Județul Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Alba
—  Județ  —
Stema Alba
Stemă

Țară  România
Regiune Centru

Localități componente municipii
orașe
Comune

Guvernare
 - Președintele Consiliului Județean Ion Dumitrel (PD-L)
 - Prefect Dan Coriolan Simedru

Populație (2011)
 - Densitate 52.4 loc./km² 
 - Locul după populație 30

Prefix telefonic 58
Indicativ autovehicule AB

Site: [1]

Harta României cu județul Alba indicat
Harta României cu județul Alba indicat
Harta județului Alba
Harta județului Alba

Alba este un județ al României situat în Transilvania. Reședința lui este municipiul Alba Iulia cu 72.405 de locuitori. Județul are o suprafață de 6.242 km² și populație de 382.747 de locuitori. Se învecinează cu județele Cluj și Mureș la nord, Sibiu la est, Hunedoara la sud-vest și Arad și Bihor la nord-est.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Descoperirile arheologice din județul Alba datează din perioada neolitică, cunoscută sub numele de „Cultura Petrești”. Denumirea regiunii provine din cuvântul latin albus, -a, -um însemnând alb.

În timpul stăpânirii romane a fost întemeiată, datorită zăcămintelor miniere din regiunea Apuseni, o serie de așezări ca de exemplu Apulum (astăzi Alba Iulia), Ampelum (Zlatna), Apulon (Piatra Craivii) și colonii Aurelia Apulensis, Nova Apulensis, Alburnus Maior (Roșia Montană) și Brucla (Aiud).

După retragerea romanilor de pe teritoriul Daciei nordice, urmează o perioadă controversată de unii istorici. Aceasta este urmată de perioada voievodatelor, iar în această regiune se chema „voievodatul de la Bălgrad”. În cadrul statului maghiar întemeiat în 1000 de regele Ștefan I, apare „Principatul Transilvaniei” cu capitala la Alba Iulia (Gyulafehérvár, „Cetatea Albă (a lui) Gyula”. Gyula era denumirea unui rang de maximă importanță în perioada păgână a maghiarimii și totodată, probabil, un nume propriu, de principe). Capitala Alba Iulia a jucat în Evul Mediu un rol important în dezvoltarea economică, culturală și politică a regiunii.

Denumirea județului este legată de prima atestare la 1097,[1] când este menționat primul comite, care avea atribuții administrative și în afara cetății orașului Alba Iulia.

Printre marile evenimente politice din istoria orașului se numără intrarea în anul 1599 a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, precum și execuția în 1784 a liderilor răscoalei țărănești Horia și Cloșca (cel de-al treilea lider, Crișan, s-a sinucis). Alte momente istorice: activitatea revoluționară a lui Avram Iancu (1848) și, în 1918, organizarea la Alba Iulia a „Marii Adunări Naționale”, care a hotărât unirea Transilvaniei cu România.

Dintre principalele evenimente culturale românești, în 1597 înființarea tipografiei domnești ortodoxe, și publicarea „Noului Testament de la Bălgrad”, iar în 1699 primul Abecedar.

Politică[modificare | modificare sursă]

Până pe 2 aprilie 2008 prefect al județului a fost Cosmin Covaciu.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Județul, situat în partea centrală a României, cu o suprafață de 624.167 hectare (2,6% din suprafața României), are 416.000 locuitori. Se învecinează cu județul Cluj la nord, cu județul Bihor și județul Arad la vest, cu județul Hunedoara la sud-vest, cu județul Vâlcea la sud, iar cu județul Sibiu și județul Mureș în est.

Capitala județului, Alba Iulia, este situată pe malul drept al Mureșului (la 220-250 metri altitudine), la confluența cu râurile Ampoi și Sebeș, si are o populație de 69.000 de locuitori.

Munții Apuseni se află în vest și nord-vest, fiind caracterizați printr-o structură geologică complexă cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) și metale prețioase (aur, argint). Solul fertil al regiunii a determinat apariția, încă din trecutul îndepărtat, a așezărilor omenești. Valea Mureșului, cu afluenții săi, Arieș, Sebeș, Cugir și regiunile învecinate au constituit zone agricole favorabile creșterii animalelor, exploatării forestiere, îndeosebi agriculturii (cereale, legume și fructe) și viticulturii.

Poziționarea văii Mureșului cu afluenții săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere și feroviare favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest și vest sunt Munții Apuseni, Munții Sebeșului se află în sudul județului, iar 25% din suprafața județului este ocupată de podișul Târnavelor cu podgorii renumite, precum și resurse de gaze naturale.

Infrastructura[modificare | modificare sursă]

Căi rutiere[modificare | modificare sursă]

Prin Judeṭul Alba trec două importante drumuri naṭionale europene, respectiv E81 (DN 1) care face legătura între sudul României și nord vestul țări și E68 (DN7) ce asigurǎ tranzitul dintre sudul și vestul Transilvaniei. În viitorul apropiat se prevede construirea unei autostrăzi (parte din coridorul IV de transport) care sǎ lege România cu Ungaria.

