Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj

AeroportulClujNapoca (2).JPG

Logo CLJ.jpg
Sigla aeroportului

IATA: CLJ – ICAO: LRCL
Sumar
Tip de aeroport Public
Proprietar Consiliul Județean Cluj
Operator Consiliul Județean Cluj
Servește Cluj-Napoca, jud. Cluj
Locație Str. Traian Vuia nr. 149
Construit 1969
Director David Ciceo
Altitudine AMSL 315 m / 1036 picioare
Coordonate 46°47′06″N 023°41′10″E / 46.78500°N 23.68611°E / 46.78500; 23.68611
Site web www.airportcluj.ro
Piste
Direcție Lungime Suprafață
m picioare
07/25[1] 2040 6693 beton
Statistici (2013)
Pasageri 1 035 438

Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj[2] (Codul IATA pentru aeroport este CLJ) este al doilea aeroport ca mărime din România dupa aeroportul „Henri Coandă” București. Aeroportul se află situat pe raza cartierului Someșeni.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Aeroportul din Cluj a fost fondat la 1 aprilie 1932 de către Ministerul Român al Industriei și Comerțului. Până la construirea aeroportului civil, primele operații au fost derulate de pe aeroportul militar Someșeni, fondat de Serviciul Național de Navigație Aerianǎ (SNNA) în 1928. SNNA a fost creat de Ministerul Român de Război pentru a deschide o linie de transport aerian între Cluj și București. Primul avion folosit a fost un model Farman-Goliath, un avion cu 2 motoare și 10 locuri, construit de către Farman Aviation Works.

Un avion Farman-Goliath, similar celor folosite în primul zbor pe aeroport

În 1933 aeroportul clujean a devenit aeroport internațional, primul zbor regulat fiind al Liniilor aeriene cehe CSA pe ruta Praga-Cluj-București. Aeroplanele folosite erau cu opt locuri, model Avia-Fokkers. În anii ce au urmat au fost deschise rute noi, cum ar fi cea a Aeroflot pe ruta Moscova-Cluj-Praga, începând cu 15 noiembrie 1935 și operată cu avioane McDonnell Douglas model DC-2 cu 2 motoare și 14 locuri. Au fost deschise și zboruri interne, pe relațiile Cluj-Satu-Mare, Cernăuți-Cluj-Arad fiind folosite avioane Lockheed L-10 Electra (cu 10 locuri) și de Havilland Dragon Rapide. La sfârșitul anilor 1930 aeroportul și-a intensificat activitățile, numărul angajaților crescând de la 6 în 1934 la 16 în 1939. În această perioadă a fost construit și terminalul de pasageri, inaugurat în 1939.

În timpul celui de-al doilea război mondial, aeroportul a devenit unul militar, fiind considerat cel mai important din Transilvania. În 1940, ca urmare a dictatului de la Viena, Transilvania de Nord (inclusiv Clujul) a fost cedată Ungariei, iar aeroportul a fost folosit de către aviația militară maghiară și de Luftwaffe. În octombrie 1944, armata maghiară din oraș a fost învinsă de forțele armate române și sovietice. Când a fost recucerit de către Escadrila Nr. 4 Română Focșani, la sfârșitul lui septembrie 1944, aeroportul era complet distrus.

După război, aeroportul și-a reluat cursele interne Tarom legînd Clujul de alte orașe românești importante. Avioanele folosite erau Lisunov Li-2 / Douglas DC-3 și Ilyushin Il-14.

În anii 1960 a început o modernizare intensivă a aeroportului. În 1969 a fost inaugurat noul terminal de pasageri, iar până în 1970 aeroportul a fost dotat cu echipamentele de securitate a zborului.

Aeroportul a rămas unul de călători până în septembrie 1996, când a fost deschis atât pentru transporturi de călători cât și transporturilor cargo internaționale. În 1996 consiliul județean Cluj a început extinderea clădirii terminalului, finalizată în august 1997.

