Turda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Turda (dezambiguizare).
Turda
—  Municipiu  —
Turda
Turda
Stema Turda
Stemă
Turda se află în România
{{{alt}}}
Turda
Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°34′15″N 23°46′45″E / 46.57083°N 23.77917°E / 46.57083; 23.7791746°34′15″N 23°46′45″E / 46.57083°N 23.77917°E / 46.57083; 23.77917

Țară România
Județ Cluj
Statut Municipiu

SIRUTA 55259

Guvernare
 - Primar Tudor Ștefănie, ales 2012 PDL

Suprafață
 - Total 91,43  km²
Altitudine 315 m.d.m.

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 47.744 locuitori
 - Densitate 609 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 55.887 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Prefix telefonic +40 x64[3]

Site: Primăria Municipiului Turda

Municipiul Turda în județul Cluj
Municipiul Turda în județul Cluj

Turda (în latină Potaissa, în germană Thorenburg, în maghiară Torda) este un municipiu în județul Cluj, Transilvania, România, cu o populație de 43.472 locuitori (la 20 octombrie 2011). Se situează la circa 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca.

Orașul antic Potaissa este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[4], elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod LMI CJ-I-m-A-07210.03).

Istorie[modificare | modificare sursă]

Turda a fost fondată ca o așezare dacă sub numele probabil de Turdava. A fost cucerită de romani și redenumită Potaissa.

Pe aceste locuri s-ar fi descoperit mai multe vestigii paleocreștine.

În Evul Mediu s-au ținut în total la Turda 127 Diete ale Transilvaniei (adunări ale stărilor). În 1568 Ioan al II-lea Sigismund Zápolya, principe al Transilvaniei, a emis aici Edictul de la Turda, primul decret de libertate religioasă din istoria modernă a Europei. Turda a fost în timpul Regatului Ungariei reședința Comitatului Turda (Torda vármegye), iar din anul 1876 reședința Comitatului Turda-Arieș (Torda-Aranyos vármegye). Între 1925-1950 a fost reședința județului Turda.

Stemele orașului[modificare | modificare sursă]

Steme vechi (înainte de 2000)[modificare | modificare sursă]

Stema actuală (după 2000)[modificare | modificare sursă]

Stema actuală

Stema municipiului Turda se compune dintr-un scut ornat cu un "chevron" roșu, răsturnat în partea superioară a câmpului.
Câmpul superior, cu interior albastru, delimitat de "chevron", conține un braț stâng înveșmântat în zale cu o secure de luptă, executat cu smalț argintiu.
Câmpul inferior al scutului este mobilat cu un munte despicat în două, cu fond argintiu, munte pe al cărui câmp, în dextra, este plasată o ștampilă de cărămidă colorată portocaliu, reprezentând epoca romană, iar în senestra este reprezentat un copac în culori naturale.
"Chevronul" este mobilat cu trei coroane voievodale smălțuite în aur.
Scutul este timbrat cu o coroană murală argintie cu cinci turnuri.
Semnificația elementelor însumate:
- coroanele voievodale împreună cu brațul stâng înveșmântat în zale și cu securea de luptă smălțuită în argint, aplicată pe cantonul central delimitat de căprior, amintesc de opera lui Mihai Viteazul, care a fost ucis pe câmpia din sudul Turzii în anul 1601, prin brațul căruia s-a realizat unirea celor trei principate române sub un singur sceptru;
- câmpul scutului sub "chevron" în cartierele inferioare conține un munte despicat în două, colorat cu smalț argintiu, aceasta semnificând rezervația naturală Cheile Turzii;
- ștampila de cărămidă din epoca romană, din dextra, colorată în portocaliu, simbolizează însemnul Legiunii a V-a Macedonica;
- copacul, colorat în verde și portocaliu, din senestra, simbolizează înrădăcinarea, evoluția, perpetuarea în timp a acestei așezări, copacul fiind o figură heraldică preluată din stema heraldică a orașului;
- cele cinci turnuri din coroana murală semnifică rangul de municipiu al urbei[5].

