Turda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Turda
—  Municipiu  —
Stemă
Turda Dispunerea Turzii în România
Coordonate: 46°34′15″N 23°46′45″E / 46.57083, 23.77917Coordonate: 46°34′15″N 23°46′45″E / 46.57083, 23.77917
Ţară	România
Judeţ	Cluj
Statut	Municipiu
Guvernare
- Primar	Tudor Ştefănie[1]
Suprafaţă
- Total	91,43  km²
Altitudine	315 metri n.m.
Populaţie (est. 1 ianuarie 2009 [2])
- Total	57.424 locuitori
- Densitate	609 loc./km²
Fus orar	EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Prefix telefonic	+40 x64[3]
Site: Primăria Municipiului Turda (ro)

Turda (în germană Thorenburg, Tohrenburg, Thorenburg, Tooren, Thoren, Thorda, Torda, în maghiară Torda, în latină Potaissa) este un municipiu în judeţul Cluj, Transilvania, România cu o populaţie de 57.381 de locuitori (în anul 2007). Se situează la circa 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca.

În privinţa originii numelui localităţii Turda, atestată documentar în 1202-1203 (vezi Discuţie), există mai multe ipoteze. Una din acestea susţine că ar fi de origine dacică (Tur + dava = Turdava), nume care, în primele trei secole ale erei noastre ar fi devenit: Turdava > Turda(v)a > Turdaa > Turda.

Cuprins 1 Istorie 1.1 Stemele oraşului 1.1.1 Steme vechi (înainte de 1990) 1.1.2 Stema actuală (după 1990) 1.2 Cronologia istorică a Turzii 2 Demografie 2.1 Populaţia istorică 2.2 Structura pe etnii 2.3 Structura confesională 3 Date geografice 4 Date economice 5 Cultură 6 Viaţa religioasă 6.1 Lăcaşuri de cult 6.2 Case parohiale 7 Obiective turistice 8 Obiectiv memorial 9 Administraţie 10 Personalităţi 11 Bibliografie 12 Vezi şi 13 Legături externe 14 Relaţii externe 15 Galerie de imagini 16 Note

[modifică] Istorie

Turda a fost fondată ca o aşezare dacă sub numele probabil de Turdava. A fost cucerită de romani şi redenumită Potaissa.

Pe aceste locuri s-ar fi descoperit mai multe vestigii paleocreştine.

În Evul Mediu s-au ţinut în total la Turda 127 Diete ale Transilvaniei (adunări ale stărilor). În 1568 Ioan al II-lea Sigismund Zápolya, principe al Transilvaniei, a emis aici Edictul de la Turda, primul decret de libertate religioasă din istoria modernă a Europei. Turda a fost în timpul Regatului Ungariei reşedinţa Comitatului Turda (Torda vármegye), iar din anul 1876 reşedinţa Comitatului Turda-Arieş (Torda-Aranyos vármegye). Între 1925-1950 a fost reşedinţa judeţului Turda.

[modifică] Stemele oraşului

[modifică] Steme vechi (înainte de 1990)

Stema oraşului în secolele XVIII-XIX

Stema oraşului între anii 1918-1968

Stema oraşului între anii 1968-1990

[modifică] Stema actuală (după 1990)

Stema actuală are 2 componente principale:

În partea superioară are o coroană murală cu 5 turnuri, care simbolizează rangul de municipiu al urbei.

În partea inferioară are un scut în formă de inimă împărţit la rândul său în 2 câmpuri:

- câmpul superior, cu interior albastru, delimitat de câmpul inferior printr-un căprior roşu. Conţine un braţ inveşmântat în zale cu o secure, executat cu smalţ argintiu. Împreună cu cele 3 coroane voievodale smălţuite în aur (Ţara Românească, Moldova, Transilvania) reprezintă opera lui Mihai Viteazul, prin braţul căruia s-a realizat unirea celor 3 principate române sub un singur sceptru.