În 2006 directorul aeroportului, David Ciceo, a declarat în Evenimentul Zilei că lungimea pistei a fost mărită de la 1850 m la 2100 m.[3] În februarie 2007 publicația aeronautică din România specifica lungimea pistei la 1850 m.[4]

Oficialitățile clujene și-au declarat totodată, în 2006, intenția de a dezvolta aeroportul pentru a permite o creștere mai puternică a traficului aerian în zonă[5].

În anul 2008 a fost finalizată construcția unui nou terminal de sosiri pasageri pentru Aeroportul Internațional Cluj, investiția în acest proiect ridicându-se la peste 15 milioane de euro[6].

În anul 2009 conducerea aeroportului a finalizat o investiție de 25,8 milioane euro în construcția unui nou terminal de pasageri plecări cu o suprafață de 16 000 de metri pătrați și o capacitate de procesare de 750 de pasageri pe oră[6]. Noul terminal, cu o capacitate de 1,5 milioane de pasageri pe an, este destinat atât curselor interne, cât și celor externe, terminalul dispunând de facilități la standarde internaționale[6]. Construcția terminalului a fost finalizată în mai puțin de doi ani[6].

Sâmbătă, 26 octombrie 2013, a fost inaugurată noua pistă a Aeroportului Internațional „Avram Iancu”. Pista măsoară 2100 de metri, dar în viitor va fi prelungită până la 3300 de metri.[7][8]

Accesul din oraș[modificare | modificare sursă]

Ruta RATUC numărul 8

Aeroportul este deservit de linia 8 a regiei clujene de transport local RATUC, precum și de toate societățile de taxi din oraș. Aeroportul se află la o distanță de ca. 10 km. față de autostrada Brașov - Budapesta. Această autostradă va trece prin vestul municipiului Cluj-Napoca.

Companii aeriene și destinații[modificare | modificare sursă]

Linii aeriene[modificare | modificare sursă]

Harta destinaţiilor (Martie 2011). Zboruri operate de TAROM, Wizz Air, Carpatair, Lufthansa, şi MALEV.

Aeroportul Internațional Cluj este una din porțile aeriene importante al României, fiind deservit de mai multe linii aeriene importante:

Companii aeriene Destinații
Aegean Airlines
Charter: Flag of Greece.svg Corfu, Flag of Greece.svg Heraklion, Flag of Greece.svg Rhodos
Air Bucharest
Charter sezonier: Flag of Turkey.svg Antalya, Flag of Greece.svg Heraklion
Blue Air
Charter sezonier: Flag of Turkey.svg Antalya
Corendon Airlines
Charter sezonier: Flag of Turkey.svg Antalya
Freebird Airlines
Charter sezonier: Flag of Turkey.svg Antalya
Lufthansa operat de Lufthansa CityLine
Flag of Germany.svg München
Nesma Airlines
Charter: Flag of Egypt.svg Hurghada
Pegasus Airlines
Charter: Flag of Turkey.svg Antalya
TAROM
Flag of Romania.svg București, Flag of the Czech Republic.svg Praga, Flag of Austria.svg Viena
Charter: Flag of Greece.svg Chania, Flag of Greece.svg Preveza, Flag of Greece.svg Skiathos
TunisAir Express
Charter: Flag of Tunisia.svg Tunis
Vueling
Sezonier: Flag of Spain.svg Barcelona, Flag of Italy.svg Roma-Fiumicino (începând cu 2 august 2014)
Wizz Air
Flag of Spain.svg Barcelona, Flag of Switzerland.svg Basel (începând cu 25 iulie 2014), Flag of Italy.svg Bologna, Flag of Belgium.svg Bruxelles-Charleroi, Flag of Germany.svg Dortmund, Flag of the Netherlands.svg Eindhoven, Flag of Switzerland.svg Geneva (începând cu 21 decembrie 2014), Flag of Germany.svg Köln-Bonn (începând cu 20 decembrie 2014), Flag of the United Kingdom.svg Londra-Luton, Flag of Spain.svg Madrid, Flag of Sweden.svg Malmö (începând cu 21 decembrie 2014), Flag of Italy.svg Milano-Bergamo, Flag of Germany.svg Nürnberg (începând cu 1 octombrie 2014), Flag of France.svg Paris-Beauvais, Flag of Italy.svg Roma-Ciampino, Flag of Israel.svg Tel Aviv-Ben Gurion, Flag of Italy.svg Veneția-Treviso, Flag of Spain.svg Valencia, Flag of Spain.svg Zaragoza
Sezonier: Flag of Spain.svg Palma de Mallorca

