Aiud
| Aiud | |||
| — Municipiu — | |||
|
|||
| Localizarea orașului pe harta României | |||
| Localizarea orașului pe harta județului Alba | |||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară | |||
| Județ | Alba | ||
|
|
|||
| Localități componente |
Listă
|
||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Mihai Horațiu Josan | ||
|
|
|||
| Suprafață | |||
| - Total | 142,2 km² | ||
| Altitudine | 260 m.d.m. | ||
|
|
|||
| Populație (2002) | |||
| - Total | 28.136 locuitori | ||
| - Densitate | 203 loc./km² | ||
|
|
|||
| Cod poștal | 515200 | ||
|
|
|||
| Site: Website (ro) | |||
|
|
|||
| Localizarea în cadrul județului | |||
| modifică |
|||
Aiud (în maghiară Enyed, Nagyenyed, în dialectul săsesc Änjet, Angetn, Stroßbrich, în germană Straßburg am Mieresch, Strassburg am Mieresch, Grossenyed, Engeten, Egydstadt, în latină Brucla) este un municipiu în județul Alba, Transilvania, România.
Denumirea maghiară respectiv românească a localității provine de la numele sfântului Egidiu (Enyed-Aiud).
Are o populație de 28.881 locuitori.
Cuprins |
[modificare] Istoric
Pe teritoriul de azi al orașului se întindea așezarea romană Brucla.
A fost menționat prima oară în 1293, populația fiind alcătuită în majoritate din sași. A fost ocupat de răsculați în 1437.
În documentele medievale, localitatea Aiud apare sub denumirile Enietten sau Engeten (în dialectul săsesc Angeten sau Anjet) și, uneori, ca Strassburg. [1]
În timpul reformei protestante populația a îmbrățișat în majoritate varianta calvină a protestantismului, ceea ce a avut drept consecință maghiarizarea treptată a populației germane. Aiudul a devenit unul din principalele centre calvine din Transilvania. Aiudul a fost cel mai important centru cultural-educațional al calvinismului în Transilvania. Colegiul fondat în anul 1622 de principele Gabriel Bethlen la Alba Iulia a fost mutat la Aiud în anul 1662 de principele Mihai Apafi I. Colegiul Bethlen poartă astăzi numele fondatorului.
La data de 13 martie 1704 Rabutin a incendiat orașul, în apărarea acestuia jertfindu-se 30 de studenți ai colegiului.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 139) localitatea apare sub numele de „N. (Nagy) Enyed”.
La data de 8 ianuarie 1849, țăranii români răsculați, conduși de Axente Sever și preotul Prodan Simion, au incendiat orașul. Populația nu credea că românii, pe atunci pașnici, ar putea s-o atace. În seara de 8 ianuarie, Crăciunul după calendarul iulian, a început măcelul ce a durat până în data de 17 ianuarie, fiind uciși cca 600 de etnici maghiari.[2] Morții au fost aruncați în șanțurile cetății, iar altă parte în varnița de lângă cetate, unde se află și monumentul acestora. Axente Sever a fost arestat în februarie 1849, acuzat fiind că ar fi participat la masacru, dar a fost găsit nevinovat la proces.[3]
În timpul regimului comunist din România, închisoarea din Aiud a fost locul de întemnițare a numeroși deținuți politici.
[modificare] Demografie
[modificare] Populația istorică
Conform recensământului din 1930 populația orașului era de 9.478 de locuitori, dintre care 4.788 maghiari, 3.727 români, 464 evrei, 208 germani, 150 țigani ș.a. Sub aspect confesional populația orașului era alcătuită din 3.665 reformați (calvini), 2.666 greco-catolici, 1.148 romano-catolici, 1.134 ortodocși, 475 mozaici, 196 evanghelici (luterani), 130 unitarieni ș.a
Evoluția demografică: Evoluția populației la recensăminte: 
[modificare] Structura demografică actuală
Conform recensământului din 2002, populație era de 29.934 locuitori, din care 78,09% români, 16,54% maghiari, 5,05% rromi și 0,32% alte etnii. Dintre aceștia, 76,32% sunt ortodocși, 13,06% reformați, 4,13% greco-catolici, 2,12% romano-catolici și 4,37% alte confesiuni[4].