- câmpul inferior (sub căpriorul roşu) cu interior albastru si argintiu, are 3 elemente semnificative:

a) un munte despicat în două, colorat cu smalţ argintiu (simbolul rezervaţiei naturale Cheile Turzii).

b) o cărămidă roşie cu ştampila LVM (însemnul Legiunii a V-a Macedonica), epoca în care aşezarea Potaissa a primit rangul de colonie.

c) stejarul verde (figură heraldică), preluat împreună cu simbolul Cheile Turzii din stema medievală a oraşului, care înseamnă înrădăcinarea, evoluţia şi perpetuarea în timp a localităţii.

[modifică] Cronologia istorică a Turzii

• 0108 - Localitatea Napoca apare menţionată pe miliarul de la Aiton
• 0271 - Retragerea aureliană, după care viaţa urbană se stinge treptat
• 1075 - Turda şi exploatarea sării din zonă sunt atestate documentar
• 1288 - La Turda are loc cea dintâi adunare a nobililor transilvăneni
• 1366 - Ludovic I al Ungariei emite Decretul de la Turda
• 1557 - Este recunoscută religia luterană
• 1561 - Este recunoscută religia calvină
• 1564 - Este recunoscută religia unitariană
• 1568 - Ioan Sigismund Zápolya emite Edictul de la Turda prin care se proclama libertatea conştiinţei şi a toleranţei religioase pentru cetăţenii Transilvaniei. Este primul act de acest fel din istoria Europei moderne.
• 1844 - Dr. Hanko J. amenajează Băile sărate
• 1863 - Este înfiinţată şcoala din Turda Nouă
• 1880 - Se construieşte fabrica de bere
• 1887 - Este înfiinţată "Banca Arieşeană"
• 1917 - Se introduce în oraş gazul metan
• 1917 - Populaţia oraşului atinge 17.000 de locuitori

[modifică] Demografie

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

[modifică] Populaţia istorică

Turda[4]
Anul	Total	Maghiari	Români
1910	15.167	69,4 %	27,6 %
1920	16.692	62,0 %	31,3 %
1930	21.428	52,7 %	39,0 %
1941	32.170	22,1 %	70,5 %
1956	35.606	20,6 %	74,6 %
1966	44.980	16,9 %	81,2 %
1977	55.294	14,0 %	83,7 %
1992	61.200	11,6 %	87,4 %
2002	55.887	10,0 %	84,0 %

[modifică] Structura pe etnii

Recensământul din 2002 a înregistrat 55.887 cetăţeni în Turda. Dintre aceştia erau români 47.442, maghiari 5.618, rromi (ţigani) 2.703, germani 82, alte etnii 41.

[modifică] Structura confesională

Turda
Confesiunea	1930[5]	2002[6]
Reformaţi	30,9 %	06,63 %
Greco-catolici	26,0 %	04,49 %
Romano-catolici	15,7 %	01,88 %
Ortodocşi	12,8 %	80,14 %
Unitarieni	09,2 %	01,92 %
Mozaici	04,3 %	< 0,01%
Luterani	00,9 %	< 0,01%

Recensământul din anul 2002 a relevat că în Turda există următoarele confesiuni: Ortodocşi - 44.793, Reformaţi-Calvini - 3.708, Greco-catolici - 1.954, Penticostali - 1.597, Unitarieni - 1.076, Romano-catolici - 1.051, Baptişti - 280 şi Adventişti de Ziua a Şaptea - 217.

Comparativ, recensământul din 1930 indica următoarea structură confesională: Reformaţi-Calvini - 6.952, Greco-Catolici 5.728, Romano-Catolici - 3.196, Ortodocşi - 2.592, Lutherani - 184, Unitarieni - 1.870 şi Mozaici - 852. Saltul numeric considerabil în favoarea ortodocşilor între anii 1930-2002 se explică prin interzicerea în anul 1948 a Bisericii Greco-Catolice.