Zboruri cargo[modificare | modificare sursă]

TNT Airways, DHL, TAROM Cargo, AIR Hungary, Silver Air și Blue Air operează zboruri cargo de pe aeroportul Cluj-Napoca.

Incidente și accidente[modificare | modificare sursă]

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca

În după-amiaza zilei de 5 septembrie 1986, în jurul orei 17, o aeronavă Antonov 24RV a decolat de pe Aeroportul Internațional Otopeni, având toate locurile ocupate pentru destinația Cluj-Napoca. La începerea procedurii de aterizare una din stewardese, Aurelia Grigore, și-a dat seama că avionul se apropia cu viteză prea mare, iar după ce trenul de aterizare a atins pista, aeronava s-a ridicat înapoi și a repetat manevra de câteva ori, până la oprire. Partea din față a avionului luase foc. În acea clipă, stewardesa și colega ei și-au dat seama de gravitatea situației. Au decis sa înceapă evacuarea de urgență. A deschis trapa de evacuare și a coborât scara, însă aceasta nu mai ajungea jos din cauză că roata din față a avionului se rupsese. Un ajutor nesperat l-a primit din partea actorului Emil Hossu, care se afla în acea cursă. „A fost printre puținii care nu s-au panicat și ne-a ajutat să-i scoatem pe toți pasagerii în siguranță”, povestește Aurelia Grigore. După ce i-au evacuat pe pasageri, s-au întors să-și ajute cei trei colegi din cabina de pilotaj. „Cabina lor era în flăcări și ne pierduserăm orice speranță că mai pot fi salvați”. Au urmat secvențe de coșmar la care toți cei de pe pistă au asistat neputincioși, de la 20-30 de metri. Flăcările mistuiau avionul în care se mai aflau cei 3 piloți. După 10 minute, unul dintre ofițeri, copilotul, a apărut la fereastră, încercând zadarnic sa iasă pe fereastră. „Ne spunea că are piciorul prins și nu se poate elibera. Am incercat să-l ajutăm, dar nu puteam face nimic. Într-un final, a reușit singur să se elibereze și să se arunce din cabina ce ardea cu flăcări uriașe. Era ars complet, nici nu puteai să-l privești. A fost îngrozitor. Ceilalți doi ofițeri au ars de vii în cabină, sub ochii noștri”. Nici copilotul n-a reușit să supraviețuiască. A fost transportat de urgență la spital, dar a murit a doua zi din cauza arsurilor.

Autoritățile au declarat că motivul ar fi fost un scurt-circuit la panoul de comandă. Accidentul s-a soldat cu moartea celor 3 piloți.

