Predeal

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Predeal (dezambiguizare).
Predeal
—  Oraș  —
Vedere panoramică spre Predeal
Stema Predeal
Stemă
Predeal se află în România
{{{alt}}}
Predeal
Localizarea orașului pe harta României
Predeal se află în Județul Brașov
{{{alt}}}
Predeal
Localizarea orașului pe harta județului Brașov
Coordonate: Coordonate: 45°31′38″N 25°34′24″E / 45.52722°N 25.57333°E / 45.52722; 25.5733345°31′38″N 25°34′24″E / 45.52722°N 25.57333°E / 45.52722; 25.57333

Țară  România
Județ Brașov

SIRUTA 40303
Prima atestare 26 februarie 1705[1]

Localități componente Pârâul Rece, Timișu de Sus, Timișu de Jos

Guvernare
 - Primar Cocoș Liviu (PNL,02012[2])

Suprafață
 - Total 58,4  km²
Altitudine 1.059 m.d.m.

Populație (2011)[3][4]
 - Total 4.755 locuitori
 - Densitate 83,20 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 5.615 locuitori

Site: Pagina oficială a Primăriei Predeal

Amplasare zonala
Amplasare zonalaPrelucrare 3D pentru Predeal, Romania.gif

Predeal (în germană Schanzpass) este un oraș din județul Brașov, România. Este orașul situat la cea mai mare altitudine din România (1.030-1.110 m).

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Carpații Meridionali

Coordonatele Predealului sunt 45'30" latitudine Nordică și 25'26" latitudine Estică. Localitatea se învecinează cu mai multe orașe, astfel: în Sud cu orașul Azuga, în Sud-Vest cu orașul Bușteni, în Nord-Vest cu orașul Râșnov iar în Nord cu Municipiul Brașov.

Predealul este așezat pe Valea Prahovei, lângă trecătoarea cu același nume din Carpații Meridionali, la altitudinea de 1.060 m, într-o trecătoare între Muntenia și Transilvania. Localitatea are ca delimitări râurile Prahova la sud și Timiș la nord. Orașul este delimitat de 3 masive: Postăvarul, Piatra Mare și Bucegi.

În trecut, Predeal a fost localitatea de frontieră cu Imperiul Austro-Ungar, clădirea postului de grăniceri existând și astăzi.

Rețea rutieră[modificare | modificare sursă]

Orașul este străbătut de două drumuri naționale, respectiv DN1 și DN73A. De asemenea, pe raza localității se regăsesc traseele a două drumuri comunale, respectiv DC15 (Bulevardul Libertății) și DC15A (Strada Trei Brazi).[5]

Climă[modificare | modificare sursă]

Climatul montan din zona Valea Prahovei, cu verile răcoroase și iernile friguroase, face ca stațiunea Predeal să fie de un real interes turistic în toate anotimpurile. Orașul Predeal este recomandat atât pentru recreere cât și pentru refacere din convalescență prin aerul său cu umiditate ridicată și nepoluat, dar și pentru practicarea sporturilor de iarnă precum ski, snowboard sau săniuș.[6]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Zona văii superioare a Prahovei a fost populată începând cu secolul al XVII-lea, când au început să se așeze scutelnicii de pe lângă mănăstirea Sinaia. Până în 1852, însă, punctul muntenesc de vamă între Țara Românească și Transilvania a fost la Breaza, în acel an mutându-se în comuna Predeal, impulsionând dezvoltarea turismului. Până în 1874 intravilanul de astăzi al Predealului făcea parte din domeniul comunei Podul Neagului (azi parte a orașului Comarnic), care cuprindea tot ținutul de pe valea superioară a Prahovei; comuna Predeal s-a înființat în 1864. când Podul Neagului și Posada s-au alipit comunei Comarnic, restul satelor formând comuna Predeal, cu reședința la Bușteni, apoi (după 1874) la Predeal și apoi la Azuga.[7]

La 31 mai 1874 a fost semnată la București convenția dintre România și Austro-Ungaria privind construirea liniei ferate Ploiești-Brașov, cu joncțiunea la punctul Predeal. Așezarea Predeal s-a format prin construcția și darea în folosință a liniei ferate și a gării de la frontiera dintre România și Austro-Ungaria, Gara Predeal. În anul 1882 s-a făcut la Predeal joncțiunea liniei ferate Ploiești-Predeal-Timișu de Sus-Brașov.[necesită citare]

În anul 1908 Buștenii și Poiana Țapului s-au desprins de Predeal, iar la 20 mai 1912 s-a desprins și Azuga, Predealul devenind comună autonomă, în plasa Peleș a județului Prahova, având în 1925 un număr de 1524 de locuitori.[8]

