Uniunea Democrată Maghiară din România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Uniunea Democrată Maghiară din România
Romániai Magyar Demokrata Szövetség
Logo-ul
Preşedinte Béla Markó
Fondat 25 decembrie 1989
Sediu Ştr. Avram Iancu, 8
Bucureşti
Ideologie politică Drepturile minorităţii maghiare;
fracţiuni minore prezente: social-liberalism, liberalism-naţional, neo-liberalism, naţionalism, social-democraţie
Poziţie politică Centru
Afiliaţie internaţională nu are
Afiliaţie europeană PPE (asociat)
Grup europarlamentar PPE-DE
Culori Verde, alb şi roşu
Site web www.udmr.ro
Vezi şi Politica României

Partide politice
Alegeri

Uniunea Democrată Maghiară din România (maghiară Romániai Magyar Demokrata Szövetség) este o organizaţie politică în România care reprezintă interesele comunităţii maghiare. După alegeri parlamentare 2008 se află în opoziţie în Parlament.

Cuprins

[modifică] Istoric

La data de 25 decembrie 1989, în urma căderii regimului Ceauşescu s-a înfiinţat Uniunea Democrată Maghiară din România, pentru a reprezenta interesele comunităţii maghiare. Maghiarii reprezintă 6,6% (recensământ 2001,site MAE) din populaţia României.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România este o organizaţie cu o platformă culturală, neînregistrată în mod legal ca partid politic (conform Legii nr. 14/2003, cap. IV) şi care participă la alegerile locale şi generale în virtutea articolului 62 (2) al Constituţiei României şi în conformitate cu prevederile articolului 4 alineatul 2 al legii 68/1992 care asimilieaza organizatiile minoritatilor nationale partidelor politice din punctul de vedere al procesului electoral. UDMR are reprezentare parlamentară şi grup parlamentar din 1989 şi până în prezent.

Între 1996-2000 a făcut parte din guvernul CDR, între 2000-2004 a sprijinit guvernul PSD+PUR (fără să fie prezent în guvern), iar între 2004-2008 a fost la guvernare iniţial împreună cu Alianţa D.A., apoi (după trecerea PD-L în opoziţie) în coaliţie cu PNL. În urma alegerilor din noiembrie 2008 intră în opoziţie alături de PNL

 Calitatea informaţiilor sau a exprimării din acest articol sau secţiune trebuie îmbunătăţită.
Consultaţi manualul de stil şi îndrumarul, apoi daţi o mână de ajutor.
Acest articol a fost etichetat în aprilie 2007

[modifică] Poziţia în chestiunea autonomiei Ţinutului Secuiesc

Scopul UDMR este obţinerea autonomiei teritoriale, aşa după cum a declarat şi liderul organizaţiei Marko Bela: "Ţelul UDMR e autonomia teritorială, care ni se cuvine""[1]. Liderii UDMR au participat la o întrunire la Târgu Mureş unde au votat declaraţia de autonomie teritorială a Ţinutului Secuiesc[2].

După 1989 UDMR a încetinit dezvoltarea economică a zonelor secuieşti. Astfel, în cazul judeţului Covasna, de teama unei "diluări etnice" produsă de o eventuală migraţie a etnicilor români din alte judeţe, s-a dus o politică de descurajare a investitorilor care ar fi dorit să investească în această zonă.[3][4][5] În ciuda acestui fapt, liderii UDMR insistă să acuze Bucureştiul pentru înapoierea economică din zona secuimii, încercând astfel să găsească un pretext pentru justificarea necesităţii unei autonomii.[6] Marko Bela vorbeşte de o "dezavantajare bugetară" faţă de judeţele secuieşti[7] în ciuda faptului că aceste judeţe sunt printre cele cu cea mai mică contribuţie la bugetul României; astfel, de exemplu judeţul Covasna a avut în anul 2006 o contribuţie medie de doar 1.535 lei/cap de locuitor (locul 36 pe ţară), adică de aproape 10 ori mai puţin decât contribuţia medie pe cap de locuitor a unui bucureştean (14.827 lei).[8] Liderii UDMR vor de asemenea crearea unei regiuni de dezvoltare formată din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.[9]

[modifică] Structura U.D.M.R.

