Bastionul Croitorilor din Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bastionul Croitorilor din Cluj
Vedere de pe strada Baba Novac
Vedere de pe strada Baba Novac
Poziționare
Localitate Cluj-Napoca
Țara  România
Creare
Data începerii construcției secolul XV
Data finalizării secolul XV
Clasificare
Cod LMI CJ-II-m-A-07271

Bastionul Croitorilor (în maghiară Bethlen bástyája, alternativ Szabók bástyája, în trad. "Bastionul Bethlen" sau "Bastionul Croitorilor") este unul din puținele turnuri de fortificație care au făcut parte din Vechea Cetate a Clujului și care s-a păstrat intact până în zilele noastre. A fost finanțat de breasla croitorilor din Cluj. Fiecare bastion (turn) al zidului medieval de apărare a fost finanțat de altă breaslă (croitori, cizmari, tâmplari, săpunari, rotari, olari, zidari, curelari etc).

Istoria bastionului[modificare | modificare sursă]

Bastionul reprezintă colțul de Sud-Est al cetății medievale ridicate începând cu secolul al XV-lea (este amintit deja în anul 1475). Între anii 1627-1629, în perioada principelui Gabriel Bethlen, bastionul a fost reconstruit, ajungând la forma actuală. Este construit din piatră dăltuită, zidurile masive păstrând încă lăcașurile de tragere. Spre nord se mai păstrează încă o bucată din zidul de piatră cu creneluri și drumul de strajă pe zid.

A fost denumit dupa breasla croitorilor din Cluj care l-a întreținut și a avut obligația pazei orașului în acel punct, fiind singurul bastion al cetății vechi care s-a păstrat integral.

După bătălia de la Mirăslău, Baba Novac și preotul Saski au fost prinși, torturați și executați în cetatea Clujului de către nobilii transilvăneni. În apropierea bastionului a fost expus, în 1601, trupul tras în țeapă al lui Baba Novac, general al lui Mihai Viteazul. În amintirea lui Baba Novac a fost ridicată în 1975 o statuie, operă a sculptorului Virgil Fulicea.

Bastionul astăzi[modificare | modificare sursă]

Bastionul a fost restaurat în anul 1924 și transformat în muzeu de către Comisiunea Monumentelor Istorice. O altă restaurare a avut loc în 1959. În 2007-2009, după două decenii de paragină, bastionul a fost din nou restaurat, iar în prezent găzduiește Centrul de cultură urbană, care cuprinde o cafenea literară la subsol, o sală de conferințe și spații expoziționale.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Lukacs Jozsef - Povestea „orașului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005
  • Bodea Gheorghe - Clujul vechi și nou, Cluj-Napoca, 2002
  • Cluj-Napoca - Claudiopolis, Noi Media Print, București, 2004
  • Cluj-Napoca - Ghid, Editura Sedona, 2002

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]