Turda

Pentru alte sensuri, vezi Turda (dezambiguizare).

Turda
—  Municipiu  —
Stemă
Turda Localizarea orașului pe harta României
Turda Localizarea orașului pe harta județului Cluj
Coordonate: 46°34′15″N 23°46′45″E
Țară	România
Județ	Cluj
Statut	Municipiu
Guvernare
- Primar	Tudor Ștefănie
Suprafață
- Total	91,43  km²
Altitudine	315 m.d.m.
Populație (est. 1 ianuarie 2009 )
- Total	57,424 locuitori
- Densitate	609 loc./km²
Fus orar	EET
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Prefix telefonic	+40 x64
Site: Primăria Municipiului Turda (ro)
Turda în județul Cluj

Turda (în latină Potaissa, în germană Thorenburg, în maghiară Torda) este un municipiu în județul Cluj, Transilvania, România cu o populație de 57.424 locuitori (la 1 ianuarie 2009). Se situează la circa 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca.

Istorie

Pentru detalii, vezi: Istoria Turzii.

Turda a fost fondată ca o așezare dacă sub numele probabil de Turdava. A fost cucerită de romani și redenumită Potaissa.

Pe aceste locuri s-ar fi descoperit mai multe vestigii paleocreștine.

În Evul Mediu s-au ținut în total la Turda 127 Diete ale Transilvaniei (adunări ale stărilor). În 1568 Ioan al II-lea Sigismund Zápolya, principe al Transilvaniei, a emis aici Edictul de la Turda, primul decret de libertate religioasă din istoria modernă a Europei. Turda a fost în timpul Regatului Ungariei reședința Comitatului Turda (Torda vármegye), iar din anul 1876 reședința Comitatului Turda-Arieș (Torda-Aranyos vármegye). Între 1925-1950 a fost reședința județului Turda.

Stemele orașului

Steme vechi (înainte de 1990)

• 

  Stema orașului în secolele XVIII-XIX

• 

  Stema orașului între anii 1918-1968

• 

  Stema orașului între anii 1968-1990

Stema actuală (după 1990)

Stema actuală are 2 componente principale:

În partea superioară are o coroană murală cu 5 turnuri, care simbolizează rangul de municipiu al urbei.

În partea inferioară are un scut în formă de inimă împărțit la rândul său în 2 câmpuri:

- câmpul superior, cu interior albastru, delimitat de câmpul inferior printr-un căprior roșu. Conține un braț înveșmântat în zale cu o secure, executat cu smalț argintiu. Împreună cu cele 3 coroane voievodale smălțuite în aur (Țara Românească, Moldova, Transilvania) reprezintă opera lui Mihai Viteazul, prin brațul căruia s-a realizat unirea celor 3 Principate Române sub un singur sceptru.

- câmpul inferior (sub căpriorul roșu) cu interior albastru si argintiu, are 3 elemente semnificative:

a) un munte despicat în două, colorat cu smalț argintiu (simbolul rezervației naturale Cheile Turzii).

b) o cărămidă roșie cu ștampila LVM (însemnul Legiunii a V-a Macedonica), epoca în care așezarea Potaissa a primit rangul de colonie.

c) stejarul verde (figură heraldică), preluat împreună cu simbolul Cheile Turzii din stema medievală a orașului, care înseamnă înrădăcinarea, evoluția și perpetuarea în timp a localității.

Cronologia istorică a Turzii

Istoria antică

Turda în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)

Zona centrală a Turzii

Vedere panorama a orașului din Cimitirul central

• Comuna Primitivă - Există numeroase urme arheologice vechi de cca. 60.000 de ani descoperite în zona Turda în cele 29 de peșteri din Cheile Turzii, Cheile Turului, între satele Tureni, Copăceni, Bădeni, Aiton, Moldovenești, Mihai Viteazul, zona Durgău lângă lacul nr.1 ("Carolina") etc;
• 100-170 - Ptolemeu numește așezarea din Dacia "Potaissa" în lucrarea sa "Geografia";
• 0108 - Localitatea Potaissa, apare menționată pe miliarul de la Aiton. Potaissa este reședința Legiunii a V-a Macedonica.
• 0193 - Potaissa devine "municipium" apoi "colonia";
• 0271 - Retragerea administrației romane în timpul lui Aurelian.
• Datorită prezenței sării, Potaissa cunoaște o dezvoltare și după abandonarea Daciei de către romani fiind descoperite numeroase urme ale unui cartier mesteșugăresc pe Dealul Zânelor.

