Muzeul Zoologic din Cluj-Napoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.

[[wiki]]

Acest articol sau această secţiune trebuie pus(ă) în formatul standard. Ştergeţi eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în octombrie 2007

MUZEUL ZOOLOGIC CLUJ-NAPOCA

Adresa: Str. Clinicilor nr. 5-7 Cluj-Napoca Telefon : 0264.59.57.39 int. 121 Fax: 431859 E-mail: dceuca@biolog.ubbcluj.ro

Cuprins 1 Descrierea colecţiilor 2 Istoricul clădirii 2.1 Scurt istoric al muzeului 2.2 Program de vizitare 2.3 Căi de acces 2.4 Numele persoanei de contact

[modifică] Descrierea colecţiilor

Muzeul Zoologic face parte din Patrimoniul Universităţii Babeş-Bolyai, şi este format din mai multe colecţii ştiintifice de animale (colecţia malacologică Biltz, colecţia lepidopterologică Franzenau, colecţia de izopode Radu etc.). Ca valoare ştiinţifică şi după numărul de exemplare conservate, Muzeul Zoologic se situează pe locul al II- lea, după Muzeul ,,Gr. Antipa din Bucureşti.

Muzeul este împărţit în trei:

• expoziţia propriu-zisă, ce cuprinde un număr mare de vertebrate şi nevertebrate, expuse izolat sau în diorame şi microdiorame care reproduc cadrul natural;
• colecţiile ştiinţifice, care cuprind peste 300.000 exemplare de animale (din care majoritatea sunt insecte ), şi care sunt accesibile doar specialiştilor;
• rezerva muzeului, a cărui material biologic este expus temporar sau cu care se completează expoziţia.

Expoziţia propriu-zisă este partea din muzeu, accesibilă publicului şi studenţilor biologi, ocupă majoritatea spaţiului de expunere, iar mobilierul în care este expus materialul biologic este din lemn de cedru, care dă o impresie deosebită muzeului. Exponatele, se prezintă sub mai multe forme de conservare împăiate, uscate, preparate în lichide conservante şi schelete. Piesele expuse, sunt aranjate atât în ordine filogenetică, reflectând de la simplu la complex evoluţia regnului animal, cât şi sub formă de diorame, arătând în acest fel interrelaţiile dintre speciile care formează lumea animală.

Pe lângă speciile autohtone, o mare parte din exponate repezintă fauna exotică, cum este de exmplu colecţia de corali, scoica-de-perle (Meleagrina margaritifera), scorpionul african (Pandinus imperator), fluturele migrator Monarh (Danaus plexipus), o varietate întreagă de stele-de-mare, peşti Crossopterigieni şi Dipnoi, peştele-electric african (Malapterurus electricus), mâna Sfântului Petru (Zeus Faber mauritanicus), surucucu (Lachesis atrox), o specie de şarpe marin (Pelamis bicolor), dropia-gulerată (Chlamydotis undulata), găinuşa de deşert (Sierrapthes paradoxus), pasărea paradisului (Paradisea apoda), tucanul (Ramphasthos toco), cangurii (Protemnodon rufogrissea), ursuleţul-spălător( Procyon lotor), girafa, (Giraffa camelopardalis), mangusta (Herpestes ichneumon), grupul de feline mari (Felis leo, F. tigris, Panthera onca) şi multe altele.

De asemenea sunt expuse şi animale care reprezintă endemisme rarităţi, specii dispărute, sau endemisme ca de exemplu nautilul (Nautilus sp.) relict din era primară, care se găseşte doar in Oceanul Pacific, (Lymulus polyphemus) singura formă actuală din grupul demult dispărut al Trilobiţilor, asperetele (Romanychtis valsanicola), care se găseşte doar în apele râului Vâlsan şi câţiva afluenţi, tuatara (Sphenonon punctatus) care trăieşte în Noua Zeelandă şi care este rudă cu reptilele preistorice, pasărea kiwi (Apterix oeweni) tot din Noua Zeelandă, porumbelul-evantai (Goura victoria) vulturul-bărbos (Gypaetus barbatus) şi vulturul pleşuv (Aegypius monachus), ambele specii dispărute definitiv din fauna ţării noastre, ornitorincul (Ornithorhynchus anatinus) şi echidna (Zaglosus brujnei) din Australia.

