Bistrița

Pentru alte sensuri, vezi Bistrița (dezambiguizare).

Bistrița

— Municipiu —

Stemă

Bistrița

Localizarea orașului pe harta României

Bistrița

Localizarea orașului pe harta județului Bistrița-Năsăud

Coordonate: Coordonate: 47°8′N 24°29′E / 47.133, 24.48347°8′N 24°29′E / 47.133, 24.483

Județ

Bistrița-Năsăud

Atestare documentară

1264

Localități componente

Listă

Guvernare

- Primar

Ovidiu Crețu (PSD, ales 2008)

Suprafață

- Total

145,47 km²

Altitudine

356 m.d.m.

Populație (2011)^[1]

- Total

77.015 locuitori

- Densitate

560 loc./km²

Site: Primăria Municipiului Bistrița

Bistrița în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)

Bistrița, mai demult Bistrițiu, Bistriță, Târgul Roșu (în dialectul săsesc Nîsner-Bistritz, Nîzn, Bästerts, Bîsterts, în germană Bistritz, Nösen, în maghiară Beszterce) este reședința județului Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, și cel mai mare oraș din acest județ, cu o populație de 86.109 locuitori (2002).

Cuprins

1 Istorie
2 Geografie
- 2.1 Relieful
- 2.2 Clima
3 Peisaj urban
4 Demografie
5 Personalități ale Județului Bistrița-Năsăud
6 Media locală
7 Orașe înfrățite
8 Note
9 Legături externe

[modificare] Istorie

Vedere din Bistriţa - sec. XVIII

Prima colonizare a zonei de către sași a avut loc în anul 1206, când a fost întemeiată localitatea Nösen(Bistrita), regiunea din jur fiind denumită Nösnerland.

Localitatea a fost atestată documentar din anul 1241, primind drepturi orășenești de la 1353. A fost un important centru comercial medieval, fiind una din cele 7 cetăți ale Transilvaniei (Siebenbürgen).

După 1944 populația germană (săsească) a orașului a fost deportată în Rusia. De acolo sașii au preferat să emigreze în Germania sau în Austria. Puțini s-au întors pe meleagurile natale. Dintre cei întorși, cei mai mulți au emigrat după anul 1989. Dupa 1960 in Bistrita era inca o populatie germana bine reprezentata numeric.Dupa 1964 a urmat perioada exodului in Germania.In 1989 sasii erau deja o raritate in Bistrita.

[modificare] Geografie

Municipiul Bistrița este situat în partea de nord-est a Podișului Transilvaniei, în Depresiunea Bistriței și este străbătut de râul Bistrița. Principala cale de acces este drumul european E58 (DN17) care face legătura între Transilvania și Moldova. Municipiul este amplasat pe un teren plan, la o altitudine de 356 m, pe coordonatele 47°10' latitudine nordică și 24°30' longitudine estică. Bistrița este înconjurată de coline acoperite cu întinse livezi. Ocupă o suprafață de 14.547 ha, împreună cu cele șase localități componente: Unirea (5 km), Slătinița (10 km), Ghinda (8km), Viișoara (5 km), Sigmir (6 km), Sărata (10 km).

Localitățile limitrofe sunt:

Dumitra (N)
Tărpiu (NV)
Șieu-Măgheruș (SV)
Mărișelu (S)
Jelna (SE)
Livezile (NE)

[modificare] Relieful

Municipiul Bistrița este situat în subunitatea morfologică Dealurile Bistriței. Suprafata pe care se află este o regiune mai coborată cunoscută ca Depresiunea Bistriței. Această depresiune este deschisă la sud-vest și nord-est, iar înspre nord și sud este marginită de dealurile: Cetate (Burgberg) 686 m, Bistriței (549 m), Ciuha (620 m), Corhana, Cocoș, Jelnei, Codrișor (Schieferberg), Cighir. Depresiunea Bistriței este de origine eroziv-acumulativă. Este strabatută de râul Bistrița care izvorăște de pe versantul nordic al Munților Călimani, de sub vârful Bistricioru, de la o altitudine de 1562 m, parcurgând un traseu de 64 km până la intrarea în oraș. Aici primeste doi afluenti cu debit foarte mic și inconstant, pârâul Ghinzii și pârâul Jelnei. De pe Dealul Cetății își adună apele pârăul Căstăilor care se varsă în râul Bistrița între Bistrița și Viișoara. Râul Bistrița traverseaza localitatea Viișoara, trece pe la marginea localitații Sărata și se varsă în râul Șieu.

