Comuna Mărgău, Cluj

46°44′35″N 22°57′51″E (Comuna Mărgău, Cluj) / 46.74306°N 22.96417°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mărgău
—  comună  —
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Mărgău (monument istoric)
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Mărgău (monument istoric)
Mărgău se află în România
Mărgău
Mărgău
Mărgău (România)
Localizarea comunei pe harta României
Coordonate: 46°44′35″N 22°57′51″E ({{PAGENAME}}) / 46.74306°N 22.96417°E

Țară România
Județ Cluj

Atestare1200 [1]

ReședințăMărgău
Sate componenteMărgău, Bociu, Buteni, Ciuleni, Răchițele, Scrind-Frăsinet

Guvernare
 - PrimarMircea-Sorin Suciu[*][3] (PNL, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total211,68 km²

Populație (2021)
 - Total1.363 locuitori
 - Densitate8,83 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407380
Prefix telefonic+40 x64[2]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Mărgău pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Mărgău pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
Mărgău pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)

Mărgău (în maghiară Meregyó) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bociu, Buteni, Ciuleni, Mărgău (reședința), Răchițele și Scrind-Frăsinet.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Comuna Mărgău este situată într-o zonă montană, dominată de proximitatea Munților Vlădeasa, reprezentând 3,17% din suprafața județului Cluj.

Are în componență 6 sate: (Mărgău, Bociu, Buteni, Ciuleni, Răchițele, Scrind-Frăsinet) și 2 cătune (Doda Pilii și Ic Ponor, care țin de satul Răchițele).

Demografie[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Mărgău

     Români (88,63%)

     Alte etnii (0,29%)

     Necunoscută (11,08%)



Componența confesională a comunei Mărgău

     Ortodocși (84,67%)

     Baptiști (1,17%)

     Alte religii (2,35%)

     Necunoscută (11,81%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mărgău se ridică la 1.363 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.484 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,63%), iar pentru 11,08% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,67%), cu o minoritate de baptiști (1,17%), iar pentru 11,81% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Mărgău este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Mircea-Sorin Suciu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul Social Democrat4     
Partidul PRO România2     

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 1930 în localitatea Mărgău au fost înregistrați 2.243 locuitori, dintre care 2.198 români, 18 țigani, 16 maghiari, 10 evrei și 1 german.[8] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.158 greco-catolici, 30 ortodocși, 28 baptiști, 11 reformați, 10 mozaici, 5 romano-catolici și 1 luteran.[9]

De-a lungul timpului populația comunei Mărgău a evoluat astfel:

Recensământul[10][11] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 3.246 3.217 13 16 0
1880 3.920 3.688 63 10 159
1890 4.659 4.566 71 17 5
1900 5.177 5.048 106 13 10
1910 5.658 5.451 181 20 6
1920 6.461 6.140 111 38 172
1930 6.724 6.182 239 56 27 220
1941 5.850 5.842 8 0
1956 5.622 5.618 4 0
1966 5.156 5.147 9 0
1977 3.704 3.703 1
1992 2.112 2.108 2 1 1 0
2002 1.869 1.862 5 2 0

Mărgău, Cluj - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


"Gumuțeasca" și "Măsurișul oilor"[modificare | modificare sursă]

Comuna Mărgău este faimoasă în România pentru 2 lucruri:
1) „Limba gumuțească”: este vorba de jargonul geamgiilor din acest sat care, la un moment dat, formau o breaslă care vindea și instala geamuri în toată țara. Vocabularul fantezist al „gumuțeascăi” nu are nicio legătură cu cuvintele din limba română, astfel încât geamgiii mărgăuani nu erau înțeleși de alții. Iată câteva exemple de asemenea cuvinte:

  • Tălăuzești? = Vorbești gumuțeasca?/ înțelegi?
  • Tălăuz = sticlă
  • Munuc, s-asface deapsă! (Munuc! e un fel de „Băi!”) = Băi, e om bun![12] [13][14]

2) Festivalul „Măsurișul oilor”[15] [16].

Primari[modificare | modificare sursă]

  • 2004-2008: Petru Ungur (PSD)
  • din 2008: Sorin Suciu (PNL)

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

  • Biserica fortificată "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", din secolul al XIX-lea.
  • Biserica Baptistă "BETEL"

Tradiții[modificare | modificare sursă]

  • Măsurișul oilor - un festival în Valea Firii, satul Răchițel la care participă toată comuna și chiar din comunele învecinate[17] [18].

Obiective turistice și arii protejate[modificare | modificare sursă]

  • Peștera Mare de pe Valea Firei (2 ha), Peștera din Piatra Ponorului (2 ha) și Peștera Vârfurașu (monumente naturale speologice).
  • Pietrele Albe (zonă peisagistică protejată).
  • Cheile Văii Stanciului și Cascada Răchițele (zone peisagistice protejate).
  • Munții Apuseni - Vlădeasa, arie de protecție specială avifaunistică.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 178
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 138.
  9. ^ Idem, pag. 590.
  10. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Mărgău
  11. ^ Structura etno-demografică a României
  12. ^ Gumuțeasca - limba de sticlă
  13. ^ „Gumutasca - unicul argou rural”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Munuc, s-asface deapsă?[nefuncțională]
  15. ^ Festivalul „Măsurișul oilor”
  16. ^ Mărgău. Măsurișul oilor într-un program european
  17. ^ Festivalul „Măsurișul oilor”
  18. ^ Mărgău. Măsurișul oilor într-un program european

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mărgău

Reportaje[modificare | modificare sursă]