Istoria feudală

• Secolele IX-X - Ardealul era divizat teritorial în 3 formațiuni statale, numite voievodatele lui Gelu, Glad și Menumorut. Turda a aparținut voievodatului lui Gelu.
• Secolele X-XII - Are loc procesul de colonizare treptată a Transilvaniei. Voievodatul Gelu este cucerit de unguri în jurul anului 900.
• 1202-1203 - Turda și exploatarea sării din zonă sunt atestate documentar (vezi "Discuții").
• 1271 - Prima atestare documentară a Salinei de la Turda.
• 1279 - Turda devine comitat, unul din cele 7 comitate din Transilvania.
• 1288 - La Turda are loc cea dintâi adunare a nobililor transilvăneni.
• 1311-1340 - Se construiește Biserica Reformată din Turda Nouă .
• 1350-1400 - Se construiește Biserica Reformată din Turda Veche.
• 1366 - Ludovic I al Ungariei emite Decretul de la Turda.
• În sec.XV se construiește clădirea actualului Muzeu de Istorie fost palat voievodal.
• 1428 - A fost proclamat „Unio Trium Natiorum”, document reinnoit la 1506 care nega drepturile românilor din Transilvania
• 1437 - Populația nemulțumită din zona Turzii participă la răscoala de la Bobâlna.
• 1437 - In 16 septembrie, Fraterna Unio din 1437 ia măsuri pentru înfrângerea răscoalei. Documentul incheiat la Căpâlna, este ratificat în 1438 la Turda.
• 1458-1504 - Se construiește Biserica Romano-Catolică din Turda.
• 1514 - Albert in fruntea unui grup de lucrători de la Salinele din Turda participă la războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja.
• 1568 - Dieta de la Turda proclamă pentru prima dată in Europa libertatea religioasă a patru culte.
• 1601 - La 9 august, este ucis (vezi Mormântul lui Mihai Viteazul) lângă Turda, la 43 de ani, Mihai Viteazul, cel dintâi unificator al celor trei Principate Românești.
• 1613-1629 - Turda cunoaște o mare dezvoltare prin măsurile luate de Gabriel Bethlen.
• 1644 - Gh.Racoczi conduce armata din Turda la Războiul de 30 de ani.
• 1711-1712 - Balica Nechita din Petrești participă la răscoala antihasburgică având bastionul de luptă în Cheile Turzii.
• 1782-1784 - S-a înființat prima școală în limba romană.
• 1784 - Lucrătorii de la Salina Turda, participă la Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan.

Istoria modernă

• 1810 - In "Biserica Dintre Români" din Turda, Vasile Moga este numit episcop al Bisericii Ortodoxe.(vezi Mitropolia Ardealului).
• 1828 - Se naște Dr.Ioan Rațiu
• 1844 - Dr. Hanko J. amenajează Băile sărate.
• 1847 - În "Biserica Dintre Români" din Turda, Andrei Șaguna este numit episcop al Bisericii Ortodoxe.
• 1848 - Turda devine centrul reacțiunii nobiliare, lupta fiind condusă de Axente Sever, Ioan Ciurileanu, Partenie Rațiu si alții. Participă la revoluție și Simion Balint din Copăceni, prefect în legiunile lui Avram Iancu.
• - Dr.Ioan Rațiu participă la luptele de la Bucium.
• 1863 - Este înființată școala din Turda Nouă.
• 1865 - Are loc la Turda o consfătuire condusă de S.Șuluțiu si Gh.Barițiu împotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria 1848.
• 1869 - În Turda are loc o mare consfătuire împotriva pactului dualist.
• 1870 - Se înființează școala din Oprișani.
• 1877-1878 - Au loc acțiuni de solidarizare cu lupta pentru independență.
• 1880-1892 - Are loc o intensă activitate politică națională condusă de Dr.Ioan Rațiu, militant memorandist.
• 1880 - Se construiește fabrica de bere.
• 1883 - Se organizează "Societatea Meseriașilor".
• 1883 - Se înființează "Banca Arieșană".
• 1898-1906 - Se înființează "Școala de Agricultură".
• 1902 - Moare omul politic Ioan Rațiu.
• 1904-1905 - Se organizează Sindicatul tăbăcarilor și cel al constructorilor.
• 1907 - Se naște sculptorul Étienne Hajdú , emigrat la Paris în 1927.
• 1908-1909 - Se construiește clădirea actualului liceu "Mihai Viteazul".
• 1911 - Se înființează intreprinderea chimică "Solvay".
• 1913-1914 - Se construiește Fabrica de ciment, cărămizi etc.
• 1917 - Se introduce gazul metan; populația ajunge la 17.000 de locuitori.
• 1918 - Turda devine resedinta judetului Turda
• 1918 - La 24 noiembrie, are loc în clădirea fostului hotel Elisabeta, adunarea celor 130 de comune din jud. Turda care alege 500 de delegați pentru adunarea de la 1 dec.1918.
• 1921 - Ia ființă Fabrica de Sticlă Turda.
• 1923 - Se ridică Troița de lemn în memoria lui Mihai Viteazul.
• 1930 - Se ridică statuia lui dr.Ioan Rațiu, operă a sculptorului C.Medrea.
• 1934-1945 - Apare revista "Ogorul Școlii".
• 1934 - Se desfășoară la Turda "Congresul Învătătorilor".
• 1935-1938 - Se construiește Catedrala Ortodoxă.
• 1940 - Au loc proteste împotriva Dictatului de la Viena.

