Aiud

Aiud
—  Municipiu  —
Stemă
Aiud Localizarea orașului pe harta României
Aiud Localizarea orașului pe harta județului Alba
Coordonate: 46°18′44″N 23°43′45″E
Țară	România
Județ	Alba
Localități componente	Listă Aiudul de Sus Ciumbrud Gâmbaș Gârbova de Jos Gârbova de Sus Gârbovița Măgina Păgida Sâncrai Țifra
Guvernare
- Primar	Mihai Horațiu Josan
Suprafață
- Total	142,2  km²
Altitudine	260 m.d.m.
Populație (2002)
- Total	28.136 locuitori
- Densitate	203 loc./km²
Cod poștal	515200
Site: Website (ro)
Localizarea în cadrul județului

Aiud pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 139)

Aiud (în maghiară Enyed, Nagyenyed, în dialectul săsesc Änjet, Angetn, Stroßbrich, în germană Straßburg am Mieresch, Strassburg am Mieresch, Grossenyed, Engeten, Egydstadt, în latină Brucla) este un municipiu în județul Alba, Transilvania, România.

Denumirea maghiară respectiv românească a localității provine de la numele sfântului Egidiu (Enyed-Aiud).

Are o populație de 28.881 locuitori.

Istoric

Pe teritoriul de azi al orașului se întindea așezarea romană Brucla.

A fost menționat prima oară în 1293, populația fiind alcătuită în majoritate din sași. A fost ocupat de răsculați în 1437.

În documentele medievale, localitatea Aiud apare sub denumirile Enietten sau Engeten (în dialectul săsesc Angeten sau Anjet) și, uneori, ca Strassburg.

În timpul reformei protestante populația a îmbrățișat în majoritate varianta calvină a protestantismului, ceea ce a avut drept consecință maghiarizarea treptată a populației germane. Aiudul a devenit unul din principalele centre calvine din Transilvania. Aiudul a fost cel mai important centru cultural-educațional al calvinismului în Transilvania. Colegiul fondat în anul 1622 de principele Gabriel Bethlen la Alba Iulia a fost mutat la Aiud în anul 1662 de principele Mihai Apafi I. Colegiul Bethlen poartă astăzi numele fondatorului.

La data de 13 martie 1704 Rabutin a incendiat orașul, în apărarea acestuia jertfindu-se 30 de studenți ai colegiului.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 139) localitatea apare sub numele de „N. (Nagy) Enyed”.

La data de 8 ianuarie 1849, țăranii români răsculați, conduși de Axente Sever și preotul Prodan Simion, au incendiat orașul. Populația nu credea că românii, pe atunci pașnici, ar putea s-o atace. În seara de 8 ianuarie, Crăciunul după calendarul iulian, a început măcelul ce a durat până în data de 17 ianuarie, fiind uciși cca 600 de etnici maghiari. Morții au fost aruncați în șanțurile cetății, iar altă parte în varnița de lângă cetate, unde se află și monumentul acestora. Axente Sever a fost arestat în februarie 1849, acuzat fiind că ar fi participat la masacru, dar a fost găsit nevinovat la proces.

În timpul regimului comunist din România, închisoarea din Aiud a fost locul de întemnițare a numeroși deținuți politici.

Demografie

Populația istorică

Conform recensământului din 1930 populația orașului era de 9.478 de locuitori, dintre care 4.788 maghiari, 3.727 români, 464 evrei, 208 germani, 150 țigani ș.a. Sub aspect confesional populația orașului era alcătuită din 3.665 reformați (calvini), 2.666 greco-catolici, 1.148 romano-catolici, 1.134 ortodocși, 475 mozaici, 196 evanghelici (luterani), 130 unitarieni ș.a

Evoluția demografică: Evoluția populației la recensăminte:

Structura demografică actuală

Conform recensământului din 2002, populație era de 29.934 locuitori, din care 78,09% români, 16,54% maghiari, 5,05% rromi și 0,32% alte etnii. Dintre aceștia, 76,32% sunt ortodocși, 13,06% reformați, 4,13% greco-catolici, 2,12% romano-catolici și 4,37% alte confesiuni.