Uniunea funcţionează pe baza principiului autoadministrării interne, separând sferele decizionale, executive şi de control. Organul decizional suprem al Uniunii este Congresul. În perioada dintre două congrese, organele de conducere ale Uniunii sunt: Consiliul Reprezentanţilor Unionali, Consiliul de Coordonare al Uniunii, respectiv Consiliul Operativ al Uniunii. Pe lângă activitatea decizională în probleme politice, Consiliul Reprezentanţilor adoptă decizii privind funcţionarea Uniunii. Consiliul de Coordonare este forul de reprezentare, de coordonare şi de consiliere al membrilor asociaţi, care adoptă decizii în cadrul atribuţiilor proprii, înfăptuindu-se astfel pluralismul de valori şi de interese a sferei civile maghiare din România. Consiliul Operativ al Uniunii (C.O.U.) este un organ permanent, compus din 11 membri, care se reuneşte ori de câte ori se impune în perioada dintre două şedinţe a C.R.U. Deciziile acestui organ se supun ulterior aprobării C.R.U. Reprezentarea supremă şi coordonarea politică a U.D.M.R. sunt asigurate de Preşedintele Uniunii. Prezidiul Executiv este organul executiv care aplică deciziile Congresului şi Consiliului Reprezentanţilor, având, totodată, competenţa de a lua decizii în conformitate cu acestea. Liderul acestui organ este Preşedintele executiv, care reprezintă Uniunea conform atribuţiilor prevăzute în statut. Departamentele Prezidiului Executiv sunt conduse de vicepreşedinţii executivi, care răspund de diferite domenii de activitate (organizaţiile teritoriale, activitatea guvernamentală, administraţia publică locală, cultura şi culte, învăţământul, problemele sociale şi de tineret, economia şi integrarea europeană). Controlul activităţii este asigurat de Comisia de Supraveghere a Statutului, Comisia de Etică şi Disciplină şi Comisa de Cenzori. Sfera decizională şi cea executivă se sprijină în activitatea sa pe Consiliul Consultativ al Preşedinţilor Organizaţiilor Teritoriale, Consiliul Consultativ al Platformelor şi Consiliul Naţional al Primarilor şi Consilierilor U.D.M.R.

Platforme (grupuri de opinie):

  • Cercul Liberal (orientare social-liberală),
  • Cercul Naţional Liberal (orientare naţional-liberală),
  • Forumul Noii Stângi Democratice,
  • Iniţiativa Maghiară din Transilvania,
  • Mişcarea Democrat-Creştină Maghiară din România,
  • Mişcarea Femei pentru Femei,
  • Platforma Edificării Naţionale,
  • Platforma Întreprinzătorilor Maghiari din România (orientare neo-liberală),
  • Platforma Social Democrată,
  • Uniunea Micilor Gospodari şi Întreprinzători Maghiari din România.

[modifică] Alegeri 2004

La alegerile locale din 2004 UDMR s-a clasat pe locul 4, pe listele sale fiind aleşi 189 primari, 111 consilieri judeţeni şi 2.488 consilieri locali. În prezent cinci consilii judeţene (Bihor, Covasna, Harghita, Mureş şi Satu Mare) sunt prezidate de reprezentanţii UDMR, iar candidaţii ei au fost aleşi primari în mai multe localităţi cu populaţie majoritară românească, la Satu Mare, Reghin, Jimbolia, Marghita ş.a.m.d.

