Județul Bihor

Acest articol se referă la o unitate administrativă a României. Pentru alte sensuri, vezi Bihor (dezambiguizare).

Bihor

— Județ —

Stemă

Localități componente

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- Președintele Consiliului Județean

Cornel Popa (PNL)

- Prefect

Claudiu POP

Populație (2011)

- Total

549,752 locuitori

- Densitate

73 loc./km²

- Locul după populație

11

Prefix telefonic

59

Indicativ autovehicule

BH

Site: [1]

Harta României cu județul Bihor indicat

Județul Bihor este un județ din Crișana situat în nord-vestul României. Reședința de județ se află la Oradea (pop. 260.964 în zona metropolitană). Abreviația județului este BH.

Cuprins

1 Demografie
- 1.1 Structura etnică
- 1.2 Structura confesională
2 Geografie
3 Stema județului
4 Politica
5 Diviziuni administrative
6 Bibliografie
7 Legături externe
8 Vezi și

Demografie [modificare]

Conform recensământului din 2002, Bihorul are o populație de 600.223 și o densitate de 79,56 persoane pe kilometru pătrat, sub media națională de densitate (93/km²). Județul are 291.613 de bărbați și 308.610 de femei. Cetățenii străini, în număr de 909, reprezentau 0.15% din populație.

Evoluția demografică

Structura etnică [modificare]

Următoarele grupuri etnice compuneau populația județului Bihor, în 2002:

Structură etnică (2002)
Total	Români	Maghiari	Rromi (țigani)	Slovaci	Germani	Evrei	Ucrainieni	Greci	Ruși	Bulgari	Sârbi	Polonezi	Turci	Cehi	Armeni	Croați
600223	404537	155554	30237	7361	1137	242	174	71	63	31	31	21	15	14	11	3
100%	67.40%	25.91%	5.00%	1.22%	0.19%

Următoarele grupuri etnice compuneau populația județului Bihor, în 2011:

Structură etnică (2011)
Total	Români	Maghiari	Rromi (țigani)	Slovaci	Germani	Evrei	Ucrainieni	Greci	Ruși	Bulgari	Sârbi	Polonezi	Turci	Cehi	Armeni	Croați
549752	367221	138441	33697		710		105						47
100%	66.8%	25.18%	6.13%

Structura confesională [modificare]

Conform recensământului din 2002, populația județului Bihor avea următoarea apartenență confesională:

Structura confesională (2002)
Total	Ortodocși	Reformați	Romano-catolici	Penticostali	Baptiști	Greco-catolici	Adventiști	Atei	Evrei	Musulmani	Total protestanți
600223	357996	107817	55556	34460	22366	14086	1858	1155	210	175	166501
100%	59.6%	18.0%	9.3%	5.7%	3.7%	2.3%	0.3%	0.2%			27.7%

Geografie [modificare]

Județul are o suprafață de 7,544 km², fiind întins între 46°23'48" și 47°35'21" latitudine nordică și între 21°26'06" și 22°48'39" longitudine estică. Principalele unități de relief sunt Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Munții Plopișului, Munții Pădurea Craiului, Munții Bihor și parțial Munții Vlădeasa. Altitudine maximă: vf. Bihorul (Cucurbata Mare) 1849 m, vf. Budeasa 1790 m, vf. Cârligați 1693 m. Principalele cursuri de apă: Crișul Negru, Crișul Repede, Barcău. Principalele lacuri: Pețea (carstic și de baraj antropic), Cefa, Mădăras, Homorog (heleșteie).

Stema județului [modificare]

Stema judeţului Bihor

Stema judeţului Bihor in perioada comunista

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema județului Bihor se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond roșu, se află un turn crenelat de culoare neagră, zidit, de argint, dotat cu o fereastră și o poartă închisă. În cartierul secund, pe fond albastru, se află cinci spice de grâu legate cu o panglică, toate de aur. În cartierul trei, pe fond albastru, se află un ciorchine de strugure cu o frunză de viță, ambele de argint. Cartierul patru, pe fond roșu, cuprinde un hrisov natural, răsucit la capete în sensuri opuse, validat cu o pecete roșie, prinsă cu șnur răsucit, roșu și negru. Trei brâuri undate, dintre care cel din mijloc mai lat, separate de două benzi albastre, broșează peste linia orizontală. Brâul din mijloc conține trei pești negri.

Semnificația elementelor însumate: Turnul crenelat evocă vechea cetate a lui Menumorut. Spicele și frunza de viță simbolizează hărnicia locuitorilor acestor meleaguri și ponderea importantă pe care a avut-o agricultura în economia județului. Hrisovul evocă multitudinea documentelor care atestă spiritualitatea locuitorilor din zonă. Cele trei brâuri argintii simbolizează cele trei Crișuri, precum și bogăția piscicolă a apelor.