Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Muzeul de Istorie al Transilvaniei (str. C. Daicoviciu nr.2)

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, din Cluj-Napoca, situat pe str. Constantin Daicoviciu nr. 2, în clădirea cunoscută și drept Casa Petrechevich-Horvath este continuatorul primei asociații muzeale din Transilvania, Societatea Muzeului Ardelean, înființată la 23 noiembrie 1859, dispunând de colecții bogate de de antichități, mineralogie, botanică, o pinacotecă, o colecție etnografică și zoologie.

Societatea Muzeului Ardelean a reușit să constituie o colecție de peste 24.000 de piese arheologice, numismatice și alte piese din diverse domenii cum ar fi botanică, zoologie sau mineralogie. Aceste colecții au fost preluate de universitatea clujeană odată cu înființarea ei, în 1872. Din 1929 colecția de antichități a trecut la Institutul de Studii Clasice, însă deoarece lipsea un spațiu adecvat, colecția a suferit mai multe mutări, în final ea stabilindu-se definitiv în 1937 în incinta actuală din str. Daicoviciu. Colectia etnografică și pinacoteca vor sta la baza înființării altor doua muzee clujene, Muzeul de Artă și Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

Din 1948 colecțiile au trecut în subordinea filialei Academiei Române din Cluj. Începând cu 1 ianuarie 1963 Muzeul de Istorie a început să funcționeze drept instituție de sine stătătoare, iar din din 1994 este clasificat ca fiind de importanță națională. Din 1999 muzeul deține și un bogat tezaur, deschis la sediul muzeului.

Unul dintre exponatele mai deosebite este un obiect metalic descoperit în 1973, în apropiere de Aiud in straturi de sol alaturi de oase de mastodont. Acesta seamănă izbitor de mult cu piciorul unui tren de aterizare, iar din analiza stratului de oxid alb-gălbui de peste un milimetru care îl acoperă s-a tras concluzia că acesta are o vechime de 250000 de ani. In urma analizelor stiintifice de laborator, pe lângă metalul principal,aluminiu, piesa conține, în cantități mici cupru, zinc, cobalt, zirconiu, aceste metale fiind descoperite si utilizate relativ recent(1735-1825). Prezenta staniului in aliaj face ca aceasta piesa sa fie o imposibilitate metalurgica chiar si pentru zilele noastre.

Colecția de Istorie a Farmaciei se află în Casa Hintz, clădirea primei farmacii din oraș (sec. al XVI-lea), atestată documentar încă din 1573. Casa a fost deținută, pe rând, de Alexander Schwartz (1727-1749), Tobias Maucksch (1752-1802), Tobias Samuel Maucksch (1802-1805), Johann Martin Maucksch (1805-1817), văduva acestuia (1817-1822), Daniel Szlaby (1822-1863) și apoi de familia de farmaciști Hintz (1863-1949). La originea colecției expuse stă o colecție a profesorului Iuliu Orient (1869-1940), care cuprinde diverse obiecte farmaceutice transilvănene și pe care a expus-o în 1904 într-o sală a Muzeului Ardelean. Profesorul a donat colecția muzeului, ea întregindu-se cu o colecție de istorie a medicinii, iar pe parcursul timpului adăugându-i-se și alte donații valoroase care descriu istoria farmaciei transilvănene începând cu secolul al XVI-lea .

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]