Aspectele comportamentale ale vieţii animalelor sunt relevate în mai multe moduri. Spre exemplu avem expuse insectare tematice în care sunt arătate variaţiile de talie ale fluturilor în anotimpul ploios şi secetos, aspecte de homocromie copiantă şi mimetism la fluturi şi larve şi de asemenea etape ale elaborării firului de mătase la fluturele-de-mătase (Bombix mori). De asemenea viaţa păsărilor de stufăriş cu tipurile de cuiburi pe care acestea le construiesc, precum şi diorama cu fauna câmpiei Bărăganului, în care sunt relevante fenomenele de mimetism şi homocromie copiantă prezente la toate categorile de vertebrate din acel spaţiu, alcătuiesc o zonă informaţională sugestivă. La fel şi exemplarele de colibrii, atrag atenţia prin variaţia coloritului schimbător în funcţie de lumina care cade pe corpul lor cât şi prin felul în care este arătat cum se hrănesc. De un interes deosebit este si microdiorama in care se află expuşi grangurii (Oriolus oriolus). Aici este prezentat atât fenomenul de dicromism sexual, precum şi locul în care este construit cuibul şi ponta. O dioramă deosebit de reprezentativă este şi cea în care este arătată lupta pentru existenţă pe timp de iarnă într-o pădure din zona noastră, şi care alcătuieşte totodată un spaţiu explicativ bine documentat.

În ceea ce priveşte colecţiile ştiinţifice acestea sunt depozitate în majoritate într-o sală anume destinată şi reprezintă rezultatul muncii de o viaţă a mai multor cercetători, o parte dintre aceştia foste cadre didactice sau studenţi ai facultăţii noastre. Mai există însă şi colecţii tematice expuse în sălile muzeului. Totuşi, datorită faptului că peste acest muzeu au trecut două războaie mondiale, o parte din aceste colecţii nu mai au documentaţie ştiinţifică. O simplă enumerare a celor mai importante dintre acestea ar fi următoarea :

• Anelide – V. Pop
• Moluşte – E.A. Biltz
• Arahnide – Otto Herman
• Crustacee – Daday
• Chilopde – Z.Matic
• Geophilomorpha – C. Dărăbanţiu
• Ortoptere – B.Kis
• Larve efemeroptere – Zoe Bucşa
• Plecoptere – Bela Kis
• Neuroptere – Bela Kis
• Diplopode – T. Ceuca
• Coleoptere - Moczar
• Coleoptere – Marcu
• Lepidoptere- Franzenau
• Bombylide – L.Duşa
• Formicide – N.Pogorevici
• Amfibieni – reptile – B.Stugren
• Izopode – V.Gh.Radu
• Hirudinee - Scriban
• Chiroptere – Daday - Mehely
• Hirudinee – V.Pop
• Arahnide – Urak Istvan
• Peşti oceanici – Geza Müller
• Hirudinee – V.Pop
• Moluşte - Hodişan
• Moluşte - Wittemberger
• Lepidoptere– Popescu Gorj
• Ortoptere – Otto Hermann
• Neuroptere - Szilady
• Ortoptere – Naghi Barabas
• Rozătoare – Korodi Gal
• Lepidoptere
• Lepidoptere – Maria Dragoş
• Odonate – Kis Bela

[modifică] Istoricul clădirii

Muzeul Zoogic este adăpostit la parterul clădirii, în care se află Facultatea de Biologie, Bibleoteca facultăţii, Institutul de Speologie, Centrul de Cineficare al Universităţii şi Centrul de Microscopie Electronică. Planul după care a fost construită această clădire este identic cu cel al Institutului de zoologie din Napoli şi a fost ridicat în jurul anului 1912. Numărul de săli de care muzeul dispune, este de 10, dar numai 7 dintre acestea, sunt destinate publicului vizitator. De asemenea în sălile mari , mai există un coridor circular de nivelul unui etaj, unde se află depozitate rezervele muzeului. Întregul muzeu se află în proprietatea Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