Căi feroviare[modificare | modificare sursă]

Acest județ este traversat la sud de magistrala 200 care face legătura între municipiul Brașov și Județul Arad care pe sectorul cuprins între Coșlariu și Șibot este parte din coridorul IV European. Județul Alba este tranversat de magistrala 300 București - Brașov - Blaj - Războieni - Cluj - Oradea, dar și de calea ferată Războieni - Târgu Mureș - Deda și Alba Iulia - Zlatna.

Relief[modificare | modificare sursă]

Predomină regiunile înalte de podiș,deal și munte, în est cu Munții Metaliferi (M.Trascăului cu "Muntele Mare") în sud, Munții Șureanu, în nord-vest Munții Bihorului, Munții Parâng. Județul Alba este acoperit la est de Podișul Târnavelor și Podișul Secașelor, iar la vest de Munții Apuseni. Munții Șureanu, străbătuți de Valea Sebeșului limitează sudul județului, precum și o mică parte din Munții Cindrelului. Nordul si nord-vestul sunt străjuite de Muntele Mare și Munții Bihor.

În vest Valea Sebeșului, și o parte mică din Munții Cindrel.

Zona de podiș și deal alcătuită din: Podișul Secașelor, Podișul Târnavelor[2], depresiunile montane Zlatna, Abrud, Câmpeni, și depresiunile joase de câmpie Alba Iulia, Turda, Orăștie. Culoarul Mureșului separă Munții Apuseni de Podișul Târnavelor (400-500 m altitudine).

Rețeaua hidrografică alcătuită din: cursul mijlociu al Mureșului care colectează pe malul drept: Arieșul, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Galda, Cricăul, Ampoiul, Vintul etc. iar pe malul stâng: Târnava (Mare si Mică), Secașul, Sebeșul, Pianul, Cugirul etc. În zona Munților Apuseni mai important este râul Arieș cu afluenții Arieșul Mare și Mic.

Populația[modificare | modificare sursă]

Evoluția demografică


Orașe principale sunt: Alba Iulia, Aiud, Sebeș și Blaj, urmate de orașe mai mici ca: Abrud, Baia de Arieș, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureș, Teiuș și Zlatna, ponderea mai mare a populației fiind în regiunea urbană, cu o structură alcătuită din: 90% români, 6% maghiari, 3% germani.

Populatia dupa religie: (Recensămantul din martie 2002)

Ortodocși ............ 86,2%
Reformați ............ 3,9%
Greco-catolici ....... 3,6%
Penticostali ......... 1,9%
Alte religii ......... 4,4%

Politica[modificare | modificare sursă]

Harta politica Alba

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Județul este compus din 4 municipii, 7 orașe și 67 de comune (2007).

Municipii[modificare | modificare sursă]

Orașe[modificare | modificare sursă]

Comune[modificare | modificare sursă]

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • "Târgul de fete de la Găina" ce are loc pe data de 20 iulie (Sf. Ilie) pe Muntele Găina (1484 m) la 8 km sud-vest de Avram Iancu.
  • portul popular al Buciumanilor
  • dansul popular "Țarina de la Abrud"
  • Monumente istorice precum:
  • Complexul carstic Scărișoara - Munții Bihorului la 2-3 ore de Garda de Sus.
  • Peștera Huda lui Papară, o peșteră în Apuseni (M.Trascăului) la 2 ore de Sălciua.
  • Cheile din Valea Râmeț.
  • Defileul Arieșului.
  • „Detunatele” (1200 m) (cu două vârfuri mai importante din bazalt "Detunata Goală" "Detunata Flocoasă") la 20 km de Abrud și la o oră de Bucium (DN 76/74 Oradea-Ștei-Câmpeni-Abrud-Bucium) sau DN 75/74 (Cluj-Turda-Câmpeni-Abrud-Bucium).
  • Pe calea feratä îngustă între Abrud-Vidolm mai circulă trenulețul de munte "Mocănița" cu haltele Abrud, Roșia Montană (Gura Roșiei), Câmpeni, Bistra, Lupșa, Baia de Arieș, Brăzești, Sălciua, Ocoliș, Vidolm (declarat monument istoric).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Istoria numelor județelor din România
  2. ^ Grecu Florina, Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, Dobre R., Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Edit. Universității din București, 2008

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • „Județul Alba. Istorie, cultură, civilizație“, 2013

Mărculeț I., Culoarul Mureșului între Arieș și Strei. Studiu geomorfologic, Edit. Samuel, Mediaș, 2013.

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Repertoriul arheologic al Județului Alba, Vasile Moga, Horia Ciugudean, Muzeul Național al Unirii, 1995

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Alba

Istorie

Etnografie

Turism

Vezi și[modificare | modificare sursă]

AB
Județele României