O altă variantă a acestei tragice întâmplări a venit din partea domnului Ioan Bodochi, șeful departamentului Mijloace Tehnice al Aeroportului din Cluj, care a declarat următoarele: „A fost o aterizare greșită. Avionul a venit în cap și roata din față a intrat în cabină. Fără roată, aeronava s-a târât și s-a oprit în niște stâlpi din lanul de porumb, la aproximativ 300 de metri de pistă. Piloții se aflau în cabină și nu s-a putut ajunge la ei. Pe atunci se zbura obligatoriu cu ușa închisă”, explică Bodochi. El își aduce aminte, după aproape 20 de ani de la tragedie, de stewardesa Aurelia Grigore. „A avut inițiativa de a deschide ușa înainte ca avionul să se oprească în stâlp. Așa i-a salvat pe pasageri. Dacă nu deschidea ea ușa, după impact ușa ar fi putut să se blocheze. Apoi a coborât din avion unul de la siguranța de zbor și, cum săreau călătorii, el îi prindea în brațe.”

Statistici[modificare | modificare sursă]

Încă de la transformarea în aeroport internațional, în septembrie 1996, aeroportul a avut creșteri semnificative de trafic. De exemplu, în 2003, comparat cu anul anterior, numărul de pasageri a crescut cu 22%, iar activitatea cargo cu 37% pentru mărfuri (90,7  tone), respectiv 126,1% pentru poștă (15,6 tone3). Aceste creșteri au fost cele mai însemnate din România. Creșterea în mișcare (număr de aterizări și decolări) în același an (6,1%) a fost a doua în România după cea a aeroportului Traian Vuia din Timișoara (31,3%).

În 2007, aeroportul a avut o evoluție spectaculoasă, cu o creștere de 60% față de 2006. Anul 2008 a adus o creștere a traficului de pasageri de aproximativ 93%. În 2009 creșterea numărului de pasageri față de 2008 a fost mult mai mică (11%), lucru datorat crizei economice care a afectat și România.

Anul Pasageri [9] Mișcări Cargo
(tone)
fără tranzit inclusiv tranzit
1999 n/a 59.353 n/a n/a
2000 n/a 75.750 n/a n/a
2001 n/a 90.128 n/a n/a
2002 105.091 106.776 4.127 73,1
2003 121.037 130.267 4.379 106,3
2004 162.668 177.862 6.697 n/a
2005 n/a 202.556 8.018 313,0
2006 n/a 244.366 8.904 n/a
2007 n/a 390.521 9.206 n/a
2008 n/a 752.181 12.025 n/a
2009 n/a 834.400 n/a n/a
2010 n/a 1.028.907[10] 16.352 n/a
2011 n/a 1.004.927[11] n/a n/a
2012 n/a 954.400 n/a n/a
2013 n/a 1.035.438[12] n/a n/a

Trafic/pasageri[modificare | modificare sursă]

Dezvoltare și modernizare[modificare | modificare sursă]

Lucrările de investiții în vederea modernizării și dezvoltării infrastructurii pe care Aeroportul Internațional Cluj-Napoca le are în vedere sunt următoarele:

1. Construirea unui Terminal Cargo

Se are în vedere prelucrarea traficului aerian de marfă pe linia Europa Centrală și de Vest și deservirea activităților economice din regiunea de Nord-Vest. Acestea vor duce la dezvoltarea traficului aerian și creșterea veniturilor proprii ale Aeroportului Internațional Cluj-Napoca.

2. Extinderea platformei de îmbarcare debarcare și realizarea căii de rulare Bravo

Evoluția traficului, precum și faptul că Aeroportul operează în trafic intern și internațional impune realizarea unei căi de rulare suplimentare și extinderea platformei de îmbarcare-debarcare în vederea creșterii numărului de locuri de parcare pentru aeronave. În anumite momente ale zilei, programul de zbor este foarte încărcat, cu vârf de 6-8 mișcări pe oră. Construirea unei noi căi de rulare va duce la descongestionarea traficului aerian. Trebuie avut în vedere faptul că, odată cu creșterea traficului aerian, operarea pe o singură cale de rulare ar putea duce în timp la întârzieri și la pierderea sloturilor (timpi alocați de către EUROCONTROL pentru momentul decolării pe un aeroport)[13].

