Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Suceava
—  Municipiu  —
Vedere panoramică spre Suceava
Stema Suceava
Stemă
Suceava (Romania)
Suceava
Suceava
Coordonate: 47°40′N 26°16′E / 47.667, 26.267Coordonate: 47°40′N 26°16′E / 47.667, 26.267
Ţară Drapelul României România
Judeţ Suceava
Atestare documentară 1388
Guvernare
 - Primar Ion Lungu (PD-L, ales 2008)
Suprafaţă
 - Total 52  km²
Altitudine 270–435 metri n.m.
Populaţie (2002)[1][2]
 - Total 105.865 locuitori
Site: www.primariasv.ro (ro)
Poziţia localităţii Suceava

Suceava este reşedinţa şi totodată cel mai mare oraş al judeţului Suceava, situat în Bucovina, România.

Municipiul Suceava se numără printre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale ţării. Timp de două veacuri a fost reşedinţă principală a statului Moldova, iar între 1775–1918 a fost un oraş din Imperiul Austriac (pământurile coroanei Regatul Galiţiei şi Lodomeriei şi Ducatul Bucovinei).

Cuprins

[modifică] Aşezare geografică

Oraşul este construit pe două zone geografice: dealurile şi văile râului Suceava. Râul, lung de 170 km, izvorând din Masivul Lucina, ocupă 26% din suprafaţa judeţului cu bazinul său hidrografic. La 149 de km de la vărsarea în Siret, se află oraşul Suceava, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. Configuraţia neobişnuită a oraşului include două crânguri - Zamca şi Şipote - care sunt ambele localizate în graniţele oraşului.

[modifică] Poziţionare

Oraşul Suceava este localizat în partea de nord-est a României, la distanţa de 450 km de Bucureşti pe calea ferată şi 432 km pe şosea.

[modifică] Oraşe apropiate

Reşedinţele judeţelor vecine sunt situate la distanţe variabile de Suceava, astfel:

Faţă de alte oraşe din judeţul Suceava, oraşul se află la următoarele distanţe:

[modifică] Istoric

Planul Cetăţii asa cum a fost ridicat in anul 1901
Pentru detalii, vezi: Istoria Sucevei.

Teritoriul oraşului Suceava şi împrejurimile sale au fost locuite, aşa cum atestă cercetările arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic. În sec. II-III exista aici o aşezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevând şi puternice influenţe romane.

În epoca migraţiei şi în secolele următoare populaţia autohtonă a continuat să vieţuiască pe aceste meleaguri, iar în sec. XIV, în 1388, Suceava este menţionată drept capitală a Moldovei.

Începând cu domnia lui Petru I al Moldovei (circa 1375 - 1391), Cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a Ţării Moldovei, această funcţie îndeplinind-o şi în vremea lui Aron Vodă (1592 - 1595), Ştefan Răzvan (1595) şi a Movileştilor. Odată cu Alexandru Lăpuşneanu, reşedinţa domnească s-a mutat la Iaşi.

Lângă oraş s-au aflat două cetăţi, una mai veche la Şcheia, alta puţin mai nouă, ce se vede şi astăzi. Între cele două s-a dezvoltat, încă din prima parte a sec. XIV, oraşul. Cetatea Şcheia, una dintre cele mai vechi cetăţi din Moldova, dar cu o existenţă scurtă, a fost dărâmată în timpul lui Alexandru cel Bun. Cetatea de Scaun a Sucevei a avut timp de trei secole un rol important în viaţa politică a Moldovei.

În evul mediu, oraşul era populat cu români, dar şi cu germani, maghiari şi armeni, ultimii având dreptul de a-şi alege un şoltuz propriu (ce purta numele de "voit").

Din Suceava, Alexandru cel Bun a condus ţara timp de 32 de ani, mărind cetatea şi întărindu-i zidurile. În 1401, aici s-a stabilit şi Mitropolia Moldovei.

În 1408, Alexandru cel Bun acorda privilegii negustorilor lioveni, iar oraşul Suceava era menţionat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului, precum şi a unor mărfuri de export ale Moldovei.

Epoca de apogeu avea sa fie însă în timpul lui Ştefan cel Mare (1457 - 1504). În vara anului 1476, ambiţiosul Mohamed II şi-a încercat norocul sub zidurile cetăţii, dar dârza rezistenţă a moldovenilor i-a frânt voinţa victoriei şi l-a silit să se retragă în mod ruşinos. Ştefan făcuse din Suceava un fel de creier al sistemului său de aparare. În 1497, 21 de zile şi nopţi în şir, tunurile leşilor au bătut în ziduri, dar acestea au rămas neclintite. Niciodată cetatea n-a fost cucerită prin forţa armelor.

