Predeal

Pentru alte sensuri, vezi Predeal (dezambiguizare).

Predeal
—  Oraș  —
Stemă
Predeal Localizarea orașului pe harta României
Predeal Localizarea orașului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°31′38″N 25°34′24″E
Țară	România
Județ	Brașov
Prima atestare	26 februarie 1705
Localități componente	Pârâul Rece, Timișu de Sus, Timișu de Jos
Guvernare
- Primar	Ionel Goidescu (PD-L, ales 2008)
Suprafață
- Total	58,4  km²
Altitudine	1.059 m.d.m.
Populație (2002)
- Total	5.615 locuitori
- Densitate	96.14 loc./km²
Site: Pagina oficială a Primăriei Predeal
Amplasare zonala

Predeal (în maghiară Predeál, în germană Schanzpass) este un oraș din județul Brașov, România. Este orașul situat la cea mai mare altitudine din România (1.030-1.110 m).

Istoric

Pentru detalii, vezi: Istoria Predealului.

Până în 1874 intravilanul de astăzi al Predealului făcea parte din domeniul comunei Podul Neagului (azi parte a orașului Comarnic), care cuprindea tot ținutul de pe valea superioară a Prahovei. Până în anul 1833 comuna Podul Neagului și-a avut reședința la Podul Neagului, iar din 1833 la Bușteni.

La 31 mai 1874 a fost semnată la București convenția dintre România și Austro-Ungaria privind construirea liniei ferate Ploiești-Brașov, cu joncțiunea la punctul Predeal.

Așezarea Predeal s-a format prin construcția și darea în folosință a liniei ferate și a gării de la frontiera dintre România și Austro-Ungaria, Gara Predeal.

În 1880 Predealul a devenit sat în cadrul comunei Podul Neagului.

În anul 1882 s-a făcut la Predeal joncțiunea liniei ferate Ploiești-Predeal-Timișu de Sus-Brașov.

La 7 mai 1885 Predealul, Azuga, Buștenii și Poiana Țapului s-au desprins de comuna Podul Neagului-Comarnic și au format o singură comună sub numele de Predeal.

În anul 1908 Buștenii și Poiana Țapului s-au desprins de Predeal, iar la 20 mai 1912 s-a desprins și Azuga, Predealul devenind comună autonomă.

Parohia ortodoxă din Predeal a fost înființată în anul 1926.

În anul 1930 Predealul număra 596 locuitori.

În orașul Predeal, a fost stabilit și încă există, primul stâlp de electrificare pentru calea ferată din România.

Așezare geografică

Carpații Meridionali

Coordonatele Predealului sunt 45'30" latitudine Nordică și 25'26" latitudine Estică. Localitatea se învecinează cu mai multe orașe, astfel: în Sud cu orașul Azuga, în Sud-Vest cu orașul Bușteni, în Nord-Vest cu orașul Râșnov iar în Nord cu Municipiul Brașov.

Predealul este așezat pe Valea Prahovei, lângă trecătoarea cu același nume din Carpații Meridionali, la altitudinea de 1.060 m, într-o trecătoare între Muntenia și Transilvania. Localitatea are ca delimitări râurile Prahova la sud și Timiș la nord. Orașul este delimitat de 3 masive: Postăvarul, Piatra Mare și Bucegi.

În trecut, Predeal a fost localitatea de frontieră cu Imperiul Austro-Ungar, clădirea postului de grăniceri existând și astăzi.

Rețea rutieră

Orașul este străbătut de două drumuri naționale, respectiv DN1 și DN73A. De asemenea, pe raza localității se regăsesc traseele a două drumuri comunale, respectiv DC15 (Bulevardul Libertății) și DC15A (Strada Trei Brazi).

Climă

Climatul montan din zona Valea Prahovei, cu verile răcoroase și iernile friguroase, face ca stațiunea Predeal să fie de un real interes turistic în toate anotimpurile. Orașul Predeal este recomandat atât pentru recreere cât și pentru refacere din convalescență prin aerul său cu umiditate ridicată și nepoluat, dar și pentru practicarea sporturilor de iarnă precum ski, snowboard sau săniuș.

Populație

Gara din Predeal

Evoluția populației la recensăminte:

La recensământul din 2002 Predealul avea 5.615 locuitori, împărțiți astfel:

• după etnie: 5.447 români, 125 maghiari, 21 germani, 16 rromi, 6 alte naționalități
• după religie: 5.323 ortodocși, 180 romano-catolici, 23 greco-catolici, 18 refomați, 14 evanghelici sinodo-prezbiterieni, 49 de alte confesiuni, 13 liber cugetători, 4 atei, 1 nu și-a declarat credința.

Obiective turistice

În prezent, Predealul este cunoscut mai ales prin sporturile de iarnă, oferind posibilitatea de a schia pe 5 pârtii, datorită telescaunului și teleschiurilor de care dispune.

Stațiunea Predeal este recomandată tratamentului neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slăbite, pentru recuperarea ulterioară suprasolicitărilor fizice sau intelectuale, pentru tratamentul tulburărilor endocrine și al problemelor de creștere ale copiilor. Principalii factori de cură sunt aerul curat, fără praf sau alți agenți alergici, bogat în ozon și radiații ultraviolete, atmosferă ionizată și presiunea relativ scăzută a aerului.

Printre obiectivele turistice mai importante putem aminti: Mânăstirea Predeal, Cimitirul Legionar de la Predeal (aflat în spatele Mânăstirii Predeal), Vila Mareșalului Antonescu (situată în zona Cioplea din Predeal), Statuia Eroului poet Mihail Săulescu (situată la intrarea în Predeal dinspre Brașov), Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena (aflată în centrul orașului Predeal).

Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena din Predeal

Mânăstirea Predeal

Ctitorul mânăstirii a fost Ioanichie Ieromonahul și Duhovnicul. Un pomelnic cu aspect de cronică, scris la 20 mai 1821, recunoaște data înființării „la anul 1774, în luna iunie în 20”, când acest preot călugăr a cerut și a obținut terenul de construcție de la “prea cinstitul boier vel paharnic, Grigorie Buzoianu”.

Personalități legate de Predeal

• Poetul Mihail Săulescu a murit în 1916 pe frontul din Predeal.
• La Predeal a petrecut o bună parte a vieții sale Wilhelm de Wied, principele Albaniei. Tot aici a murit în 1945.

Bibliografie

• Strategia de dezvoltare a orașului Predeal (2009-2020) accesat la 17 iulie 2011.

Legături externe

• Ghidul statiunii Predeal
• Primăria Predeal
• Harta oficială a orașului
• Galerie foto Predeal
• Harta senzitivă Predeal
• Informatii oficiale ale MCTI despre Predeal
• Despre stațiunea Predeal