Istoria contemporană

• 1944 - Intre 2 septembrie si 4 octombrie, se desfașoară lupte pentru eliberarea Turzii, duse de batalionul fix Arieș, Armata a IV-a Română împreună cu Armata a II-a Munte și Corpul 35 din Armata a 27-a sovietică.
• 1949 - Intră în funcțiune Fabrica de produse refractare „9 Mai”.
• 1950-1960 - Se înființează „Intreprinderea de Prefabricate”.
• 1976 - Se înalță grupul statuar Horea, Cloșca și Crișan.
• 1977 - La 9 mai se ridică Obeliscul închinat lui Mihai Viteazul, opera sculptorilor Marius Butunoiu și Vasile Bati.
• 1989 - Au loc acțiuni revoluționare la Turda.
• 1993 - La 6 iunie, are loc dezvelirea monumentului copie după Miliarul de la Aiton, prima atestare epigrafică a Potaissei.
• 1998 - La 25 octombrie, este dezvelită statuia eroului revoluționar Avram Iancu.

Demografie

Clădirea Primăriei din Turda

Evoluția populației la recensăminte:

Populația istorică

Turda
Anul	Total	Maghiari	Români
1910	15.167	69,4 %	27,6 %
1920	16.692	62,0 %	31,3 %
1930	21.428	52,7 %	39,0 %
1941	32.170	22,1 %	70,5 %
1956	35.606	20,6 %	74,6 %
1966	44.980	16,9 %	81,2 %
1977	55.294	14,0 %	83,7 %
1992	61.200	11,6 %	87,4 %
2002	55.887	10,0 %	84,0 %

Structura pe etnii

Recensământul din 2002 a înregistrat 55.887 cetățeni în Turda. Dintre aceștia erau români 47.442, maghiari 5.618, rromi (țigani) 2.703, germani 82, alte etnii 41.

Structura confesională

Turda
Confesiunea	1930	2002
Reformați	30,9 %	06,63 %
Greco-catolici	26,0 %	04,49 %
Romano-catolici	15,7 %	01,88 %
Ortodocși	12,8 %	80,14 %
Unitarieni	09,2 %	01,92 %
Mozaici	04,3 %	< 0,01 %
Luterani	00,9 %	< 0,01 %
Fără religie/Atei	?	00,26 %

Recensământul din anul 2002 a relevat că în Turda există următoarele confesiuni: Ortodocși - 44.793, Reformați-Calvini - 3.708, Greco-catolici - 1.954, Penticostali - 1.597, Unitarieni - 1.076, Romano-catolici - 1.051, Baptiști - 280 și Adventiști de Ziua a Șaptea - 217. De asemenea 105 persoane s-au declarat fără religie și 38 atei.

Comparativ, recensământul din 1930 indica următoarea structură confesională: Reformați-Calvini - 6.952, Greco-Catolici 5.728, Romano-Catolici - 3.196, Ortodocși - 2.592, Luterani - 184, Unitarieni - 1.870 și Mozaici - 852. Saltul numeric considerabil în favoarea ortodocșilor între anii 1930-2002 se explică prin interzicerea în anul 1948 a Bisericii Greco-Catolice. Scăderea numărului credincioșilor calvini, romano-catolici și unitarieni se explică prin refugiul etnicilor maghiari în Transilvania de Nord în urma Dictatului de la Viena.