La 21 mai 1600, oastea lui Mihai Viteazul intră fără luptă în cetate, iar la 26 mai Ioan Capturi, noul pârcălab al Sucevei, jură credinţă marelui voievod care se intitula „domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei“. Suceava primeşte oştile marelui voievod Mihai. Apoi, asupra oraşului s-au aşezat însă vremuri grele, intrând tot mai mult în anonimat.

În 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia şi Rusia (1768 - 1774), Austria a primit o parte din teritoriul Moldovei, în care se afla şi Suceava (graniţa cu România trecea chiar pe la sud-est de oraş). Timp de un secol şi jumătate acest teritoriu a făcut parte din Imperiul Habsburgic, primind numele de Bucovina. Suceava a fost al doilea oraş, după Cernăuţi, al Bucovinei.

După izbucnirea primului război mondial, foarte mulţi bucovineni au fugit în Moldova şi s-au înrolat în armata română.

[modifică] Stema oraşului

Stema Suceava.gif
Stema oraşului în perioada interbelică

Stema oraşului Suceava: în scut, pe câmp de azur, o cetate crenelata roşie, cu şapte turnuri, dotată cu ferestre luminate negru şi aşezată pe o câmpie verde; în faţa construcţiei Sfântul Gheorghe ecvestru, de argint, nimbat de aur, străpunge cu lancea un balaur, de asemenea, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din cinci turnuri, din care iese stema Moldovei: capul de bour cu gât cu tot şi cu stea între coarne.

Semnificaţia - Sfântul Gheorghe, considerat în epocile feudală şi modernă, purtătorul de biruinţă al creştinătăţii - evocă faptul că oraşul s-a remarcat în lupta anti-otomană. Capul de bour, plasat deasupra coroanei murale, evocă faptul că această urbe a fost odinioară capitala Moldovei.

[modifică] Populaţie

La ultimul recensământ (2002), populaţia oraşului număra 105.865 locuitori.

[modifică] Evoluţia demografică

Evoluţia demografică la recensăminte:

  • 1912: 11.229 locuitori
  • 1930: 17.028 locuitori
  • 1948: 10.123 locuitori
  • 1956: 20.949 locuitori
  • 1966: 37.697 locuitori
  • 1977: 62.715 locuitori
  • 1992: 114.462 locuitori
  • 1999: 118.183 locuitori


Populaţia oraşului Suceava reprezinta aproximativ jumătate din populaţia urbană a judeţului Suceava.

[modifică] Cartiere

[modifică] Instituţii

[modifică] Primăria Suceava

Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale, a descentralizarii serviciilor publice, a eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, a legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale.

Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul şi capacitatea de a soluţiona şi gestiona, în numele şi în intresul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii. Autonomia locală este numai administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în limitele prevazute de lege.

Consiliul local şi primarul, ca autorităţi ale administraţiei publice locale, au dreptul ca în limitele competenţelor lor să coopereze şi să se asocieze cu alte autorităţi ale administraţiei publice din ţară sau din străinătate, în condiţiile legii. Conform legii, municipiul Suceava este persoană juridică de drept public, are patrimoniu propriu şi capacitate juridică deplină.

  • Primar: Ion Lungu, ales în 2004 din partea PNL şi în 2008 din partea PD-L
  • Viceprimar: Viorel Seredenciuc şi Lucian Harşovschi (26 ani la numirea în funcţie, cel mai tânăr viceprimar al unui municipiu reşedinţă de judeţ) [3]

Site: www.PrimariaSv.ro

[modifică] Consiliul Judeţean Suceava

Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

Consiliul judeţean este compus din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Site: www.CjSuceava.ro

[modifică] Prefectura Suceava

Palatul Administrativ din Suceava, în care funcţionează astăzi Prefectura şi Consiliul Judeţean.

Prefectura este o instituţie publică cu personalitate juridică având rolul de a îndeplini atribuţiile şi prerogativele conferite prefectului prin Constituţie, legea administratiei publice locale şi alte acte normative.

Prefectul urmăreşte modul de realizare în judeţ a obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare şi prin aparatul propriu de specialitate dispune măsurile corespunzătoare. Prefectul este ordonator terţiar de credite.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor conferite prefectului, acesta este ajutat de un subprefect care îndeplineşte atribuţiile care îi sunt date prin acte normative, precum şi atribuţii delegate, prin ordin al prefectului, din domeniile de activitate ale aparatului propriu de specialitate al acestuia.

Prefectul are un aparat propriu de specialitate pe care îl conduce.

