Comuna Călărași, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Călărași
—  Comună  —
Gara Călărași-Turda
Gara Călărași-Turda
Călărași se află în România
{{{alt}}}
Călărași
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°28′53″N 23°51′17″E / 46.48139°N 23.85472°E / 46.48139; 23.8547246°28′53″N 23°51′17″E / 46.48139°N 23.85472°E / 46.48139; 23.85472

Țară România
Județ Cluj
Statut Comună

SIRUTA 56425
Atestare 1291 [1]

Reședință Călărași
Sate componente Călărași, Bogata, Călărași Gară

Guvernare
 - Primar [2] (2004)

Suprafață
 - Total 37,9  km²
Altitudine 367 m.d.m.

Populație (2011)[3][4]
 - Total 2.021 locuitori
 - Densitate 68,1 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 2.587 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 407130
Prefix telefonic +40 x64 [5]

Site: Website

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Călărași (Harasztos) pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 125)(Click pentru imagine interactivă)
Călărași (Harasztos) pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 125)
(Click pentru imagine interactivă)

Călărași, colocvial Hărăstaș, alternativ Hărastăș, (în maghiară Harasztos), este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, alcătuită din trei sate: Bogata, Călărași și Călărași Gară.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 125) apare sub numele de Harasztos.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Comuna este situată în vestul Podișului Transilvaniei, pe râul Grindu.

Altitudinea medie: 367 m.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Călărași

     Români (64.37%)

     Maghiari (32.6%)

     Necunoscută (2.47%)

     Altă etnie (0.54%)

Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Călărași

     Ortodocși (60.06%)

     Romano-catolici (3.66%)

     Reformați (25.03%)

     Penticostali (3.16%)

     Unitarieni (1.58%)

     Creștini după evanghelie (1.13%)

     Necunoscută (2.67%)

     Altă religie (2.67%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Călărași se ridică la 2.021 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.587 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (64,37%), cu o minoritate de maghiari (32,61%). Pentru 2,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,07%), dar există și minorități de reformați (25,04%), romano-catolici (3,66%), penticostali (3,17%), unitarieni (1,58%) și creștini după evanghelie (1,14%). Pentru 2,67% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Comparativ, în anul 1930 au fost înregistrați 1.874 locuitori, dintre care 1.204 maghiari, 586 români, 76 țigani și 8 evrei. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 997 reformați, 381 ortodocși, 277 romano-catolici, 183 greco-catolici ș.a.[7]

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[8] [9] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Alte etnii
1850 1.389 452 813 124 0
1880 1.502 465 896 2 139
1890 1.825 493 1.317 3 12
1900 1.928 551 1.377 0
1910 1.936 570 1.361 2 3
1920 1.702 533 1.083 86
1930 1.874 586 1.204 76 8
1941 2.043 762 1.193 1 87
1956 2.105 862 1.232 2 9 0
1966 2.477 1.203 1.265 1 7 1
1977 3.036 1.790 1.217 7 21 1
1992 2.754 1.762 991 1
2002 2.587 1.758 825 3 1 0


Istoric[modificare | modificare sursă]

Așezarea romană din punctul “Bogata” este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 cu codul CJ-I-s-A-06991.

Satul Călărași apare menționat documentar din 1291[1], situat la est de actuala localizare a localității.

Aici a existat un castel fortificat, distrus de-a lungul timpului, împreună cu localitatea inițială. Satul a fost ulterior reclădit pe actualul amplasament.

Până în anul 1876 a aparținut Scaunului Secuiesc al Arieșului, iar în perioada interbelică a făcut parte din județul Turda.

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Reformată-Calvină, din secolul al XVI-lea.
  • Vechea biserică de lemn din Ghiriș-Arieș (Câmpia Turzii), a fost vândută în 1912 parohiei greco-catolice din Călărași (pe atunci Hărastăș), fiind demontată, transportată și reasamblată în cimitirul de aici, unde se găsește și astăzi.

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • László Murádin, filolog (n. 1930)
  • Enikő Nagy, pictoriță stabilită în Cluj (n. 1935)
  • Jenő Murádin, istoric de artă (n. 1937)

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Atlasul localităților județului Cluj, p. 101.
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2008.ro/documm/pdftur12_finale_last/Pales_moc12.pdf. Accesat la 19 iunie 2008. 
  3. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  4. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 763
  8. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  9. ^ Structura etno-demografică a României

Legături externe[modificare | modificare sursă]