Comuna Borșa, Cluj

Borșa
—  Comună  —
Borșa Localizarea satului pe harta României
Borșa Localizarea satului pe harta județului Cluj
Coordonate: 46°56′02″N 23°39′57″E
Țară	România
Județ	Cluj
Statut	Centru de comună
Zonă metropolitană	Cluj-Napoca
Atestare	1216
Sate componente	Borșa, Borșa-Cătun, Borșa-Crestaia, Ciumăfaia, Giula
Guvernare
- Primar
Suprafață
- Total	61,62  km²
Altitudine	328 m.d.m.
Populație (20 octombrie 2011 )
- Total	1.568 locuitori
- Densitate	30,31 loc./km²
Fus orar	EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Cod poștal	407110
Prefix telefonic	+40 x64
Site: Website
Localizarea comunei în județul Cluj
Borșa pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)

Borșa (în maghiară Kolozsborsa) este o comună din județul Cluj, centrul administrativ al comunei cu același nume, alcătuită din cinci sate.

Date geografice

Comuna Borșa este situată în zona Dealurilor Clujului, pe râul Borșa și se întinde pe o suprafață de 61 km², având o populație de peste 1.500 de locuitori, dispuși în satul reședință de comună Borșa și satele Borșa-Crestaia, Ciumăfaia și Giula.

Teritoriul comunei Borșa face parte din unitatea geomorfologică a Podișului Someșan, subunitatea dealurilor Clujului și a Borșei. Limitele ei se încadrează în bazinul hidrografic al pârâului Borșa, afluent stâng al Someșului Mic. Limita nordică o formează cumpăna de ape dintre valea Borșei și valea Lunei de Jos. Limita sudică se suprapune cumpenei dintre Borșa și valea Feiurdului. Relieful se prezinta sub forma unor dealuri care au înalțimi de până la 400-500 m (Orhei 410 m, Fătuica 460 m) cu structura monoclinală, rezultată prin eroziunea unei vechi platforme piemontalo-litorale cu văi în general largi, maturizate. Aflandu-se in regiunea limitrofa a Podisului Somesan, teritoriul comunei Borșa prezinta caractere de tranzitie din punct de vedere al reliefului, dar si din punct de vedere al celorlalte conditii naturale. In relief, aceasta tranzitie se pune in evidență prin disparitia treptata a caracterelor de platforma structural-erozive, pe măsură ce inaintează dinspre Ciumăfaia spre Borșa si, in continuare, spre Răscruci.

Istoric

Prima menționare documentară a satului Borșa este din 1216 sub denumirea de Bursa. A fost reședința plasei Borșa. Printr-un document emis de regele Ludovic I (1326-1383), datat 1337, satul Borșa este donat familiei nobiliare Bánffy, care va rămâne proprietara satului până la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial. Numele Borșa, dupa parerea istoricilor, este de origine romano-slavă sau cumană. Datorită situației politice din Transilvania, denumirea localității Borșa a fost tradusă sub diferite forme în limba maghiară, însă a rămas rădăcina Borșa în orice traducere. Partea a doua a denumirii care apare în documentele maghiare este ,,horoszt’’ care în maghiară înseamnă pădurice, tufărie la genitiv adică ,,păduricea sau tufăria lui Borșa’’. Denumiri Satul Borșa din județul Cluj, pe parcursul istoriei a fost denumit în mai multe feluri. In 1216, Borsa este cunoscuta sub denumirea de Bursa. În 1322 Harasta Borza. Pentru anul 1315 Borșa este cunoscută sub denumirea de Villa Borsahrozta, în 1332 sub denumirea de sacerdos de Borsa, Borsa Horosta, în 1333 întâlnim satul sub denumirea de Borsa horozta, în 1334 Borsahorost. Mai târziu, satul este amintit în 1576, 1587-1589 cu numele simplu de Borșa sau Bors. În 1854 apare și numele românesc al satului Borșea. Denumirea oficială de Borșa este preluată în anul 1918 odată cu Marea Unire a Transilvaniei cu România.