Cronologia istorică a Turzii[modificare | modificare sursă]

Istoria antică[modificare | modificare sursă]

Turda pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
2010-IMG 1220..jpg
Zona centrală a Turzii
Turda centre ville 1.jpg
Turda centre ville 3.jpg
Turda centre ville 4.jpg
Turda centre ville 5.jpg
Vedere panoramică a orașului din Cimitirul central

Istoria feudală[modificare | modificare sursă]

Varia[modificare | modificare sursă]

Topografii militari austrieci au marcat pe hărțile iozefine ardelene din 1769-73 și locurile publice de pedepsire a delicvenților, prin simbolul unei spânzurători (semnul π), uneori dublat de cuvântul “Gericht” (în germ. tribunal, justiție). Majoritatea acestor locuri sunt situate în apropierea localităților, pe înălțimi vizibile, care străjuiesc drumurile principale. Locul de supliciu al condamnaților de la Turda s-a aflat pe Dealul Spânzuraților, la ieșirea din oraș spre Cluj-Napoca, pe partea dreaptă a șoselei actuale E60, înainte de intersecția cu drumul care duce spre satul Copăceni.

Istoria modernă[modificare | modificare sursă]

Istoria contemporană[modificare | modificare sursă]

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Turda s-a dezvoltat mai ales pe partea stânga a râului Arieș. Altitudinea minimă e de 310 m în extremitatea estică, pe valea Arieșului, iar cea maximă se găsește în nord-estul orașului, pe Dealul Slăninii (436 m). Spre vest, este adăpostit de Dealul Viilor, în prelungirea Dealului Cetății (402 m). În centrul municipiului se unesc Valea Racilor [6] cu Valea Caldă Mare [7].

Orașul a fost compus din 3 zone distincte: Turda Veche (de la podul peste Arieș spre nord, cuprinzând zona centrală și terminându-se la capătul străzii Avram Iancu), Turda Nouă (de la strada Avram Iancu spre Cluj) și Oprișani (de la podul peste Arieș spre Câmpia Turzii).

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Turda

     Români (77.04%)

     Maghiari (8.17%)

     Romi (5.45%)

     Necunoscută (9.13%)

     Altă etnie (0.19%)

Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Turda

     Ortodocși (72.54%)

     Romano-catolici (1.57%)

     Reformați (5.52%)

     Penticostali (3.26%)

     Greco-catolici (2.78%)

     Unitarieni (1.7%)

     Martori ai lui Iehova (1.57%)

     Necunoscută (9.41%)

     Altă religie (1.59%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Turda se ridică la 47.744 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 55.887 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (77,05%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (8,18%) și romi (5,45%). Pentru 9,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,55%), dar există și minorități de reformați (5,53%), penticostali (3,27%), greco-catolici (2,79%), unitarieni (1,71%), romano-catolici (1,57%) și martori ai lui Iehova (1,57%). Pentru 9,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[8]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Clădirea Primăriei din Turda

Structura pe etnii[modificare | modificare sursă]

Turda[9]
Anul Total Români Maghiari Alte etnii
1850 8.743 1861 6287 595
1880 10.563 2417 7609 537
1890 12.370 2927 9045 398
1900 13.587 3469 9433 685
1910 15167 4184 10533 450
1920 16692 5223 10361 1108
1930 21428 8332 10602 2494
1941 32170 22670 7108 2392
1956 35606 26550 7338 1718
1966 44980 36544 7622 814
1977 55294 46258 7718 1318
1992 61200 51631 7114 2455
2002 55887 47442 5618 2827
2011 43472 36824 3906 2742

Structura confesională[modificare | modificare sursă]