Parohia ortodoxă din Predeal a fost înființată în anul 1926. La recensământul din 1930 Predealul număra 596 locuitori.[9]

În 1950, Predealul a devenit parte a orașului regional Stalin, din regiunea Stalin, denumite începând cu 1960 orașul regional Brașov și regiunea Brașov. În 1968, a fost organizat orașul Predeal în cadrul județului Brașov, Predealul primind în componență, pe lângă orașul propriu-zis, și satele Pârâul Rece, Timișu de Jos și Timișu de Sus.[10]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Predeal

     Români (90.62%)

     Maghiari (1.3%)

     Necunoscută (7.25%)

     Altă etnie (0.82%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Predeal

     Ortodocși (86.89%)

     Romano-catolici (3.8%)

     Necunoscută (7.27%)

     Altă religie (2.01%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Predeal se ridică la 4.755 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.615 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,62%), cu o minoritate de maghiari (1,3%). Pentru 7,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,9%), cu o minoritate de romano-catolici (3,81%). Pentru 7,28% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[11]

Evoluția populației la recensăminte:


Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

În prezent, Predealul este cunoscut mai ales prin sporturile de iarnă, oferind posibilitatea de a schia pe 5 pârtii, datorită telescaunului și teleschiurilor de care dispune.

Stațiunea Predeal este recomandată tratamentului neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slăbite, pentru recuperarea ulterioară suprasolicitărilor fizice sau intelectuale, pentru tratamentul tulburărilor endocrine și al problemelor de creștere ale copiilor. Principalii factori de cură sunt aerul curat, fără praf sau alți agenți alergici, bogat în ozon și radiații ultraviolete, atmosferă ionizată și presiunea relativ scăzută a aerului.

Printre obiectivele turistice mai importante putem aminti: mânăstirea Predeal, cimitirul legionar de la Predeal (aflat în spatele Mânăstirii Predeal), vila mareșalului Antonescu (situată în zona Cioplea din Predeal), statuia eroului-poet Mihail Săulescu (situată la intrarea în Predeal dinspre Brașov), biserica Sf. Împărați Constantin și Elena (aflată în centrul orașului Predeal).

Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena din Predeal

Mânăstirea Predeal[modificare | modificare sursă]

Ctitorul mânăstirii a fost Ioanichie Ieromonahul și Duhovnicul. Un pomelnic cu aspect de cronică, scris la 20 mai 1821, recunoaște data înființării „la anul 1774, în luna iunie în 20”, când acest preot călugăr a cerut și a obținut terenul de construcție de la “prea cinstitul boier vel paharnic, Grigorie Buzoianu”.

Sport[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere fotbalistic orașul este reprezentat în competițiile naționale de echipa Bucegi Predeal.

Personalități legate de Predeal[modificare | modificare sursă]

  • Poetul Mihail Săulescu a murit la data de 30 septembrie 1916 pe frontul din Predeal.
  • La Predeal a petrecut o bună parte a vieții sale Wilhelm de Wied, principele Albaniei. Tot aici a murit în anul 1945.

Primarii orașului[modificare | modificare sursă]

  • 1996[12] - 2000 - Vestea Mihail, de la Independent
  • 2000[13] - 2004 - Vestea Mihail, de la Independent
  • 2004[14] - 2008 - Vestea Mihail, de la Independent
  • 2008[15] - 2012 - Goidescu Ionel, de la PDL
  • 2012[16] - 2016 - Cocoș Liviu, de la PNL

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Istoric Predeal”. http://www.tourismguide.ro. http://www.tourismguide.ro/html/orase/Brasov/Predeal/istoric_predeal.php. Accesat la 17 iulie 2011. 
  2. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012
  3. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  4. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Strategia de dezvoltare a orașului Predeal (2009-2020)”. Primăria Predeal prin http://www.primaria-predeal.ro. http://www.primaria-predeal.ro/IMG/pdf/Strategia_de_dezvoltare_a_orasului_Predeal_2009_2020_REACTUALIZAT-2.pdf. Accesat la 17 iulie 2011. 
  6. ^ Stațiunea Predeal - Informații despre Predeal. http://www.predeal.org/despre_predeal.php. Accesat la 17 iulie 2011. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Predealul, com. rur., plaiul Peleșul”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 87–89. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  8. ^ Comuna Predeal în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=589. Accesat la 12 martie 2012. 
  9. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 84-85
  10. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 29 februarie 2012. 
  11. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  12. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 1996
  13. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2000
  14. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2004
  15. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2008
  16. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Predeal