[modificare] Lăcașuri de cult
- Biserica Ortodoxă
- Biserica Reformat-Calvină (adăpostită în interiorul Cetății Aiudului), o biserică gotică (sec. XV-XVI), de tip biserică-hală cu trei nave, cu absida poligonală și turn pe vest, cu interiorul modificat baroc.
- Biserica Romano-Catolică, cu hramul Sfânta Elisabeta a Ungariei
[modificare] Obiective turistice
- Cetatea Aiudului, una din cele mai vechi cetăți urbane din Transilvania (sec. XIII-XVI). De plan poligonal neregulat, construită din piatră brută (grosimea zidurilor: 1,20 m), cetatea a fost întărită cu turnuri (al blănarilor, al măcelarilor, al croitorilor etc), aparținând breslelor meșteșugărești al căror nume îl conservă.
- Castelul Bethlen (Palatul voievodal, sec. XVI-XVII), a aparținut principelul ardelean Gabriel Bethlen (în anii 1612-1629). În palat funcționează în prezent un muzeu de științe naturale.
- Muzeul de Istorie din Aiud (adăpostit în interiorul Cetății Aiudului)
- Rezervația naturală Pădurea Sloboda (20 ha).
- Cheile Aiudului
[modificare] Orașe înfrățite
Dingelstädt, Germania (1993)
Gyomaendrőd, Ungaria (1993)
Cusset, Franța (2001)
Cerepoveț, Rusia (2002)
Ponte de Sor, Portugalia (2003)
Siklós, Ungaria (2003)
Megara, Grecia (2003)
[modificare] Galerie de imagini
-
Aiud
(râul Aiud)
[modificare] Bibliografie
- Buza M., Mărculeț I., "Pretabilitatea reliefului din Culoarul Mureșului în amenajarea drumului roman în sectorul Aiud – Războien-Cetate", Comunicări științifice, Vol. VII, Mediaș, 2008.
- Stoica L., Stoica Gh., Popa Gabriela, "Castele și cetăți din Transilvania: Județul Alba", Cluj-Napoca, 2009 (isbn= 978-973-0-06143-3).
- Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, "Structura etnică a populației orașului Aiud în secolul XX", Comunicări științifice, Vol. I, Mediaș, 2003.
- Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, "Districtul Protopopesc Greco-Catolic Aiud (1879-1940) – studiu demografic", Deșteptarea Credinței, nr. 8 (173), Dej, 2004.
- Ștefănescu Iulia, Mărginean Ramona, Codrea Vl., "Muzeul de Științele Naturii, Aiud - cel mai vechi din România", Terra magazin, Nr. 5 (125), București, 2008.
[modificare] Note
- ^ Trecutul nostru comun - Aiud
- ^ Gerő, András; Patterson, James (1995). Modern Hungarian society in the making: the unfinished experience. Central European University Press
- ^ Ion Rusu Abrudeanu, Moții- Calvarul unui popor eroic dar nedreptățitEd. Cartea Românească, București, 1928
- ^ Structura etno-demografică a României
[modificare] Vezi și
[modificare] Legături externe
- Municipiul Aiud
- Pagina Primăriei
- Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
- Imagine din satelit a zonei Aiud
- AiudOnline (pagina aiudenilor de pretutindeni)
- Centrul Cultural "Liviu Rebreanu" din Aiud
- Fundatia Inter-Art Aiud
- Festivalul de film și foto ArtAIUD
- Imagini din Aiud
- hu Evoluția demografică a populației din județul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád)
- Dicționar de localități din Transilvania
- Cheile Aiudului
- Descriere zona Cheile Aiudului pdf (autor: Adrian Indrei)
- Galerie foto "Dus de-acasa"
|
||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||