La Turda a existat în sec. XVII-XX o (relativ) mică comunitate germană, care a construit o Biserică Evanghelică-Lutherană de confesiune augustană, dărâmată cu acceptul Sinodului Lutheran din Sibiu de autorităţile comuniste în anul 1986 (pe motiv că dispăruseră credincioşii lutherani din oraş), spre a face loc unei Case de Cultură, ramasă până azi neterminată, o ruină în inima urbei.

[modifică] Date geografice

Turda s-a dezvoltat mai ales pe partea stânga a râului Arieş. Altitudinea minimă e de 310 m în extremitatea estică, pe valea Arieşului, iar cea maximă se găseşte în nord-estul oraşului, pe Dealul Slăninii (436 m). Spre vest, este adăpostit de Dealul Viilor, în prelungirea Dealului Cetăţii (402 m). În centrul municipiului se unesc Valea Racilor ^[7] cu Valea Caldă Mare ^[8].

Oraşul a fost compus din 3 zone distincte: Turda Veche (de la podul peste Arieş spre nord, cuprinzând zona centrală şi terminându-se la capătul străzii Avram Iancu), Turda Nouă (de la strada Avram Iancu spre Cluj) şi Oprişani (de la podul peste Arieş spre Câmpia Turzii).

[modifică] Date economice

Economia locală a Turzii este bazată pe industrie în următoarele domenii: materiale de construcţii, industrie chimică, industrie metalurgică, porţelan tehnic, sticlă şi piese pentru autovehicule. Totodată, oraşul este un centru important de industrie uşoară (confecţii, etc). În Turda îşi desfăşoară activitatea economică un număr de 2638 firme comerciale.

[modifică] Cultură

În Turda funcţionează Muzeul de Istorie, Biblioteca Municipală "Teodor Murășanu" Turda, Casa de Cultură, Societatea Culturală "FILARMONIA" Turda, Societatea Culturală Rei Culturaes Fautores, Fundaţia Potaissa, Teatrul Municipal, Clubul Copiilor din Turda, Clubul de dans sportiv "Potaissa", Ansamblul folcloric "Potaissa" şi Colegiul Naţional Mihai Viteazul.

[modifică] Viaţa religioasă

[modifică] Lăcaşuri de cult

• Biserica Romano-Catolică „Sf.Maria”, Piaţa Republicii nr.54
• Biserica Franciscană din Turda, „Sf.Ladislau Rege”, str. Avram Iancu nr.49
• Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche, str. B.P.Haşdeu nr.1
• Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă, Piaţa Basarabiei nr.10
• Biserica Reformată-Calvină din Turda-Poiana, str. Câmpiei nr.47
• Fosta Biserică Evanghelică-Lutherană (demolată în 1986), str. 1 Decembrie 1918
• Catedrala Ortodoxă, „Sf.Arhangheli Mihail si Gavril”, str. Andrei Şaguna nr.2
• Biserica Unitariană, str. Dacia nr.3
• Biserica Răţeştilor "Adormirea Maicii Domnului", str. Gh.Lazăr nr.19
• Biserica Între Români "Adormirea Maicii Domnului", str. Sirenei nr.17
• Biserica Şovagăilor „Sf.Treime”, str. Salinelor nr.8
• Biserica Ortodoxă „Pogorârea Sf. Duh”, str. Frăgărişte nr.32
• Biserica Ortodoxă „Sf.Ioan Botezătorul”, str. 22 Decembrie 1989 nr.15
• Biserica Ortodoxă „Învierea Domnului”, cartier Oprişani, Calea Victoriei nr.31 (colţ cu Aleea Plopilor)
• Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, cartier Oprişani, str. Ion Opriş nr.1
• Biserica Ortodoxă „Înălţarea Sf.Cruci” (Capela I-II), cartier Oprişani, str. Panseluţelor (fără număr)
• Biserica Ortodoxă “Sf.Gheorghe”, cartier Poiana, str. Poiana nr.49
• Mănăstirea ortodoxă „Sf.Arhangheli Mihail si Gavril”, str. Bogata
• Biserica Greco-Catolică „Sf.Rozar”, str.Dacia nr.2
• Biserica Greco-Catolică "Sf.Petru şi Pavel", cartier Oprişani, Calea Victoriei nr.3a
• Biserica Greco-Catolică, cartier Poiana, str. Câmpiei nr.69
• Biserica Adventistă “Speranţa”, cartier Oprişani, str. Mihai Viteazu nr.4c (în l. română)
• Biserica Adventistă “IMAHAZ”, str. Axente Sever nr. 38 (în l. maghiară)
• Biserica Baptistă “Speranţa”, str. G.Coşbuc nr.9
• Biserica Baptistă, str. Roşiori nr.2
• Biserica Baptistă, str. Gelu nr.5
• Biserica Nou-Apostolică, str. Mircea cel Bătrân nr.6
• Biserica Penticostală “Alfa şi Omega” ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică Nr.1"), str. Avram Iancu nr.23
• Biserica Penticostală „Calea Vieţii“ ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică Nr.2"), str. Caisului nr.3
• Biserica Penticostală “Filadelfia” ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică Nr.3"), cartier Oprişani, str. Tineretului nr.40
• Biserica Penticostală “Filadelfia” ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică"), str. Bicazului nr.9
• Biserica Penticostală, cartier Oprişani, str. Haţegului nr.2d
• Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, str. N.Iorga nr.44a
• Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, cartier Oprişani, str. Detunata nr.9
• Sinagoga, str. M.Eminescu nr.24