[modificare] Clima

Clima Bistriței este temperat-continentală, cu veri mai umede și relativ călduroase, iar iernile mai puțin uscate și relativ reci. Regimul temperaturii este determinat de cadrul natural în care este amplasat municipiul Bistrița, precum și de urbanistica sa care creează microclimatul specific Bistriței. Astfel:

temperatura medie multianuală este de 8,3 °C,

iar temperaturile extreme absolute au fost de:

37,6 °C, înregistrată la 16 august 1952 (maxima absolută) și de
-33,8 °C, înregistrată la data de 18 ianuarie 1963 (minima absolută).

Luna cea mai rece este:

ianuarie cu o medie multianuală de -4.7 °C, iar

cea mai caldă:

iulie, media fiind de 18,9 °C.

[modificare] Peisaj urban

Bistriţa 1911 - ˝pe corso˝

Monumente de arhitectură:

Cetatea Bistriței (secolele XV-XVI) din care se păstrează Turnul Dogarilor și câteva fragmente de ziduri.
Sugălete – complex din 13 clădiri datând din secolele XV-XVI, cele mai tipice construcții renascentiste din Transilvania. Sugăletele sunt formate din mai multe clădiri etajate, legate între ele prin niște intrări spațioase ce formează o galerie cu 20 de bolți ce se sprijină pe 21 de pilaștri.
Casa Argintarului – monument de arhitectură de la începutul Renașterii.
Casa lui Ion Zidarul - Casa lui Johannes Lapicida – monument de arhitectură de la începutul Renașterii. Cea mai veche clădire din Bistrița.
Palatul Culturii, Bistrița
Colegiul Național ˝Liviu Rebreanu˝
Colegiul Național ˝Andrei Mureșanu˝
Banca Națională, Bistrița
Clădirea Poștei Vechi, Bistrița

Lăcașe de cult:

Biserica Evanghelică a fost construită inițial în stil romanic, fiind extinsă în a doua jumătate a secolului al XIV-lea în stil gotic. Turnul bisericii a fost ridicat între anii 1487 și 1519. Are o înălțime de 75 m, fiind unul din cele mai înalte turnuri gotice din Transilvania.
Biserica Intrarea în Biserică a Maicii Domnului - fosta biserică a mănăstirii minorite, fostă greco-catolică, este de stil gotic timpuriu (1270-1280), cu influențe cisterciene. Din 1948 este folosită de o parohie ortodoxă română. Din 1990 este revendicată ca biserică protopopială de către BRU.
Catedrala Ortodoxă
Biserica Romano-Catolică
Sinagoga, Bistrița

Muzee și expoziții:

Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, Bistrița
Muzeul de sub poartă, Livezile
Muzeul Casa Argintarului, Bistrița
Casa Memorială Andrei Mureșanu, Bistrița
Galeria Arcade 24
Sala de expoziții ˝George Coșbuc˝

Obiective memoriale:

Cimitirul eroilor români, germani și maghiari căzuți în Primul Război Mondial este amplasat în incinta cimitirului românesc din municipiul Bistrița. În cadrul acestuia sunt înhumați 121 de eroi, în morminte individuale, iar ca însemne de căpătâi au câte o cruce din beton. În cimitir se află și două monumente comemorative: un obelisc și un altar, ambele realizate din beton și piatră. Pe fațada obeliscului este un înscris comemorativ: „Construit de Societatea Cultul Eroilor, Comitetul Central, cu concursul Comitetului Județean Bistrița, în frunte cu autoritățile militare și civile. 1937 / Aici odihnesc ostașii căzuți la datorie pe aceste locuri în războiul 1916-1919“. Pe fațada celui de-al doilea monument scrie în limba română: „Eroilor din 1914-1918“. Același înscris, dar în limbile germană și maghiară, este pe fețele II și III, în timp ce pe fața a IV-a sunt inscripționate numele celor 121 de eroi.