3. Construirea unei noi piste de aterizare/decolare de 3500 de metri

Oportunitatea prelungirii pistei Aeroportului Internațional Cluj-Napoca la 3500 m rezultă din faptul că în viitor vor opera într-o pondere semnificativă aeronave din gama mediu și lung curier, cu capacități de operare superioare aeronavelor utilizate în prezent. Pentru atragerea acestei categorii de trafic, pista trebuie să fie dezvoltată din punct de vedere al dimensiunilor fizice și a capacității portante, astfel încît aeronavele ce operează să nu fie restricționate din punct de vedere al greutății de operare, respectiv de creștere a eficienței companiilor aeriene. În mai 2009, investiția pentru construcția noii piste de decolare-aterizare de 3500 de metri era estimată la peste 49 milioane euro[6]. În iulie 2010, costurile întregului proiect (care includ pista de 3500 de metri, căile de rulare, sistem de balizaj și ILS CAT III) erau estimate la 120 milioane euro fără TVA[14].

4. Extindere parcării auto și construirea unei noi parcări auto

Având în vedere creșterea numărului de pasageri, a firmelor care desfășoară diferite activități, a numărului de angajați din perimetru, este necesară extinderea numărului de locuri de parcare. Prima etapă urmărește execuția de locuri de parcare pe sol, iar în a doua etapă se propune construirea unei parcări supraterane.

5. Sistematizarea accesului din șoseaua europeană E576

Creșterea substanțială a numărului de curse aeriene și a numărului de pasageri pe Aeroportul Internațional Cluj-Napoca a dus și la o sporire considerabilă a traficului de circulație auto și pietonală în zona aeroportului. În aceste condiții, apare necesitatea modernizării accesului la acest obiectiv, astfel încât să se înregistreze un salt calitativ în asigurarea fluenței și a siguranței circulației auto și pietonale.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Pista noua la Aeroportul International Cluj-Napoca, Autoritatea Aeronautica Civila Romana
  2. ^ Cum se va numi de azi aeroportul din Cluj, accesat 17 octombrie 2013.
  3. ^ Aeroportul Cluj trece la categoria semigrea, Evenimentul zilei, 5 septembrie 2006, accesat 2012-07-08
  4. ^ "en Romanian AIP, Aerodrome Text Data LRCL-2-7-6 08 June 2006" from the European Organisation for the Safety of Air Navigation
  5. ^ Ziarul de Cluj despre dezvoltarea aeroportului de la Cluj
  6. ^ a b c d e Noua pista a Aeroportului Cluj va costa 49 mil. euro, zf.ro, 19 mai 2009, accesat 2010-10-29
  7. ^ Ziua de Cluj: 10.000 de clujeni așteptați la inaugurarea noii piste a aeroportului
  8. ^ TVR: O nouă pistă a fost inaugurată la Aeroportul „Avram Iancu” din Cluj
  9. ^ Evoluție trafic aeroport Cluj
  10. ^ Peste 1 mil. de pasageri au aterizat pe aeroportul din Cluj, in 2010, 14 Ianuarie 2011, wall-stret.ro, accesat la 27 martie 2011
  11. ^ Topul aeroporturilor din România după numărul de pasageri, 28 Februarie 2012, wwww.capital.ro, accesat la 28 Februarie 2012
  12. ^ Cifra RECORD de pasageri pe Aeroportul Cluj, în 2013, 14 Ianuarie 2014, wwww.stiridecluj.ro, accesat la 14 Ianuarie 2014
  13. ^ Aeroportul Cluj-Napoca demarează un nou proiect, evaluat la 24 de milioane de euro: extinderea platformei de staționare a aeronavelor și construirea unei căi suplimentare de rulare, ziuadecj.ro, 26 oct 2010, accesat 2010-10-31
  14. ^ Aeroportul Cluj așteaptă până la 15 septembrie ofertele pentru pista nouă, proiect de 120 mil. euro, zf.ro, 19 iul 2010, accesat 2010-10-29

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]