La Turda a existat în sec. XVII-XX o (relativ) mică comunitate germană, care a construit o Biserică Evanghelică-Lutherană de confesiune augustană, dărâmată cu acceptul Sinodului Lutheran din Sibiu de autoritățile comuniste în anul 1986 (pe motiv că dispăruseră credincioșii lutherani din oraș), spre a face loc unei Case de Cultură, ramasă până azi neterminată, o ruină în inima urbei.

Date geografice

Turda s-a dezvoltat mai ales pe partea stânga a râului Arieș. Altitudinea minimă e de 310 m în extremitatea estică, pe valea Arieșului, iar cea maximă se găsește în nord-estul orașului, pe Dealul Slăninii (436 m). Spre vest, este adăpostit de Dealul Viilor, în prelungirea Dealului Cetății (402 m). În centrul municipiului se unesc Valea Racilor cu Valea Caldă Mare .

Orașul a fost compus din 3 zone distincte: Turda Veche (de la podul peste Arieș spre nord, cuprinzând zona centrală și terminându-se la capătul străzii Avram Iancu), Turda Nouă (de la strada Avram Iancu spre Cluj) și Oprișani (de la podul peste Arieș spre Câmpia Turzii).

Date economice

Economia locală a Turzii este bazată pe industrie în următoarele domenii: materiale de construcții, industrie chimică, industrie metalurgică, porțelan tehnic, sticlă și piese pentru autovehicule. Totodată, orașul este un centru important de industrie ușoară (confecții, etc). În Turda își desfășoară activitatea economică un număr de 2638 firme comerciale.

Cultură

În Turda funcționează Muzeul de Istorie, Biblioteca Municipală "Teodor Murășanu", Casa de Cultură, Societatea Culturală "FILARMONIA", Societatea Culturală Rei Culturaes Fautores, Fundația Potaissa, Teatrul Municipal, Clubul Copiilor, Clubul de dans sportiv "Potaissa", Ansamblul folcloric "Potaissa", Colegiul Emil Negruțiu situat pe str. Agriculturii nr.27, Colegiul Tehnic "Dr.Ioan Rațiu" situat pe str.Stefan cel Mare, nr.4, Colegiul Tehnic Turda situat pe str. Basarabiei nr.48, Liceul Teoretic "Liviu Rebreanu" situat pe str. Tineretului nr.6, Liceul Teoretic "Josika Miklos" situat pe str. B.P.Hasdeu nr.4 și Colegiul Național Mihai Viteazul situat str. Dr. Ioan Rațiu nr.111.

Lapidariul se află in părculețul dreptunghiular din centrul orașului, mărginit de Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche, de Școala Teodor Murășanu si de fostul Palat al Finanțelor. Conține o colecție impresionantă de vestigii din perioada romană, găsite în perimetrul Turzii (sarcofage, statui, colonade, capiteluri etc), precum si statuile lui Traian si Decebal.

Viața religioasă

Lăcașuri de cult

Biserica Greco-Catolică (str.Dacia nr.2)

Mănăstirea Ortodoxă (str.Bogata)

Fosta Biserică Evanghelică-Luterană (demolată în 1986)