[modifică] Case parohiale

• Parohia Bisericii Romano-Catolice: Piaţa Republicii nr.1
• Parohia Bisericii Franciscane: str. Avram Iancu nr.49
• Parohia Bisericii Reformate-Calvine din Turda Veche: str. Dr.Ion Ratiu nr.44 (Casa Sándor Petöfi)
• Parohia Bisericii Reformate-Calvine din Turda Nouă: Piaţa Basarabiei nr.10
• Parohia Bisericii Ortodoxe „Sf.Ioan Botezătorul”: str. Panait Cerna nr.24
• Parohia Bisericii Unitariene: str. George Cosbuc nr.12
• Parohia Bisericii Baptiste: str. Gelu nr.5

[modifică] Obiective turistice

În Turda şi împrejurimi există numeroase obiective istorico-culturale interesante, cum ar fi:

• Castrul roman Potaissa - zona Cetate
• Salina Turda - zona Turda Nouă-Durgău
• Palatul Princiar din Turda (Muzeul de Istorie) - zona Centru
• Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche ("Biserica cu turn") - zona Centru
• Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă - zona Turda Nouă
• Biserica Romano-Catolică din Turda - zona Centru
• Teatrul Municipal din Turda - zona Centru
• Tribunalul din Turda (fosta Primărie, în prezent Judecătorie) - zona Centru
• Primăria din Turda (fosta Prefectură) - zona Centru
• Statuia Dr. Ioan Raţiu - zona Centru
• Staţiunea balneo-climaterică - zona Băi Sărate
• Parcul Zoologic - zona Băi Sărate
• Mormântul lui Mihai Viteazul
• Sănduleşti
• Cetatea Liteni
• Cetatea Colţeşti
• Rimetea

[modifică] Obiectiv memorial

Cimitirul eroilor români şi maghiari din cel De-al Doilea Război Mondial, construit în anul 1946, este amplasat în cadrul Cimitirului Central din localitate. Suprafaţa acestuia este de 1.480 mp. În cadrul necropolei sunt înhumaţi 384 eroi, din care 341 necunoscuţi şi 43 cunoscuţi.

