Obeliscul Carolina din Cluj
| Obeliscul Carolina | |
 Obeliscul, după mutarea sa în Piața Muzeului |
|
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | Piața Muzeului |
| Localitate | Cluj-Napoca |
| Țara | România |
| Creare | |
| Data finalizării | 1831 |
| Înălțime | 10 |
| Clasificare | |
modifică  |
|
Obeliscul Carolina din Cluj, cunoscut și ca Stâlpul Carolina sau Ștatua Carolina (în maghiară Karolina-oszlop), a fost ridicat în 1831 sub forma unei coloane monumentale.
Cuprins |
Istoric [modificare]
În 1817 împărăteasa Carolina împreună cu soțul ei, împăratul Francisc I, au efectuat o vizită la Cluj, cu scopul de a întări loialitatea supușilor din această parte a imperiului. Vizita la Cluj a fost în continuarea vizitelor efectuate de perechea imperială la Bistrița, respectiv Dej. Ca urmare a acestei vizite, clujenii au inițiat un proiect de construire a unui monument dedicat acestei vizite. Proiectul s-a oprit din lipsa fondurilor, el fiind realizat în cele din urmă de donația de 16.000 de forinți a procurorului Clujului, Imre Topler, care spera ca în urma realizării obesliscului să îi fie acordat gradul nobiliar pe care îl solicitase.[1]
Obeliscul are o înălțime de 10 m, iar pe cele 4 fețe ale sale sunt basoreliefuri cu momente din vizita imperială. Basoreliefurile reprezintă stema Clujului, o inscripție latină care pomenește această vizită, intrarea cuplului imperial prin Poarta de Mijloc a cetății și unele vizite ale lor la diverse instituții. Obeliscul propriu-zis, îngerul purtând efigiile într-o cunună de lauri și cei 4 vulturi de piatră care țin în plisc lauri sunt opera a doi clujeni - sculptorul Anton Csürös și profesorul de desen Samuel Nagy, iar reliefurile înfățișând momente din vizita împăratului au fost realizate de sculptorul vienez Josef Klieber (1773-1850).[2]
Inițial Obeliscul Carolina a fost amplasat în actuala Piața Unirii (fosta Piața Mare). În anul 1898 ea a fost mutată în actuala Piața Muzeului (fosta Piața Mică sau Piața Carolina Augusta) cu ocazia reamenajării centrului, pentru a face loc statuii lui Matia Corvin.
Acesta este primul monument laic al Clujului, celelalte construite până atunci în oraș având semnificație religioasă.
În imediata vecinătate a obeliscului se află Palatul Mikes din Cluj.
Referințe [modificare]
- Lukács József (2005). Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0
- Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov (1995). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Clusium. ISBN 973-7924-05-3
- Ștefan Pascu (1974). Istoria Clujului. Bucharest
Legături externe [modificare]
- Obeliscul Carolina (Cluj-Napoca), referinte.transindex.ro
- Mici istorii clujene (VIII) - Obeliscul împăraților, 28 septembrie 2011, Camelia Pop, Foaia Transilvană
Note [modificare]
Galerie de imagini [modificare]
-
Detaliu
-
Detaliu
-
Detaliu