[modifică] Scurt istoric al muzeului

Înfiinţat în 1859, ca o secţie a muzeului ardelean, Muzeul Zoologic al Universităţii Clujene şi-a sporit treptat zestrea, numărând în prezent peste 200.000 de piese. Renumele european, pe care Clujul universitar şi-l dobândise, la sfârşitul primului deceniu al secolului XX, după înfiinţarea Universităţii Daciei Superioare în 1919, se datorează, alături de alte figuri marcante, şi profesorilor biologi Alexandru Borza şi Emil Racoviţă, cel din urmă, fiind primul titular al Catedrei de Biologie generală din România, înfiinţată în 1920.

În ceea ce priveşte, aspectul expoziţiei, s-a ţinut seama de latura filogenetică şi sistematică, începând cu protozoarele şi terminând cu mamiferele, ilustrând astfel evoluţia regnului animal. Legat de acest lucru, este de menţionat faptul că piesele expuse fac parte atât din fauna autohtonă cât şi din cea mondială, având reprezentanţi semnificativi pentru toate continentele. Un rol deosebit, l-a avut şi Expediţia Română Transafricană din 1971, la care au participat şi cercetători clujeni şi de pe urma căreia s-au putut face numeroase completări ale materialului existent, cu piese exotice originare africane. De asemenea o parte sugestivă este reprezentată de diorame şi microdiorame care prezintă animalele încadrate în ecosistem. O sală separată este rezervată pieselor osoase care se prezintă sub forma de schelete întregi sau doar cranii, de multe ori ale unor animale pe care muzeul nu le are sub formă împăiată.

[modifică] Program de vizitare

Orarul este următorul

• luni –vineri 9-15
• sâmbata –duminica 10-14

Preţul biletelor

• adulţi 15.000 lei
• copii 7.500 lei
• elevi 7.500 lei
• studenţi 7.500 lei
• studenţi biologi -gratuit-
• veterani de război -gratuit-
• militari în temen -gratuit-
• handicapaţi -gratuit-

[modifică] Căi de acces

La Muzeul Zoologic, se poate ajunge pe jos, venind din centrul oraşului direct pe strada Clincilor nr. 5-7, urcând până la baza complexului studenţesc ,,Haşdeu’’, unde se află clădirea Facultăţii de Biologie. Muzeul se află situat la parter.

Folosind mijloacele de transport în comun, se poate circula cu următoarele:

• autobuze nr. 9, 24, 29, 30.
• troleibuze nr. 1, 6, 7.
• Se coboară la spitalul de copii (sau vis-à-vis) de unde se merge pe prima stradă la dreapta –str. Iuliu Haţeganu – (fostă str. Muzeului), iar la capătul acesteia se vede panta care urcă până la baza clădirii.

[modifică] Numele persoanei de contact

Angajaţii muzeului nostru sunt în număr de două persoane: 1). Ceuca Delia – muzeograf I. 2). Dr. Mureşan Daniela – muzeograf I.

Muzeul Zoologic, este subordonat Universităţii ,,Babeş-Bolyai’’ din Cluj-Napoca.

La cererea grupurilor organizate sau chiar şi a persoanelor particulare, se efectuează ghidaj de specialitate. Au fost făcute şi câteva expoziţi temporare cu tematici diverse ca ,,Herpetofauna românească ‘’(care a fost transformată în expoziţie permanentă), ,,Din fauna Mării Negre’’, ,,Vizitatori de iarnă pe teritoriul românesc’’, de asemenea a fost organizată o expoziţie temporară de reptile vii şi urmează să organizăm o expoziţie de lepidoptere.

Un interes deosebit îl prezintă Vivariul, care se află situat la subsolul clădirii şi a cărui actractivitate deosebită constă în faptul că aici sunt expuse specii autohtone şi exotice de animale vii în habitatul lor natural.