[modifică] Administraţie

Turda este împărţită în mai multe cartiere: Poiana, Oprişani (alcatuită din microraioanele Micro I, II, III şi IV), Turda Nouă, Turda Veche (centrul vechi), Poştarât, Hărcana, Sf.Ioan, Petrilaca. În Oprişani denumirea de "microraion" este atribuită zonelor de blocuri construite in epoca comunismului. Alte zone din Turda au încă denumiri asociate cu persoane ce au locuit in zona respectivă ("La Bocoş") sau unor institutii cunoscute: "La LMV" (Liceul "Mihai Viteazu"), "lângă Spital", "la Biserică" etc.

[modifică] Personalităţi

• Aurel Dragoş Munteanu, scriitor şi diplomat.
• Boris Vasile Malschi, scriitor.
• Eta Boeriu, poetă şi traducătoare.
• Ioan Raţiu, preşedintele Partidului Naţional Român din Transilvania, memorandist.
• Ion Raţiu, membru marcant al PNŢCD, deputat de Cluj.
• Nicolae Hristea, pedagog.
• Ovidiu Iuliu Moldovan, actor.
• Paul Gon, poet, profesor.
• Pavel Dan, scriitor şi pedagog.
• Ştefan / Etienne Hajdu, sculptor.
• Teodor Murăşanu, poet, eseist şi profesor.
• Vasile Raţiu, ctitorul bisericii protopopiale greco-catolice a Răţeştilor din Turda.
• Vasile Cerghizan, om de cultură, protopop greco-catolic.
• Mocan Traian, cel mai mare fotbalist al Turzii.
• Paul Surugiu, cântăreţ
• Ioan Opriş, preot greco-catolic, martir
• Ion Sotelecan, interpret de muzică populară
• Ion Cristoreanu, interpret de muzică populară

[modifică] Bibliografie

• Torda város és környéke ("Oraşul Turda şi împrejurimile sale"), Balázs Orbán, Budapesta, 1889 (manuscrisul traducerii în limba română făcută de Teodor Oţel în anii 40 ai secolului XX se găseste la Muzeul de Istorie din Turda)
• Urmele domniei romane în Ardeal, Augustin Caliani, Blaj, 1915
• Călăuza Turzii, Teodor Murăşanu, 1923
• Ioan Moldovan-Moldovănuţ, Elie Dăianu, Cluj, 1927
• Schiţa monografică a judeţului Turda-Arieş, Petre Suciu, Turda, 1929
• Proprietatea agrară în Ardeal, Petre Suciu, Cluj, 1931
• Monumente istorice din Turda, Camil Mureşan, Edit. Meridiane, 1968, Bucureşti
• Revista Potaissa, Muzeul de Istorie Turda, 1978, 1980 şi 1982
• Potaissa - Studiu monografic, Mihai Bărbulescu, Turda, 1994
• Turda - 20 de secole de istorie, Primăria Turda, 1999
• Pagini de istorie şi cultură turdeană, Valentin Vişinescu, Edit. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1999
• Statornicie şi continuitate, Valentin Vişinescu, Cluj-Napoca, 2001
• Potaissa-Turda, Eugen Gergely, Turda, 2001
• Aspecte privind viaţa socială din Turda interbelică, în Anuarul de Istorie Orală, nr.3, Cluj-Napoca, 2002
• Judeţul Cluj - trecut şi prezent, Editura ProfImage, Cluj-Napoca, 2003
• Turda - oraşul care nu vrea sa moară, Daniela Deac, Edit. JAC, Turda, 2003
• Spiritualitate turdeană, Valentin Vişinescu, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004
• Turda - Leagăn de civilizaţie românească, Valentin Vişinescu, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2006
• Presupusele vestigii paleocreştine de la Turda

[modifică] Vezi şi

• Potaissa
• Legiunea a V-a Macedonica
• Lista locurilor în Turda
• Familia Raţiu

[modifică] Legături externe

Portal Cluj

• Primăria Municipiului Turda
• Turda Turistica
• Fundatia de Ecologie si Turism Potaissa Turda
• Turda interbelică
• Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A. - judeţul Turda-Arieş
• Dicţionar de localităţi din Transilvania
• Imagini vechi din Turda
• Lacurile de la Durgău – Turda
• Lacurile de la Băile Sărate Turda
• Pârâul Mic Sărat de la Turda
• Monumente din Turda
• hu Balázs Orbán - Torda város és környéke