Lăcașuri de cult

• Biserica Ortodoxă
• Biserica Reformat-Calvină (adăpostită în interiorul Cetății Aiudului), o biserică gotică (sec. XV-XVI), de tip biserică-hală cu trei nave, cu absida poligonală și turn pe vest, cu interiorul modificat baroc.
• Biserica Romano-Catolică, cu hramul Sfânta Elisabeta a Ungariei

Obiective turistice

• Cetatea Aiudului, una din cele mai vechi cetăți urbane din Transilvania (sec. XIII-XVI). De plan poligonal neregulat, construită din piatră brută (grosimea zidurilor: 1,20 m), cetatea a fost întărită cu turnuri (al blănarilor, al măcelarilor, al croitorilor etc), aparținând breslelor meșteșugărești al căror nume îl conservă.
• Castelul Bethlen (Palatul voievodal, sec. XVI-XVII), a aparținut principelul ardelean Gabriel Bethlen (în anii 1612-1629). În palat funcționează în prezent un muzeu de științe naturale.
• Muzeul de Istorie din Aiud (adăpostit în interiorul Cetății Aiudului)
• Rezervația naturală Pădurea Sloboda (20 ha).
• Cheile Aiudului

Orașe înfrățite

• Dingelstädt, Germania (1993)
• Gyomaendrőd, Ungaria (1993)
• Cusset, Franța (2001)
• Cerepoveț, Rusia (2002)
• Ponte de Sor, Portugalia (2003)
• Siklós, Ungaria (2003)
• Megara, Grecia (2003)

Galerie de imagini

• 

  Aiud
  (centrul localității, la sfârșitul sec. XIX)
• 

  Aiud
  (sediul comitatului, la sfârșitul sec. XIX)
• 

  Aiud
  (castelul Bánffy la sfârșitul sec. XIX))
• 

  Aiud
  (intrarea în cetate)

• 

  Aiud
  (Biserica Romano-Catolică)

• 

  Aiud
  (Biserica Reformată-Calvină)

• 

  Aiud
  (intrarea în Biserica Reformată-Calvină)

• 

  Aiud
  (Biserica Reformată-Calvină și Turnul Dogarilor)

• 

  Aiud
  (Biserica Evanghelică-Lutherană)

• 

  Aiud
  (Biserica Ortodoxă)

• 

  Aiud
  (Turnul Blănarilor)

• 

  Aiud
  (Colegiul Tehnic)

• 

  Aiud
  (vedere)

• 

  Aiud
  (râul Aiud)

• 

  Aiud
  (Inchisoarea din Aiud)

• 

  Aiud
  (Inchisoarea din Aiud)

Bibliografie

• Buza M., Mărculeț I., "Pretabilitatea reliefului din Culoarul Mureșului în amenajarea drumului roman în sectorul Aiud – Războien-Cetate", Comunicări științifice, Vol. VII, Mediaș, 2008.
• Stoica L., Stoica Gh., Popa Gabriela, "Castele și cetăți din Transilvania: Județul Alba", Cluj-Napoca, 2009 (isbn= 978-973-0-06143-3).
• Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, "Structura etnică a populației orașului Aiud în secolul XX", Comunicări științifice, Vol. I, Mediaș, 2003.
• Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, "Districtul Protopopesc Greco-Catolic Aiud (1879-1940) – studiu demografic", Deșteptarea Credinței, nr. 8 (173), Dej, 2004.
• Ștefănescu Iulia, Mărginean Ramona, Codrea Vl., "Muzeul de Științele Naturii, Aiud - cel mai vechi din România", Terra magazin, Nr. 5 (125), București, 2008.

Vezi și

• Listă de castele în România
• Listă de localități din județul Alba
• Listă de comune din județul Alba

Legături externe

• Municipiul Aiud
• Pagina Primăriei
• Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
• Imagine din satelit a zonei Aiud
• AiudOnline (pagina aiudenilor de pretutindeni)
• Centrul Cultural "Liviu Rebreanu" din Aiud
• Fundatia Inter-Art Aiud
• Festivalul de film și foto ArtAIUD
• Imagini din Aiud
• hu Evoluția demografică a populației din județul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád)
• Dicționar de localități din Transilvania
• Cheile Aiudului
• Descriere zona Cheile Aiudului pdf (autor: Adrian Indrei)
• Galerie foto "Dus de-acasa"