Turda[10]
Anul Total Ortodocși Greco-Catolici Romano-Catolici Reformați-Calvini Alte confesiuni
1850 8743 621 1238 1027 5076 781
1857 8885 606 1338 1230 4702 1009
1869 9928 796 1561 1371 4889 1311
1890 12370 982 2165 1710 5925 1598
1900 13587 1066 2740 1851 5928 2002
1910 15167 1217 3373 2226 6151 2200
1930 21428 2592 5728 3196 6952 2960
1992 61200 47207 3364 1545 4888 4196
2002 55887 44793 1954 1051 3708 4381

Scăderea numărului credincioșilor romano-catolici și reformați-calvini între anii 1930-1992 se explică prin refugiul etnicilor maghiari în Transilvania de Nord în urma Dictatului de la Viena din 1940. Saltul numeric în favoarea ortodocșilor în aceiași perioadă se explică prin interzicerea în anul 1948 a Bisericii Greco-Catolice.

La Turda a existat în secolele XVII-XX o mică comunitate germană, care a construit o Biserică Evanghelică-Luterană de confesiune augustană, dărâmată cu acceptul Sinodului Luteran din Sibiu de autoritățile comuniste în anul 1986 (pe motiv că dispăruseră credincioșii luterani din oraș), spre a face loc unei Case de Cultură, ramasă până azi neterminată.

Evoluția populației la recensăminte:


Date economice[modificare | modificare sursă]

Economia locală a Turzii este bazată pe industrie în următoarele domenii: materiale de construcții, industrie chimică, industrie metalurgică, porțelan tehnic, sticlă și piese pentru autovehicule. Totodată, orașul este un centru important de industrie ușoară (confecții etc.). În Turda își desfășoară activitatea economică un număr de 2225 firme comerciale[11].
Principalele întreprinderi au fost înființate în următoarele perioade istorice:
- înainte de 1918: Salina, Fabrica de Bere, Uzinele Chimice, Fabrica de Ciment, Fabrica de Gips.
- între 1918-1940 (perioada interbelică): Fabrica de Sticlă, Electroceramica.
- după 1945: Casirom, Lapp Insulator, Roland Impex.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Pe locul unde astăzi funcționează "Școala Teodor Murășanu" (str. Dr.I.Rațiu nr.53, fostul Liceu de Fete "Principesa Ileana" din perioada interbelică) a existat prima școală românească din Turda[12].

În Turda funcționează Muzeul de Istorie, Biblioteca Municipală "Teodor Murășanu", Casa de Cultură, Societatea Culturală "Filarmonia", Societatea Culturală "Rei Culturaes Fautores", Fundația Potaissa, Teatrul Municipal, Clubul Copiilor, Clubul de dans sportiv "Potaissa", Ansamblul folcloric "Potaissa", Colegiul Emil Negruțiu (str.Agriculturii nr.27), Colegiul Tehnic "Dr.Ioan Rațiu" (str.Ștefan cel Mare nr.4), Colegiul Tehnic (str.Basarabiei nr.48), Liceul Teoretic "Liviu Rebreanu" (str.Tineretului nr.6), Liceul Teoretic "Josika Miklos" (str.B.P.Hasdeu nr.4) și Colegiul Național Mihai Viteazul (str.Dr.I.Rațiu nr.111).

Lapidariul se află in părculețul dreptunghiular din centrul orașului, mărginit de Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche, de Liceul Teoretic "Josika Miklos" și de fostul Palat al Finanțelor. Conține o colecție impresionantă de vestigii din perioada romană, găsite în perimetrul Turzii (sarcofage, statui, colonade, capiteluri etc).

