la o distanță de 8 km de municipiu, stațiunea Șugaș este considerată o atracție turistică tot anul. Dispune de o pârtie de schi de dificultate medie și de instalație de transport pe cablu (teleschi). Cazarea turiștilor este asigurată în hoteluri, vile și pensiuni.
La inițiativa societății civile, în fiecare an de Sf. Gheorghe (23 aprilie), autoritățile locale organizează Zilele Sfântu Gheorghe. La 8 septembrie are loc o festivitate comemorativă a veteranilor români, combatanți în al doilea război mondial.
Obiective turistice și monumente istorice [modificare]
- Biserica fortificată din secolul al XIV-lea, înconjurată de ziduri de apărare. A fost supusă unor reparații și modificări după incursiunea tătară din 1658, după asediul otoman din 1661 și după cutremurele din 1728, 1738 și 1802. Biserica are ferestre în stil gotic, tavan casetat și pictat, precum și are o orgă din anul 1894, construită de Josef Angster din Pécs.
- Biserica ortodoxă cu hramul Sfântul Gheorghe construită în anul 1872.
- „Casa cu Arcade” din secolul al XVIII-lea
- Clădirea Bibliotecii Județene construită în anul 1832 și transformată în 1897 și 1902.
- Clădirea fostului tribunal construită în 1870, astăzi sediul Galeriilor de artă Sfântu Gheorghe
- Clădirea Muzeului Național Secuiesc, proiectat de Károly Kós
- Clădirea Primăriei Municipale din secolul al XVIII-lea
- Monumentul ostașului român, realizat de sculptorul Balogh Peter
- Bustul lui Áron Gábor, realizat de Gergely Istvan
- Bustul lui Nicolae Bălcescu, realizat de Marton Isac
- Muzeul Carpaților Răsăriteni
- Parcul Elisabeta
Transport [modificare]
Orașul este străbătut de două drumuri naționale (DN12: Brașov–Sfântu Gheorghe–Miercurea Ciuc și DN13E: Feldioara–Vâlcele–Sfântu Gheorghe) și de trei drumuri județene (DJ121B: Sfântu Gheorghe–Aita Medie, DJ121C: Sfântu Gheorghe–Șugaș Băi, DJ112: Hărman–Ilieni–Sfântu Gheorghe). Transportul feroviar este asigurat de căile ferate Sfântu Gheorghe–Brașov, Sfântu Gheorghe–Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe–Brețcu, fiind străbătur de Magistrala CFR 400.
Orașe înfrățite [modificare]
Alsónána, Ungaria- Cegléd, Ungaria
- Ferencváros, Ungaria
- Kecskemét, Ungaria
- Kiskunhalas, Ungaria
- Sárpilis, Ungaria
- Veszprém, Ungaria
Královsky Chlmec, Slovacia
Kanjiža (Magyarkanizsa), Serbia
Santa Cruz, Portugalia
Givatayim, Israel
Saint George Sur Cher, Franța
Comuna Sfântu Gheorghe din Delta Dunării
Galerie de imagini [modificare]
-
Stema localității (1897) -
Sf. Gheorghe în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769–1773
-
Poartă secuiască
-
Biblioteca Judeţeană
Note [modificare]
- ^ „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Sfântu Gheorghe, Covasna”. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=2568&judet_id=2699&localitate_id=2700.
- ^ Repertoriul arheologic al județului Covasna (pag.127)
Bibliografie [modificare]
- Stanca, Constantin și Ráduly Gitta, Județul Covasna: Monografie, Editura Sport Turism, București, 1980
- Pisota, Ioan; Mihai, Elena; Ivănescu, Maria, Județul Covasna, Editura Academiei, București, 1975
- Cavruc, Valeriu, Repertoriul Arheologic al județului Covasna. Seria Monografii Arheologice I., Sfântu Gheorghe, 1998. ISBN 973-0-00-735-7
Legături externe [modificare]
- Primăria Sfântu Gheorghe
- Muzeul Național Secuiesc
- Prima școală Românească din Sfântu Gheorghe, 31 iulie 2011, Carmen Anghel, Jurnalul Național
|
|||||||||||||||||||
|
|||||||
|
||||||||||||||||||||||||||
