Sámuel Brassai

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Imaginea lui Sámuel Brassai pe o placă memorială din Szeged

Sámuel Brassai (n. 15 iunie 1800 - d. 24 iunie 1897) a fost un lingvist și profesor transilvănean de etnie maghiară, fiind considerat ultimul mare savant al Transilvaniei.

De asemenea este cunoscut pentru metodele sale pedagogice.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Trăscău (Turda), astăzi Rimetea, Alba, într-o familie de sași ca origine. După alți autori, localitatea nașterii sale ar fi Sângeorgiu de Trăscău.

A studiat la Aiud, la Cluj-Napoca și în 1821 a terminat liceul. În 1834 devine redactor la săptămânalul Vasárnapi Újság.

A fost primul profesor care a predat în limba maghiară în loc de latină.

A participat la Revoluția de la 1848. După o perioadă petrecută în Ungaria, în 1859 este numit director al muzeului ardelenesc din Cluj-Napoca, iar în 1872 devine profesor de matematici elementare în același mare oraș, unde își petrece tot restul vieții. În 1883 s-a pensionat.

S-a ocupat de toate ramurile științei și a fost un autodidact, motiv pentru care a fost numit Lomonosov al Ungariei.

În 1837 a devenit membru corespondent al Academiei din Budapesta, iar în 1887 membru onorific al prestigioasei instituții.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • A.B.C. de aur, manual pentru elevii care se pregăteau în domeniul comercial
  • 1848: Operațiuni de bancă
  • 1857: Néhány algebrai fogalmakról
  • 1898: A XI-iki aximákrol.

Brassai a tradus în maghiară Elementele lui Euclid și diverse alte lucrări în rusă.