Ioan Bob

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ioan Bob
IoanBob.jpg
Afiliere religioasă   Episcop român unit
Funcția episcopală
Sediul  Blaj
Titlul   Episcop de Alba Iulia și Făgăraș
Perioada   1782 - 1830
Predecesor   Grigore Maior
Succesor   Ioan Lemeni
Cariera religioasă
Hirotonire episcopală   6 iunie 1784 Blaj
Episcop consacrator   Grigore Maior
Date personale
Data nașterii   1739
Locul nașterii   Orman, în Comitatul Solnocul Interior, azi în județul Cluj
Data morții   2 octombrie 1830
Locul morții   Blaj

Ioan Bob (n. 1739, Orman, Comitatul Solnocul Interior, azi în județul Cluj - d. 2 octombrie 1830, Blaj) a fost episcop al Bisericii Române Unite cu Roma, între 1782-1830.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Ioan Bob s-a născut la 25 noiembrie 1739, în localitatea Orman, în comitatul Solnocul Interior, azi în județul Cluj. Părinții săi erau nobili români: tatăl fiind Andrei Bob, din Copalnic-Mănăștur, iar mama Candida Timandi.

Primele cursuri școlare le-a făcut sub îndrumarea învățătorului reformat comunal, apoi a studiat la Ocna Dej, la Jula și la Ciumăfaia. La vârsta de 11 ani a trecut la iezuiții din Cluj. De la Cluj, a plecat la Blaj, fiind novice-monah. La Blaj, l-a avut profesor de gramatică pe Petru Iacob.

Întrucât regulile călugărești cerute de Atanasie Rednic erau prea aspre, nu a depus vot de călugăr. A plecat la mănăstirea Odorhei, în calitate de administrator, unde a funcționat între 1765-1769, iar de aici, as-a reîntors la Blaj, în calitate de administrator al mănăstirii, unde a funcționat până în anul 1773. În acel an, a fost trimis la studii la Sâmbăta Mare, deși avea vârsta de 34 de ani, de către episcopul Grigore Maior, unde, în 1774, a absolvit cursul de teologie, dar bolnav fiind, s-a reîntors la Jula, unde și-a refăcut sănătatea. În 1778, episcopul Grigore Maior l-a hirotonit preot și l-a numit secretar episcopal, iar apoi, protopop în Daia Română, iar de aici, la Târgu Mureș.[1]

Episcop[modificare | modificare sursă]

În anul 1782, episcopul Grigore Maior a trebuit să renunțe la episcopat, din cauza neînțelegerii pe care le avea cu călugării basilitani și a opoziției pe care o făcuse față de Edictul de toleranță emis de împăratul Iosif al II-lea. La 12 august 1782, a fost convocat Sinodul electoral. Aici candidații la episcopat s-au clasat în felul urmâtor: Ignatie Darabant cu 63 de voturi, Iacob Aron cu 57 de voturi, Ioan Bob cu 37 de voturi, Filotei Laszlo cu 10 voturi, Andrei Zetkey de la Muncaciu cu 2 voturi, Mehesi Avram 2 voturi, Samuil Micu cu 1 vot și Ieronim Kalnoki 1 vot, în total fiind exprimate 178 de voturi. La 21 octombrie 1782, împăratul Iosif al II-lea l-a numit episcop pe Ioan Bob, iar Papa Pius al VI-lea l-a confirmat episcop. Împăratul Iosif al II-lea l-a preferat pe Ioan Bob în calitate de episcop al Bisericii Române Unite cu Roma, întrucât era preot de mir și nu călugăr, deși se clasase pe locul al III-lea, după numărul de voturi voturi obținute.

La 6 iunie 1784, a fost consacrat episcop de bunul său prieten Grigore Maior.

Pe 30 martie 1792, a adresat împăratului Leopold al II-lea memoriul intitulat Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae. A ctitorit numeroase biserici greco-catolice, între care Biserica Bob din Cluj, Biserica Bob din Mediaș, Biserica Bob din Târgu Mureș (nerestituită) etc.

Biserica Bob din Târgu Mureş

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Dictionariu romanesc, lateinesc si ungaresc, Cluj (1822-1823), având circa 11.000 de cuvinte românești, cărora li se indică și echivalentul latin și cel maghiar, autor fiind însuși episcopul Ioan Bob.
  • În timpul episcopatului său, s-au tipărit diferite cărți de slujbă și de învățătură la Blaj;

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioan Chindriș, Un Supplex Libellus Românesc inedit 1783, “Satu Mare. Studii și cercetări”, (Muzeul de Istorie Satu Mare), V-VI, 1981-1982, p. 235-264.
  • Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură «Viața Creștină», Cluj-Napoca, 1994.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Iacob Popa, Viața și faptele Episcopului Ioan Bob, scrisă la Blaj, în 1889; mss. rom. nr. 301, Biblioteca Academiei Române din Cluj, apud Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii Românești ..., p. 193.
  2. ^ În traducerea lui Samuil Micu.

Imagini[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ioan Bob