[modifică] Relaţii externe

Turda este înfrăţită cu mai multe oraşe din alte ţări:

• Angoulême (Franţa)
• Hódmezővásárhely (Ungaria)
• Bihartorda (Ungaria)
• Torda (Serbia)
• Putten (Olanda)
• Santa Susanna (Spania)

[modifică] Galerie de imagini

Palatul Voievodal (Muzeul de Istorie)	Catedrala Ortodoxă	Centrul Raţiu pentru democraţie	Copia miliarului de la Aiton
Miliarul de la Aiton - detaliu	Primăria Turda	Biserica Romano-Catolică	Imagine panoramică

[modifică] Note

v • d • m Municipii şi oraşe în Judeţul Cluj Municipii Câmpia Turzii  • Cluj-Napoca  • Dej  • Gherla  • Turda Oraşe Huedin

v • d • m Obiective turistice în Turda Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche · Biserica Romano-Catolică din Turda · Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă · Castrul roman · Fabrica de Bere · Palatul Finanţelor · Palatul Princiar · Primăria · Salina Turda · Statuia Dr. Ioan Raţiu · Teatrul Municipal · Tribunalul

v • d • m Obiective turistice în judeţul Cluj Localităţi Oraşe Cluj-Napoca · Câmpia Turzii · Dej · Gherla · Huedin · Turda Staţiuni Băişoara · Băile Someşeni · Băile Băiţa · Băile Cojocna · Băile Ocna Dejului · Băile Turda · Băişoara · Beliş · Staţiunea Fântânele Obiective naturale Cheile Turzii · Cheile Turenilor · Cheile Borzeşti · Cheile Someşului Cald · Lacul Floroiu · Lacul Tarniţa · Lacul Fântânele · Lacul Geaca · Muntele Băişorii · Muntele Gilău · Masivul Vlădeasa · Munţii Trascăului · Fânaţele Clujului · Rezervaţia Padiş · Rezervaţia botanică de la Suatu · Rezervaţia Lacul Ştiucii · Rezervaţia ornitologică Valea Legiilor · Salina Turda · Valea Drăganului Construcţii Vestigii istorice Aşezarea celtică de la Apahida · Castrul roman Samum de la Căşeiu · Castrul roman Potaissa de la Turda · Castrul roman de la Gilău · Biserici de lemn din Cluj Castele şi conace Castelul Bánffy de la Bonţida · Castelul Bánffy din Borşa · Castelul Bocskai din Aghireşu · Castelul de la Gilău · Castelul Wass-Banffy de la Gilău · Castelul Haller din Coplean · Castelul Mikes din Săvădisla · Castelul Kemény-Bánffy din Luncani · Castelul Kornis din Mănăstirea · Castelul Teleki din Luna de Jos Palate Palatul Princiar din Turda · Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj-Napoca · Palatul Babos din Cluj-Napoca · Palatul Bánffy din Cluj-Napoca · Palatul Berde din Cluj-Napoca · Palatul de Finanţe · Palatul de Justiţie · Palatul Elian · Palatul Josika · Palatul Poştei · Palatul Prefecturii · Palatul Reduta · Palatul Regionalei Căilor Ferate · Palatul Rhedey · Palatul Szeky · Palatul Telefoanelor · Palatul Teleki · Palatul Toldalagi-Korda · Palatul Urania · Palatul Wass Cetăţi Cetatea Bologa · Cetatea Dăbâca · Cetatea Fetei de la Floreşti · Cetatea Liteni · Cetatea Gherla · Cetăţuia din Cluj-Napoca Lăcaşe de cult Mănăstirea Nicula · Mănăstirea Răşca Transilvană de la Călăţele Muzee Muzeul Satului din Cluj-Napoca · Conacul şi muzeul Octavian Goga din Ciucea