Viața religioasă[modificare | modificare sursă]

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Biserica Greco-Catolică (str.Dacia nr.2)
Mănăstirea Ortodoxă (str.Bogata)
Fosta Biserică Evanghelică-Luterană (demolată în 1986)
  • Biserica Romano-Catolică „Sf.Maria”, Piața Republicii nr.54
  • Biserica Franciscană din Turda, „Sf.Ladislau Rege”, str. Avram Iancu nr.49
  • Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche, str. B.P.Hașdeu nr.1
  • Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă, Piața Basarabiei nr.10
  • Biserica Reformată-Calvină din Turda-Poiana, str. Câmpiei nr.47
  • Fosta Biserică Evanghelică-Luterană (demolată în 1986), Piața 1 Decembrie 1918 nr.27
  • Biserica Unitariană, str. Dacia nr.3
  • Biserica Rățeștilor "Adormirea Maicii Domnului", str. Gh.Lazăr nr.19
  • Biserica Între Români "Adormirea Maicii Domnului", str. Sirenei nr.17
  • Catedrala Ortodoxă, „Sf.Arhangheli Mihail si Gavril”, str. Andrei Șaguna nr.2
  • Biserica Șovagăilor „Sf.Treime”, str. Salinelor nr.10
  • Biserica Ortodoxă „Pogorârea Sf. Duh”, str. Frăgăriște nr.32
  • Biserica Ortodoxă „Sf.Ioan Botezătorul”, str. 22 Decembrie 1989 nr.15 (până în 1948 greco-catolică)
  • Biserica Ortodoxă „Învierea Domnului”, cartier Oprișani, Calea Victoriei nr.31 (colț cu Aleea Plopilor)
  • Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, cartier Oprișani, str. Ioan Opriș nr.1
  • Biserica Ortodoxă „Înălțarea Sf.Cruci” (Capela I-II), cartier Oprișani, str. Panseluțelor (fără număr)
  • Biserica Ortodoxă “Sf.Gheorghe”, cartier Poiana, str. Poiana nr.49
  • Biserica Ortodoxă "Înălțarea Domnului" Str.Privighetorii nr.29 Turda Nouă
  • Biserica Ortodoxă „Înălțarea Domnului” Str Hărcana
  • Mănăstirea Ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, str. Bogata
  • Biserica Greco-Catolică „Maria, Regină a Păcii și a Sf.Rozariu”, str. Dacia nr.2
  • Biserica Greco-Catolică "Sf.Petru și Pavel", cartier Oprișani, Calea Victoriei nr.3a
  • Biserica Greco-Catolică "Adormirea Maicii Domnului", cartier Poiana, str. Câmpiei nr.69
  • Biserica Adventistă “Speranța”, cartier Oprișani, str. Mihai Viteazu nr.4c (în l. română)
  • Biserica Adventistă “IMAHAZ”, str. Axente Sever nr. 38 (în l. maghiară)
  • Biserica Evanghelică C.A.[13], str. Vasile Alecsandri nr.12
  • Biserica Baptistă “Speranța”, str. G.Coșbuc nr.9
  • Biserica Baptistă, str. Roșiori nr.2
  • Biserica Baptistă, str. Gelu nr.5
  • Biserica Nouapostolică, str. B.P.Hașdeu nr.13
  • Biserica Penticostală “Alfa și Omega” ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică Nr.1"), str. Avram Iancu nr.23
  • Biserica Penticostală „Calea Vieții“ ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică Nr.2"), str. Caisului nr.3
  • Biserica Penticostală “Filadelfia” ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică Nr.3"), cartier Oprișani, str. Tineretului nr.40
  • Biserica Penticostală “Filadelfia” ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică"), str. Bicazului nr.9
  • Biserică Penticostală, cartier Oprișani, str. Hațegului nr.2d
  • Biserica Penticostală Betel[14], str. 22 Decembrie 1989 nr.10
  • Biserica Penticostală Speranța Nr.2, cartier Poiana, str. I.L.Caragiale F.N.
  • Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, str. N.Iorga nr.44a
  • Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, cartier Oprișani, str. Detunata nr.9
  • Biserica Evanghelică Metodistă Unită "Maranata"[15], str.Salinelor 7
  • Sinagoga, str. M.Eminescu nr.24-28
La Wikimedia-Commons se găsesc imagini ale tuturor lăcașurilor de cult din Turda.
Pe situl Biserici.org se pot urmări imagini și informații actualizate ale bisericilor din Turda.