[modificare] Demografie

În anul 1930 populația orașului era de 14.128 de locuitori, dintre care 5.660 români, 4.461 germani, 2.177 evrei, 1.363 maghiari ș.a.

Din punct de vedere confesional populația Bistriței era alcătuită în anul 1930 din 4.201 greco-catolici, 4.149 lutherani, 2.198 mozaici, 1.594 ortodocși, 1.046 romano-catolici, 869 reformați ș.a.

Recensământul din anul 2002 a relevat că în Bistrița există următoarele confesiuni: Ortodocși, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 93 persoane s-au declarat fără religie și 77 atei.

În prezent orașul are o populație de 82.400 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,2%), urmați de maghiari (6%) și țigani (3,6%). Populația de etnie germană a scăzut foarte mult (în urma emigrărilor masive spre Germania), ajungând la numai 0,2%.

Evoluția populației la recensăminte:

[modificare] Personalități ale Județului Bistrița-Năsăud

Bistriţa - decembrie 1918

Andrei Mureșanu - poet și autor al Imnului de Stat, Deșteaptă-te, române!,
Liviu Rebreanu -scriitor
George Cosbuc -poet
Ioan Căianu - (1629-1687) muzician, folclorist, constructor și reparator de orgi, umanist
Preotul Iosif Moldovan - (1813-1890? în fruntea tineretului studios din Căian, a alungat stăpânirea maghiară din cele două Căiene, Dobric și Ilișua, instalând administrație românească, aliindu-se cu Avram Iancu, conducătorul revoluției de la 1848 din Transilvania.
Dumitru Man - (1890-1952) profesor – doctor în drept internațional, alături de Iuliu Maniu a influențat soldații români din armata austro – ungară să întoarca armele împotriva acesteia și să se alăture armatei române.
George Man sublocotenent în armata austriacă, șeful gărzii naționale din comuna Căian, unul din cei 1.288 de delegați care au semnat actul Unirii de la Alba Iulia la 1dec.1918.
Leon Man, doctor și posesor a cinci licențe, episcopul românilor din America și șeful, Ordinului Bazilitan, stareț al mănăstirii Nicula și responsabilul exercitiilor spirituale, ucis de comuniști în inchisoarea de la Gherla.
Gheorghe Vidican, profesor universitar, doctor in drept canonic, avându-l ca student pe Corneliu Coposu, a fost rector al Institutului Teologic din Cluj Napoca.
Gheorghe Silas, profesor universitar-doctor, rector al Institutului Politehnic din Timișoara.
CV Dr. Macarie Drăgoi, Episcopul Europei de Nord
Memorandiști din Bistrița-Năsăud:
- Gavril Tripon - președinte al Senatului Național Român la 1918;
- Gavrilă Manu, (Bistrița)
- Gherasim Domide (Rodna), în perioada 1901-1909 protopop greco-catolic al Bistriței.
Laurențiu Oanea - secretar al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia,
Gheorghe Matheiu - a inființat prima tipografie românească din Bistrița
Arnold Graffi (1910-2006) - oncolog
Otto Dahinten - arhitect
Valeria Peter Predescu
Stefania Peter (Botcariu) - schioare fondistă
Gelu Vlașin - poet și jurnalist
Gabriela Szabó - atletă
Viorel Moldovan - fotbalist
Victor Știr - scriitor și jurnalist
Dorin Bogdan Muresan - artist grupul Ca$$a Loco
Dr. Gavril Țărmure - manager cultural, fondatorul Societății de Concerte Bistrița
Prof.dr Dorel Cosma - scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor, fondator: Scoala populara de arta Bistrita, Ansamblul folcloric "Balada", Radio Balada Nasaud si Sangeorz-Bai, Premiul Oscar pentru folclor, Festivalul international de folclor "Nunta Zamfirei" - fondator, presedinte adj. Uniunea Europeana de folclor I.G.F
Alexandru Cristian Milos - scriitor si jurnalist