1878

Secole: Secolul XVIII - Secolul XIX - Secolul XX

Decade: Anii 1820 Anii 1830 Anii 1840 Anii 1850 Anii 1860 - Anii 1870 - Anii 1880 Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920

Ani: 1873 1874 1875 1876 1877 - 1878 - 1879 1880 1881 1882 1883

---

1878 (MDCCCLXXVIII) a fost un an al calendarului gregorian.

Evenimente

1/13 iunie – 1/13 iulie 1878: Congresul de la Berlin

• 9 ianuarie: Umberto I devine rege al Italiei (până în anul 1900).
• 11 ianuarie: Guvernul român începe o luptă neobosită diplomatică cu Rusia pentru salvarea sudului Basarabiei.
• 12 ianuarie: Trupele române cuceresc Smârdanul capturând 4 obuziere Krupp.
• 2 februarie: Grecia declară război Turciei.
• 12 februarie: Trupele române intră în Vidin.
• 15 februarie: Opoziția îi cere domnitorului Carol să abice decât să cedeze o parte din teritoriul țării.
• 19 februarie: La San Stefano, Rusia și Turcia au încheiat tratatul de pace prin care se recunoaște independența României dar îi sunt luate 3 județe din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad), primind în schimb Dobrogea, fără gurile Dunării (care au revenit Rusiei).
• 20 februarie: Papa Leon al XIII-lea își începe pontificatul.
• 21 mai: În Germania se produce un atentat împotriva împăratului Wilhelm I, care este rănit la obraz, brațe, cap și spate.
• 1 iunie: Apar primii bani românești de hârtie.
• 19 iunie: La Congresul de la Berlin, în ultima zi a congresului este primită și delegația României. Deși cobeligerantă, României nu i se recunoaște acest drept. În urma discuțiilor rămân valabile în general aceleași clauze ale Tratatului de la San Stefano, cu mențiunea că România primește și gurile Dunării.
• 2 iulie: Mihail Kogălniceanu propune domnitorului să se schimbe denumirea țării, eventual în Mare Ducat, iar principelui să i se acore titlul de Alteță Regală.
• 4 iulie: Primul ministru I.C. Brătianu are un grav accident după ce trăsura în care se afla se răstoarnă.
• 30 septembrie: În urma unor dezbateri aprinse, cu 83 voturi pentru și 27 împotrivă, Camera a adoptat hotărârile Congresului de la Berlin.
• 1 octombrie: Are loc cedarea Basarabiei.
• 8 octombrie: Bucureștiul primește cu onoruri, printr-o paradă militară, Armata Română trecând pe Calea Victoriei (Podul Mogoșoaiei), declarând sfârșitul Războiului de Independență.
• Începutul celui de-Al Doilea Război Anglo-Afgan (încheiat în 1880).

Arte, Știință, Literatură și Filozofie

• Ion Creangă publică Ivan Turbincă, Povestea unui om leneș
• Spiru Haret își ia doctoratul în matematici la Sorbona cu o teză de mecanică cerească devenită celebră
• Lev Tolstoi publică Anna Karenina
• Hector Malot publică Singur pe lume
• Auguste Renoir pictează Doamna Charpentier și copiii săi'
• Jan Matejko pictează Bătălia de la Grunwald
• Thomas Alva Edison perfecționează telefonul lui Bell (amplifică vocea cu ajutorul curenților de inducție) și, folosind microfonul inventat de Emile Berliner, brevetează telefonul cu bobină de inducție și microfon cu cărbune, căruia îi adaugă apoi soneria electrică de apel

Nașteri

• 5 ianuarie: Emil Gîrleanu, poet român (d. 1914)
• 5 februarie: André Citroën, fondatorul mărcii Citroën (d. 1935)
• 8 februarie: Martin Buber, filosof austriac (d. 1965)
• 16 februarie: Lajos Ágner, scriitor, istoric literar, orientalist maghiar (d. 1949)
• 9 martie: Elena Farago, poetă (d. 1954)
• 7 mai: Prințesa Isabelle de Orléans, ducesă de Guise (d. 1961)
• 8 mai: Ducesa Maria de Mecklenburg, fiica Marelui Duce de Mecklenburg (d. 1948)
• 12 mai: Massimo Bontempelli, scriitor italian (d. 1960)
• 26 mai: Isadora Duncan, dansatoare americană (d. 1927)
• 5 iunie: Pancho Villa, revoluționar mexican (d. 1923)
• 7 iulie: Arhiducesa Elisabeta Amalia a Austriei, prințesă de Liechtenstein (d. 1960)
• 18 iulie: Maruca Cantacuzino, soția prințului Mihail G. Cantacuzino și a lui George Enescu (d. 1969)
• 19 iulie: Anton Bibescu, prinț român (d. 1951)
• 2 august: Prințesa Ingeborg a Danemarcei, ducesă de Västergötland (d. 1958)
• 1 septembrie: Prințesa Alexandra de Saxa-Coburg-Gotha, sora reginei Maria a României (d. 1942)
• 9 octombrie: Maria Gabriela de Bavaria, prințesă a Bavariei (d. 1912)
• 17 noiembrie: Lise Meitner, fiziciană austriacă-suedeză (d. 1968)
• 22 noiembrie: Mihail al II-lea al Rusiei (d. 1918)
• 25 decembrie: Louis Chevrolet, constructor de automobile de origine elvețiană (d. 1941)
• Sadriddin Aini, scriitor tadjic (d. 1954)

Decese

• 9 ianuarie: Regele Victor Emmanuel al II-lea al Italiei (n. 1820)
• 7 februarie: Papa Pius al IX-lea (n. 1792)
• 19 februarie: Charles-François Daubigny, pictor francez (n. 1817)
• 8 martie: Arhiducele Francisc Carol al Austriei, tatăl împăratului Franz Joseph al Austriei (n. 1802)
• 9 martie: Mirza Fatali Akhundov, scriitor și filozof azer (n. 1812)
• 20 martie: Julius Robert von Mayer, naturalist și medic german (n. 1814)
• 12 iunie: George al V-lea de Hanovra, ultimul rege al Hanovrei (n. 1819)
• 26 iunie: Mercedes d'Orléans, prima soție a regelui Alfonso al XII-lea al Spaniei (n. 1860)
• 17 iulie: Aleardo Aleardi, poet italian (n. 1812)
• 22 august: Maria Christina a celor Două Sicilii, regină a Spaniei (n. 1806)
• 12 septembrie: Friedrich August von Alberti, geolog german (n. 1795)
• 14 decembrie: Prințesa Alice a Regatului Unit, al treilea copil al reginei Victoria (n. 1843)