Case parohiale[modificare | modificare sursă]

  • Parohia Bisericii Romano-Catolice: Piața Republicii nr.1
  • Parohia Bisericii Franciscane: str. Avram Iancu nr.49
  • Parohia Bisericii Reformate-Calvine din Turda Veche: str. Dr.Ion Ratiu nr.44
  • Parohia Bisericii Reformate-Calvine din Turda Nouă: Piața Basarabiei nr.10
  • Parohia Bisericii Reformate - str.Câmpiei nr.64
  • Parohia Bisericii Unitariene: str. George Cosbuc nr.12
  • Parohia Bisericii Baptiste: str. Gelu nr.5
  • Parohia Bisericii Evanghelice C.A: str.Vasile Alecsandri nr.12
  • Parohia Turda Nouă II - str.Gheorghe Barițiu nr.19
  • Parohia Ortodoxă Română Turda II - str.Gheorghe Lazăr nr.21
  • Parohia Ortodoxă Română Turda Veche - str.Ion Moldovan nr.2
  • Parohia Bisericii Ortodoxe „Sf.Ioan Botezătorul” - str. Panait Cerna nr.24
  • Parohia Ortodoxă Română Oprișani I - str.Ioan Opriș nr.7
  • Parohia Ortodoxă Română Oprișani II - Calea Victoriei nr.31A
  • Parohia Ortodoxă Română Oprișani III - Calea Victoriei
  • Parohia Bisericii Române Unită Greco-Catolică Poiana - str.Câmpiei nr.82

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

În Turda și împrejurimi există numeroase obiective istorico-culturale interesante, cum ar fi:

Obiectiv memorial[modificare | modificare sursă]

Cimitirul eroilor din cel De-al Doilea Război Mondial, construit în anul 1946, este amplasat în cadrul Cimitirului Central din localitate. Suprafața acestuia este de 1.480 mp. În cadrul necropolei sunt înhumați 384 eroi, din care 341 necunoscuți și 43 cunoscuți.

Administrație[modificare | modificare sursă]

Turda este împărțită în mai multe cartiere: Turda Veche (centrul vechi), Turda Nouă, Poiana, Oprișani (alcatuită din microraioanele Micro I, II, III și IV), Poștarât, Hărcana, Sfântu Ion și Petrilaca.

În cartierul Oprișani denumirea de "microraion" este atribuită zonelor de blocuri construite începând din anul 1968 și până în prezent.

Alte zone din Turda au încă denumiri asociate unor persoane ce au locuit în zona respectivă ("La Bocoș") sau unor instituții cunoscute: "La LMV" (Liceul "Mihai Viteazu"), "Lângă Spital", "La Biserică", "La Materna" etc.

Relații externe[modificare | modificare sursă]

Turda este înfrățită cu mai multe orașe din alte țări:

Personalități[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Pentru mai multe imagini, vezi Wikimedia Commons - Turda și Wikimedia Commons - Category:Turda.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Balázs Orbán - Torda város és környéke (Orașul Turda și împrejurimile sale), Budapesta, 1889[16]
  • Urmele domniei romane în Ardeal, Augustin Caliani, Blaj, 1915
  • Călăuza Turzii, Teodor Murășanu, 1923
  • Ioan Moldovan-Moldovănuț, Elie Dăianu, Cluj, 1927
  • Schița monografică a județului Turda-Arieș, Petre Suciu, Turda, 1929
  • Călăuza orașului Turda și împrejurimile, Edit. Librăriei Arieșul S.A. Turda, 1930
  • Proprietatea agrară în Ardeal, Petre Suciu, Cluj, 1931
  • Monumente istorice din Turda, Camil Mureșan, Edit. Meridiane, București, 1968
  • Valea Arieșului, Ion Popescu-Argeșel, Edit. Sport-Turism, București, 1984
  • Revista Potaissa, Muzeul de Istorie Turda, 1978, 1980, 1982
  • Potaissa - Studiu monografic, Mihai Bărbulescu, Turda, 1994
  • Turda - 20 de secole de istorie, Primăria Turda, 1999
  • Pagini de istorie și cultură turdeană, Valentin Vișinescu, Edit. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1999
  • Statornicie și continuitate, Valentin Vișinescu, Cluj-Napoca, 2001
  • Potaissa-Turda, Eugen Gergely, Turda, 2001
  • Aspecte privind viața socială din Turda interbelică, în Anuarul de Istorie Orală, nr.3, Cluj-Napoca, 2002
  • Județul Cluj - trecut și prezent, Editura ProfImage, Cluj-Napoca, 2003
  • Turda - orașul care nu vrea sa moară, Daniela Deac, Edit. JAC, Turda, 2003
  • Inscripții în sare: TURDA ', pag.67 cu referire la prima școală româneasca în anul 1782 din Turda, Dana Deac, Edit.Cluj-Napoca Eurograph 2008, ISBN 978-973-88743-2-9
  • Turda - Date istorice și obiective turistice, pag 60 cu referire la prima școală românească la Turda în 1782,Violeta Nicula, Editura Triade ISBN 9739196-72-4
  • Spiritualitate turdeană, Valentin Vișinescu, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2004
  • Turda - Leagăn de civilizație românească, Valentin Vișinescu, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006
  • Dicționar de personalități turdene, Valentin Vișinescu et al, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006
  • Parohii greco-catolice turdene. Istorie și actualitate (1700-2011), Florin-Vladimir Gheorghiu, Cap.VI se referă la Invătamântul Greco-Catolic Turdean, Prima școală românească inființată in 1785. Edit. Argonaut, Cluj-Napoca, 2011, ISBN 978-973-109-278-2
  • Parohii in Judetul Cluj
  • TurdaInfo.ro - Istorie
  • Redescoperiți Romania, Turda
  • Centrul istoric
  • Potaissa arc peste timp

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  4. ^ http://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010_CJ.pdf
  5. ^ http://lege5.ro/Gratuit/hezdqmrv/hotararea-nr-486-2000-privind-aprobarea-stemelor-unor-municipii Guvernul României, Hotărârea nr. 486/2000 privind aprobarea stemelor unor municipii în vigoare de la 21.06.2000
  6. ^ Alte toponime locale pentru “Valea Racilor”: Pârâul Racilor, Valea Rachiș, Valea Copăceni, Valea Copandului, Pârâul Copăcenilor.
  7. ^ Alte toponime locale pentru “Valea Caldă Mare”: Pârâul Fânațelor, Valea Fânațelor Vacilor, Valea Aiton (în lucrarea lui Balázs Orbán: "Valea Sărată Mare").
  8. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  9. ^ Varga E. Árpád - Statistici etnice și confesionale pentru Transilvania
  10. ^ Varga E. Árpád - Statistici etnice și confesionale pentru Transilvania
  11. ^ http://www.firme.info/cluj/turda.html
  12. ^ http://www.tmturda.ro/
  13. ^ C.A. = Confesiune Augustană
  14. ^ Betel: în limba ebraică "Beth-El" = "Casa Domnului".
  15. ^ Maranata/Maranatha: expresie arameică a creștinilor din sec.I-II maran athâ ("Vino, Doamne !"), în așteptarea reîntoarcerii grabnice a lui Isus Cristos pe pământ, după ridicarea acestuia la cer.
  16. ^ Traducerea în limba română a cărții lui Balázs Orbán, făcută de învățătorul turdean Teodor Oțel în perioada interbelică (2 volume în manuscris), se găsește la Muzeul de Istorie Turda și la Biblioteca Municipală Turda.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Turda
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Turda

Street View