• Biserica Romano-Catolică „Sf.Maria”, Piața Republicii nr.54
• Biserica Franciscană din Turda, „Sf.Ladislau Rege”, str. Avram Iancu nr.49
• Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche, str. B.P.Hașdeu nr.1
• Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă, Piața Basarabiei nr.10
• Biserica Reformată-Calvină din Turda-Poiana, str. Câmpiei nr.47
• Fosta Biserică Evanghelică-Luterană (demolată în 1986), Piața 1 Decembrie 1918
• Biserica Unitariană, str. Dacia nr.3
• Biserica Rățeștilor "Adormirea Maicii Domnului", str. Gh.Lazăr nr.19
• Biserica Între Români "Adormirea Maicii Domnului", str. Sirenei nr.17
• Catedrala Ortodoxă, „Sf.Arhangheli Mihail si Gavril”, str. Andrei Șaguna nr.2
• Biserica Șovagăilor „Sf.Treime”, str. Salinelor nr.8
• Biserica Ortodoxă „Pogorârea Sf. Duh”, str. Frăgăriște nr.32
• Biserica Ortodoxă „Sf.Ioan Botezătorul”, str. 22 Decembrie 1989 nr.15 (până în 1948 greco-catolică)
• Biserica Ortodoxă „Învierea Domnului”, cartier Oprișani, Calea Victoriei nr.31 (colț cu Aleea Plopilor)
• Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, cartier Oprișani, str. Ioan Opriș nr.1
• Biserica Ortodoxă „Înălțarea Sf.Cruci” (Capela I-II), cartier Oprișani, str. Panseluțelor (fără număr)
• Biserica Ortodoxă “Sf.Gheorghe”, cartier Poiana, str. Poiana nr.49
• Biserica Ortodoxă "Înălțarea Domnului" Str.Privighetorii nr.29 Turda Nouă
• Biserica Ortodoxă de rit vechi cartier Hărcana
• Mănăstirea Ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, str. Bogata
• Biserica Greco-Catolică „Maria, Regină a Păcii și a Sf.Rozariu”, str. Dacia nr.2
• Biserica Greco-Catolică "Sf.Petru și Pavel", cartier Oprișani, Calea Victoriei nr.3a
• Biserica Greco-Catolică "Adormirea Maicii Domnului", cartier Poiana, str. Câmpiei nr.69
• Biserica Adventistă “Speranța”, cartier Oprișani, str. Mihai Viteazu nr.4c (în l. română)
• Biserica Adventistă “IMAHAZ”, str. Axente Sever nr. 38 (în l. maghiară)
• Biserica Evanghelică C.A. (Confesiune Augustană), str. Vasile Alecsandri nr.12
• Biserica Baptistă “Speranța”, str. G.Coșbuc nr.9
• Biserica Baptistă, str. Roșiori nr.2
• Biserica Baptistă, str. Gelu nr.5
• Biserica Nouapostolică, str. B.P.Hașdeu nr.13
• Biserica Penticostală “Alfa și Omega” ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică Nr.1"), str. Avram Iancu nr.23
• Biserica Penticostală „Calea Vieții“ ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică Nr.2"), str. Caisului nr.3
• Biserica Penticostală “Filadelfia” ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică Nr.3"), cartier Oprișani, str. Tineretului nr.40
• Biserica Penticostală “Filadelfia” ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică"), str. Bicazului nr.9
• Biserică Penticostală, cartier Oprișani, str. Hațegului nr.2d
• Biserica Penticostală „La Betel”, str. 22 Decembrie 1989 nr.10
• Biserica Penticostală nr.5, cartier Poiana, str. I.L.Caragiale F.N
• Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, str. N.Iorga nr.44a
• Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, cartier Oprișani, str. Detunata nr.9
• Sinagoga, str. M.Eminescu nr.24-28

La Wikimedia-Commons se găsesc imagini ale tuturor lăcașurilor de cult din Turda.

Pe situl Biserici.org se pot urmări imagini și informații actualizate a bisericilor din orașul Turda

Case parohiale

• Parohia Bisericii Romano-Catolice: Piața Republicii nr.1
• Parohia Bisericii Franciscane: str. Avram Iancu nr.49
• Parohia Bisericii Reformate-Calvine din Turda Veche: str. Dr.Ion Ratiu nr.44
• Parohia Bisericii Reformate-Calvine din Turda Nouă: Piața Basarabiei nr.10
• Parohia Bisericii Reformate - str.Câmpiei nr.64
• Parohia Bisericii Unitariene: str. George Cosbuc nr.12
• Parohia Bisericii Baptiste: str. Gelu nr.5
• Parohia Bisericii Evanghelice C.A: str.Vasile Alecsandri nr.12
• Parohia Turda Noua II - str.Gheorghe Barițiu nr.19
• Parohia Ortodoxă Română Turda II - str.Gheorghe Lazăr nr.21
• Parohia Ortodoxă Română Turda Veche - str.Ion Moldovan nr.2
• Parohia Bisericii Ortodoxe „Sf.Ioan Botezătorul” - str. Panait Cerna nr.24
• Parohia Ortodoxă Română Oprișani I - str.Ioan Opriș nr.7
• Parohia Ortodoxă Română Oprișani II - Calea Victoriei nr.31A
• Parohia Ortodoxă Română Oprișani III - Calea Victoriei
• Parohia Bisericii Române Unită Greco-Catolică Poiana - str.Câmpiei nr.82

Obiective turistice

Pentru detalii, vezi: Lista locurilor în Turda.

