Ștefan Báthory

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ștefan Báthory
Kober Stephen Bathory.jpg
Rege al Poloniei
Domnie 1 mai 1576 - 12 decembrie 1586
Încoronare 14 decembrie 1575
1 mai 1576
Predecesor Anna Jagiello
Succesor Sigismund al III-lea Vasa
Căsătorit(ă) cu Anna Jagiello
Casa regală Familia Báthory
Tată Ștefan Báthory
Mamă Katalin Telegdi
Naștere 27 septembrie 1533
Șimleu, Transilvania
Deces 15 noiembrie 1629 (49 de ani)
Hrodna, Marele Ducat al Lituaniei (astăzi Belarus)
Înmormântare mai 1588
Catedrala Wawel
Semnătură Ștefan Báthory's signature

Ștefan Báthory (n. 27 septembrie 1533, Șimleu, Principatul Transilvaniei - d. 12 decembrie 1586, Grodno, Uniunea Polono-Lituaniană) a fost principe al Transilvaniei între 1571-1575 și rege al Poloniei din 1575 până la moartea sa în 1586.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Ștefan Báthory s-a născut pe 27 septembrie 1533 la Șimleu Silvaniei, a decedat în 12 decembrie 1586 în apropiere de Grodno (azi: Hrodna) principatul Lituaniei (azi Bielorusia), fiind între 1575 și 1586 rege în Lituania și Polonia. Este unul din cei mai renumiți membri ai familiei Báthory.

Familia[modificare | modificare sursă]

Stephen Báthory și soția sa Anna Jagiello

Fiind dintr-o familie nobilă, intră direct în slujba lui Ioan Sigismund Zápolya, principele Transilvaniei, fiul lui Ioan Zápolya. La moartea principelui rămas fără urmași, la data de 25 mai 1571, Ștefan Báthory este ales de nobilimea Ardealului, împotriva voinței Habsburgice din Viena, ce voia un alt predendent ca principe al Transilvaniei. După alegerea lui Ștefan Báthory a izbucnit un conflict militar în Transilvania, Ștefan Báthory alungându-l din țară pe rivalul său, Ferdinand I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman, în 1572.

Alegerea ca rege[modificare | modificare sursă]

În iunie 1574 tronul Poloniei devine vacant, deoarece Henric al III-lea al Franței de Valois (vezi Henric al IV-lea al Franței) preferă să devină regele Franței, întorcându-se în țară. După plecarea acestuia, urmează o luptă internă între nobilii polonezi, pentru desemnarea urmașului pe tronul Poloniei. Unul din pretendenții la tron era Maximilian al II-lea, din dinastia Habsburg, susținut în special de cancelarul Jan Zamoyski.

În cele din urmă, tronul Poloniei îi revine lui Ștefan Báthory, cu condiția să se căsătorească cu Ana, descendentă a familiei Jagiello, care avea deja 53 de ani, o căsătorie cu țeluri politice. Când primește vestea neașteptată de numire pe tronul Poloniei, la întâlnirea din Mediaș îl convinge pe fratele său Cristofor Báthory să preia tronul principatului Transilvaniei. Planul lui Maximilian al II-lea de a ataca Polonia prin moscoviți eșuează prin moartea lui. Ștefan Báthory a fost încoronat la 1 mai ca rege al Poloniei. Cu toate piedicile puse de Habsburgi în calea ascensiunii sale, încheie un tratat de alianță cu aceștia, ca urmare a intervenției nunțiului papal (Roma 1578).

Consolidarea internă[modificare | modificare sursă]

Principalele trăsături ale politicii sale sunt consolidarea poziției regelui în Polonia, de exemplu orașul Danzig refuză să recunoască autoritatea regelui, căutând să obțină o recunoaștere a independenței orașului. Ca și celelalte orase hanseatice, Danzigul dispune de o armată proprie, sprijinită de habsburgi, a căror autoritate este recunoscută de oraș. Două atacuri poloneze de pedepsire a Danzigului, care este situat la vărsarea Vistulei în Marea Baltică, eșuează pe 12 septembrie 1577. În datele de 16 iunie 1454 și 25 mai 1457, regele polonez este nevoit să recunoască privilegiile orașului, ce conțin dreptul pentru o politică externă proprie, dreptul de administrație proprie, limba germană ca limbă oficială, și libertatea religiei reformate (după Luther 1525 1557), drepturi pentru care se plătea o sumă de bani simbolică.

Războiul împotriva moscoviților[modificare | modificare sursă]

Conflictele cu sultanul otoman Murad III sunt rezolvate pentru un timp scurt prin pacea din 5 noiembrie 1577, act semnat de parlamentul din Varșovia. Cu toate greutățile financiare și cu o armată epuizată, Ștefan Báthory reușeste să obțină unele victorii împotriva țarului din Moscova, victorii nu numai militare ci și în domeniul diplomației. Prin acest război, reușește să redobândească încrederea "Porții Otomane" și a "Habsburgilor".

În anul 1581 Ștefan reușeste să pătrundă adânc pe teritoriul Cnezatului Moscovei, la 22 august fiind la porțile orașului Poloțk. Trimisul papei de la Roma caută ca medieze între trupele catolice poloneze și cele ortodoxe ale țarului, căutând să arate lumii un aspect fals de împăcare a celor două credințe creștine. În ciuda medierii unei împăcări de către papă, Ștefan Báthory asediază orașul într-o iarnă geroasă. Ivan cel groaznic, țarul Rusiei, cedează în cele din urmă la 15 ianuarie 1582 acceptând un tratat de pace la Jam Zapolski. Prin acest tratat de pace s-a stabilit o pace de 20 de ani, și țarul cedează orașele Poloțk și Livland coroanei polono-lituaniane.

Iezuiții[modificare | modificare sursă]

În politica internă a Poloniei au dominat iezuiții, un ordin de călugări catolici, care au sprijinit și influențat politica lui Ștefan Báthory, care plănuia să reunească Transilvania, Ungaria și Polonia 1541 pentru izgonirea otomanilor din Europa. Deoarece a murit în 1586, în urma unei hemoragii cerebrale, Ștefan Báthory nu a mai reușit să aducă la îndeplinire acest plan.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
Vacant
Voievod al Transilvaniei
1571 - 1575

Succesor:
Voievodatul se transformă în Principat


Predecesor:
Ioan Sigismund Zapolya
Principe al Transilvaniei
1575 - 1581

Succesor:
Cristofor Báthory