Primari

• 1990-1992 Ioan Neagu
• 1992-2000 Aurel Crisan
• 2000-2004 Vasile Pop (PNL)
• 2004-2008: Ileana Boșneag (PSD) și (PDL)
• din 2008: Mariana Secară (PNL)

Demografie

Comuna Borsa, trece printr-o perioada dificila din punct de vedere demografic si social datorita lipsei locurilor de munca si a depopularii satelor din Romania. Dupa analiza situatiilor demografice inregistrate incepand cu anul 1850, se poate afirma ca numarul populatiei din comuna Borsa in ultimii 25 de ani a scazut intr-un mod alarmant pentru comuna. Cauzele acestei situatii sunt multiple. Printre acestea se pot aminti: rata scazuta a natalitatii imbatranirea populatiei, miscarea populatiei inspre oras ( in principal orasul Cluj), situatia economica a comunei, migratia populatiei spre alte state ale Europei. La 1 iulie 1998 avea 1.812 locuitori dintre care 919 de sex masculin și 893 de sex femeiesc.

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Romi	Alte etnii
1850	2.781	2.177	480	1	76	47
1880	3.020	2.433	537	10		40
1890	3.370	2.686	624	14		46
1900	3.569	2.915	638	16		0
1910	3.602	2.882	674			46
1920	3.706	3.074	535			97
1930	4.229	3.617	530	5	23	54
1941	4.713	3.851	745	1	85	31
1956	4.457	3.961	496			0
1966	3.885	3.430	384	1	69	1
1977	3.291	2.897	313		80	1
1992	2.119	1.868	207	2	42	0
2002	1.868	1.653	164	1	50	0

Lăcașuri de cult

• Biserica Ortodoxă. Biserica are un clopot, înca în funcțiune, pe care este inscripționat în limba slavonă: Acest clopot este al Borșenilor. Clopotul aparține borșenilor cel puțin din anul 1714, funcționând în vechea biserica din lemn amplasată în Cimitirul ortodox, incendiată din ordinul generalului Bucow.
• Biserica Reformată-Calvină.
• Biserica Greco-Catolică.
• Biserica din secolele XVI-XIX, din satul Ciumăfaia, cu amvon construit în 1745 de David Sipoș.
• Biserica de lemn din Borșa
• Biserica Penticostală.

Obiective istorice și turistice

• Castelul Bánffy (secolul al XIX-lea).
• fosta "Villa rustica" din satul Ciumafaia
• Tumuli funerari pe teritoriul cătunului Borșa-Cătun, în zona Holomburi.

Personalităti ale comunei

• Ioan Deleanu este un jurist român, care a îndeplinit demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României (1995-1996).
• interpretul de muzică populară Aurel Tămaș
• Mircea Bochis (n 1950), pictor român
• Hámory Várnagy Dalma (1908-1981) scriitor, compozitor și profesor de muzică.
• József Jakobi (1882-1967): medic
• Ferenc Ocsvay, Ocsvai (născut în Ciumăfaia în 1819 – 1887): publicist, jurist
• Ferenczi Zoltán (1857–1927), istoric

Galerie de imagini

• 

  Imaginea castelului Bánffy din Borșa în secolul al XIX-lea

• 

  Castelul Bánffy din Borșa

• 

  Castelul Bánffy din Borșa

• 

  Monument în Borșa
• 

  Biserica reformată-calvină
• 

  Biserica greco-catolică (1997)
• 

  Biserica ortodoxă (1900)
• 

  Biserica ortodoxă (1900)
• 
• 
• 

  Comuna Borşa și satele componente

Fișier:Tn

scoala borsa

Bibliografie

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7 
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 
• Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2008). Castles & fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7 

Legături externe

• Pagina Primăriei
• Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
• Zona metropolitană Cluj-Napoca
• Biserica Greco-Catolică din Borșa (Cluj)