În Turda și împrejurimi există numeroase obiective istorico-culturale interesante, cum ar fi:

• Castrul roman Potaissa - zona Cetate
• Miliarul de la Aiton - Piața 1 Decembrie 1918
• Palatul Princiar din Turda (Muzeul de Istorie) - zona Centru
• Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche - zona Centru
• Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă - zona Turda Nouă
• Biserica Romano-Catolică din Turda - zona Centru
• Catedrala Ortodoxă din Turda - zona Centru
• Teatrul Municipal din Turda - zona Centru
• Judecătoria din Turda - zona Centru
• Primăria din Turda - zona Centru
• Statuia Dr. Ioan Rațiu - zona Centru
• Mormântul lui Mihai Viteazul - str.Bogata
• Salina Turda - zona Turda Nouă-Durgău
• Lacurile Durgău - cu ștrand modern amenajat
• Băile Sărate
• Grădina zoologică - zona Băi Sărate
• Cheile Turzii
• Cheile Turului
• Cascada Ciucaș
• Muntele Băișorii aproape de comuna Băișoara
• Săndulești
• Cetatea Liteni
• Cetatea Trascăului
• Rimetea

Galerie de imagini

• 

  Castrul roman Potaissa
• 

  Muzeul de Istorie
  Fost Palat Voievodal
• 

  Catedrala Ortodoxă
• 

  Centrul Rațiu pentru democrație
• 

  Statuia Dr. Ioan Rațiu din Turda
• 

  Statuia lui Avram Iancu din Turda
• 

  Mormântul lui Mihai Viteazul
• 

  Copia miliarului de la Aiton
• 

  Miliarul de la Aiton - detaliu
• 

  Statuia Lupa Capitolina
  (Piata Romană)
  The Capitoline Wolf Statue
  (Roman Square)
• 

  Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Turda
  Str.Dr.Ioan Rațiu, nr.111
• 

  Școala de Arte și Meserii
  (Str.Campiei nr.51)
• 

  Teatrul Municipal din Turda (Piața Republicii nr.52)
• 

  Primăria Municipiului Turda
• 

  Banca Comercială
  (Piața 1 Decembrie 1918)
• 

  Biserica Romano-Catolică
• 

  Salina Turda
• 

  Lacurile Durgău
• 

  Băile Sărate din Turda
• 

  Imagine panoramică
• 

  Turda 2011 - vedere dinspre satul Copăceni {șoseaua Cluj - Turda}
• 

  Panorama oraşului
• 

  Panorama oraşului
• 

  Panorama oraşului
• 

  Panorama oraşului

Obiectiv memorial

Cimitirul eroilor din cel De-al Doilea Război Mondial, construit în anul 1946, este amplasat în cadrul Cimitirului Central din localitate. Suprafața acestuia este de 1.480 mp. În cadrul necropolei sunt înhumați 384 eroi, din care 341 necunoscuți și 43 cunoscuți.

Administrație

Turda este împărțită în mai multe cartiere: Poiana, Oprișani (alcatuită din microraioanele Micro I, II, III și IV), Turda Nouă, Turda Veche (centrul vechi), Poștarât, Hărcana, Sf.Ioan, Petrilaca. În Oprișani denumirea de "microraion" este atribuită zonelor de blocuri construite începând din anul 1968 si pâna în prezent. Alte zone din Turda au încă denumiri asociate cu persoane ce au locuit in zona respectivă ("La Bocoș") sau unor institutii cunoscute: "La LMV" (Liceul "Mihai Viteazu"), "lângă Spital", "la Biserică" "la Materna" etc.

Personalități

• Eta Boeriu, poetă și traducătoare.
• Vasile Cerghizan, om de cultură, protopop greco-catolic.
• Ion Cristoreanu, interpret de muzică populară
• Pavel Dan, scriitor și pedagog.
• Ștefan / Etienne Hajdu, sculptor.
• Nicolae Hristea, pedagog.
• Ovidiu Iuliu Moldovan, actor.
• Aurel Dragoș Munteanu, scriitor și diplomat.
• Teodor Murășanu, poet, eseist și profesor.
• Ioan Opriș, preot ortodox, martir
• Ioan Rațiu, președintele Partidului Național Român din Transilvania, memorandist.
• Augustin Rațiu, decorat cu ordinul "Crucea Română" în gradul de cavaler (1923).
• Ion Rațiu, membru marcant al PNȚCD, deputat de Cluj.
• Vasile Rațiu, ctitorul bisericii protopopiale greco-catolice a Rățeștilor din Turda.
• Ioan I. Russu, istoric, filolog, academician
• Coriolan Sabău, profesor, protopop greco-catolic, deținut politic
• Paul Surugiu, interpret de muzică ușoară
• Aurel Terec, sculptor.