[modifică] Alegerile din 2008

La alegerile locale din 2008 UDMR s-a clasat pe locul 4, pe listele sale fiind aleşi 184 primari, 89 consilieri judeţeni, 2.195 consilieri locali şi 4 preşedinţi de consilii judeţene. În prezent patru consilii judeţene ( Covasna, Harghita, Mureş şi Satu Mare) sunt prezidate de UDMR, iar candidaţii ei au fost aleşi primari în mai multe localităţi cu populaţie majoritară românească, la Satu Mare, Reghin, Jimbolia, Marghita ş.a.m.d.

La alegerile legislative din 2008 s-a clasat pe locul 4, cu 30 de parlamentari aleşi.

[modifică] Afilieri

Uniunea Democrată Maghiară din România este membră a Uniunii Democrate Europene (EDU), al Uniunii Federale a Comunităţilor Etnice Europene (FUEV), al Organizaţiei Naţiunilor şi Popoarelor Nereprezentate (UNPO) şi are statutul de membru asociat al Partidul Popular European (EPP).

[modifică] Guvernare 2004-2008

[modifică] Conducători ai unor instituţii centrale, desemnaţi la propunerea UDMR în legislatura 2004-2008

  • Csaba Asztalos, preşedinte, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
  • József Birtalan, preşedinte, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici
  • Károly Borbély, preşedinte, Autoritatea Naţională pentru Tineret
  • Károly Dáné, director general, Editura Didactică şi Pedagogică
  • Attila Gáspárik, vicepreşedinte, Consiliul Naţional al Audiovizualului
  • László GYERKÓ, vicepreşedinte, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
  • József NEMÉNYI, vicepreşedinte, Consiliul Concurenţei
  • Gergely OLOSZ, director general, Compania Naţională a Uraniului SA
  • Elek PÉTER, director general, Societatea Naţională a Apelor Minerale
  • Barna SZABÓ, secretar general, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice
  • Sámuel SZABÓ, director general, Agenţia SAPARD
  • Sándor SZILVESZTER, inspector general şef, Inspecţia de Stat pentru ControluI Cazanelor Recipientelor Sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat – ISCIR
  • János TALPAS, director general, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism
  • Barna TÁNCZOS, director general, Agenţia Domeniile Statului
  • Ferenc Tóth, director general, Societatea Naţională Romgaz
  • Borbála Vajda, preşedinte, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare
  • Gábor Varga, director general, Oficiul de Stat pentru Invenţii si Mărci

[modifică] Note

  1. ^ Ziarul Gândul, "Ţelul UDMR e autonomia teritorială, care ni se cuvine", Adrian POPESCU, 25 septembrie 2006
  2. ^ Bună ziua, Ardeal, Vot pentru declaraţia de autonomie, 2006.10.02
  3. ^ UDMR a blocat investitiile in Covasna pentru a nu "dilua populatia"
  4. ^ UDMR a stopat dezvoltarea Covasnei, pentru a nu "dilua populatia autohtona"
  5. ^ UDMR a blocat investitiile in Covasna pentru a nu "dilua populatia"
  6. ^ [1] " [...] situaţia în care se află Ţinutul Secuiesc a avut drept cauze şi unele decizii luate la Bucureşti, în legătură cu dezvoltarea infrastructurii şi in vestiţiile bugetare, şi care nu au fost de bun augur."
  7. ^ [2] " [...] după 1989 nu a existat un proiect central de dezvoltare a celor două judeţe şi a continuat dezavantajul bugetar faţă de acest ţinut după 1989 nu a existat un proiect central de dezvoltare a celor două judeţe şi a continuat dezavantajul bugetar faţă de acest ţinut."
  8. ^ Bugetul ţării pe cap de român: topul judeţelor
  9. ^ http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-01-16&id=19435

[modifică] Legături Externe

v • d • m
Partidele politice din România
Partide parlamentare
Partide neparlamentare
Partidele minorităţilor
Partide desfiinţate (asimilate)
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Democrat%C4%83_Maghiar%C4%83_din_Rom%C3%A2nia
Unelte personale