Bibliografie

• Torda város és környéke ("Orașul Turda și împrejurimile sale"), Balázs Orbán, Budapesta, 1889
• Urmele domniei romane în Ardeal, Augustin Caliani, Blaj, 1915
• Călăuza Turzii, Teodor Murășanu, 1923
• Ioan Moldovan-Moldovănuț, Elie Dăianu, Cluj, 1927
• Schița monografică a județului Turda-Arieș, Petre Suciu, Turda, 1929
• Călăuza orașului Turda și împrejurimile, Edit. Librăriei Arieșul S.A. Turda, 1930
• Proprietatea agrară în Ardeal, Petre Suciu, Cluj, 1931
• Monumente istorice din Turda, Camil Mureșan, Edit. Meridiane, București, 1968
• Valea Arieșului, Ion Popescu-Argeșel, Edit. Sport-Turism, București, 1984
• Revista Potaissa, Muzeul de Istorie Turda, 1978, 1980, 1982
• Potaissa - Studiu monografic, Mihai Bărbulescu, Turda, 1994
• Turda - 20 de secole de istorie, Primăria Turda, 1999
• Pagini de istorie și cultură turdeană, Valentin Vișinescu, Edit. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1999
• Statornicie și continuitate, Valentin Vișinescu, Cluj-Napoca, 2001
• Potaissa-Turda, Eugen Gergely, Turda, 2001
• Aspecte privind viața socială din Turda interbelică, în Anuarul de Istorie Orală, nr.3, Cluj-Napoca, 2002
• Județul Cluj - trecut și prezent, Editura ProfImage, Cluj-Napoca, 2003
• Turda - orașul care nu vrea sa moară, Daniela Deac, Edit. JAC, Turda, 2003
• Spiritualitate turdeană, Valentin Vișinescu, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2004
• Turda - Leagăn de civilizație românească, Valentin Vișinescu, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006
• Dicționar de personalități turdene, Valentin Vișinescu et al, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006
• Parohii greco-catolice turdene. Istorie și actualitate (1700-2011), Florin-Vladimir Gheorghiu, Edit. Argonaut, Cluj-Napoca, 2011, ISBN 978-973-109-278-2
• Parohii in Judetul Cluj
• TurdaInfo.ro - Istorie
• Redescoperiți Romania, Turda
• Centrul istoric
• Potaissa arc peste timp

Vezi și

• Istoria Turzii
• Potaissa
• Legiunea a V-a Macedonica
• Villa rustica de la Turda
• Presupusele vestigii paleocreștine de la Turda
• Familia Rațiu
• Mihai Viteazul (film)
• Județul Turda (interbelic)
• Lista locurilor în Turda
• Evreii din Turda

Relații externe

Turda este înfrățită cu mai multe orașe din alte țări:

• Angoulême (Franța)
• Hódmezővásárhely (Ungaria)
• Bihartorda (Ungaria)
• Torda (Serbia)
• Putten (Olanda)
• Santa Susanna (Spania)

Legături externe

Portal Cluj

• TurdaNews
• Primăria Municipiului Turda
• Biblioteca municipală Teodor Mureșan
• Harta Turda
• Turda Turistica
• Fundația de Ecologie si Turism Potaissa Turda
• Turda interbelică
• Imagini vechi din Turda
• Imagini vechi din imprejurimile Turzii
• Salina Turda înainte de modernizare
• Pagini de istorie a Turzii
• Publicația Colegiului Mihai Viteazul
• Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A. - județul Turda-Arieș
• Dicționar de localități din Transilvania
• Biserici din Turda (partea I)
• Biserici din Turda (partea II)
• Biserici din Turda (partea III)
• Bisericile din Turda
• Lacurile de la Durgău – Turda
• Lacurile de la Băile Sărate Turda
• Pârâul Mic Sărat de la Turda
• Monumente din Turda
• hu Balázs Orbán - Torda város és környéke