  • Prefect: Ştefan Alexandru Băişanu
  • Secretar General: Dumitru Paşniciuc

Site: www.PrefecturaSuceava.ro

[modifică] Relaţii externe

[modifică] Oraşe înfrăţite

Municipiul Suceava este înfrăţit cu următoarele oraşe:

[modifică] Consulate

[modifică] Obiective turistice

Obiectivele turistice de pe raza oraşului Suceava

[modifică] Biserici şi mănăstiri

[modifică] Complexul muzeal Bucovina

Sala Tronului la Muzeul de Istorie

Muzeul Sucevei a luat fiinţă în 1895 şi a căpătat statut de persoană juridică la 4 ianuarie 1900. "Complexul Muzeal Bucovina" este compus din:

[modifică] Clădiri - monumente istorice

[modifică] Educatie

  • Şcoli generale: Şcoala generală nr.1 , Şcoala generală nr.2, Şcoala generală nr.3, Şcoala generală nr.4, Şcoala generală nr.5 "Jean Bart", Şcoala generală nr.6, Şcoala generală nr.7, Şcoala generală nr.8, Şcoala generală nr.9 "Ion Creanga", Şcoala generală nr.10,Şcoala generală nr.11 "Miron Costin", Şcoala de Arte
  • licee: Colegiul Economic "Dimitrie Cantemir", Colegiul Naţional "Ştefan cel Mare", Colegiul National "Petru Rareş", Colegiul National "Mihai Eminescu", Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară, Colegiul Tehnic "Petru Muşat", Colegiul Tehnic "Alexandru Ioan Cuza", Colegiul Tehnic "Samuil Isopescu", Liceul Sportiv, Liceul de Arta "Ciprian Porumbescu", Colegiul National de Informatică "Spiru Haret", Liceul particular nr. 1, Şcoala postliceală sanitară, Seminarul teologic liceal ortodox "Mitropolitul Dosoftei"
  • universităţi: Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava
Gara Burdujeni

[modifică] Transport

Tabliczka E58.svg
Tabliczka E85.svg

Suceava este situată pe DN2/E85 făcând legătura cu Bucureşti şi Bacău, pe DN17/E58 făcând legătura cu Vatra Dornei şi pe DN29/E58 cu Botoşani.

Oraşul Suceava este situat pe magistrala 500 a Căilor Ferate Române, cu legătură la Bacău şi Bucureşti. Este legat prin Vatra Dornei de Transilvania. Oraşul dispune de trei gări: Gara Suceava (Burdujeni), Gara Suceava Nord (Iţcani) şi Gara Suceava Vest (Şcheia).

Oraşul dispune de un aeroport civil în partea de nord-est, în oraşul apropiat Salcea. Aeroportul are curse de 6 ori pe săptămână către aeroporturile Henri Coandă (Otopeni) şi Bacău. Începând din data de 7 martie 2006 au început să se efectueze curse de trei ori pe săptămână către Aeroportul Timişoara, cu legături la destinaţii internaţionale prin Carpatair. Începând cu data de 15 iulie 2009 se vor deschide şi noile curse cu legătură externă: Suceava - Viena şi Suceava - Veneţia, precum şi cursa internă Suceava - Cluj.

Autobuz tip Iribus, cel mai folosit mijloc de transport în comun sucevean.

[modifică] Transport local

Transportul in municipiul Suceava este realizat TPL Suceava prin: - autobuze pe traseele:

- maxi-taxi pe traseele adiacente celor de autobuz - taxi

[modifică] Geografie

Municipiul Suceava este situat în platforma Suceava-Bosanci, parte componentă a Podişului Sucevei şi care face parte din Podişul Moldovei.

[modifică] Relief

Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălţimea maximă de 435 m (dealul Ţarinca) şi cea minimă de 270 m (în zona albiei râului Suceava).

Relieful din zona oraşului şi din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline (cueste) şi dealuri (Zamca, 385 m; Viei, 376 m; Mănăstirii, 375 m; Ţarinca, 435 m) separate de văile râurilor Suceava, Şcheia, Râul Târgului, Bogdana şi Pârâul Morii.

Orientarea generală a interfluviilor, cât şi a văii Sucevei este NV—SE, conform structurii geologice cu caracter monoclival. Pantele reliefului se prezintă destul de variat. Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafaţa teritoriului, sunt sub 3°, 25% din teritoriu cuprinde pante între 3 şi 10°, iar 15% din teritoriu are pante peste 10°.

Principalele unităţi de relief din oraş şi din zona înconjurătoare, de vârstă cuaternară, pot fi clasificate în trei mari grupe:

  • platourile, larg vălurite, reprezentate prin dealul Zamca şi dealul Cetăţii; cele sub formă de coline se întâlnesc numai în partea de sud-est a oraşului;
  • versanţii deluviali (circa 25% din suprafaţă), apăruţi ca urmare a dinamicii active a proceselor geomorfologice (alunecări de teren, eroziuni areolare şi liniare), se întâlnesc mai ales în bazinul superior al văii Râului Târgului, pe versanţii de vest şi sud-est ai dealului Zamca şi pe versantul drept al Sucevei;
  • şesurile aluvionare, modelate sub forma unor trepte, au un caracter îmbucat.

Ele s-au detaşat ca trepte prin adâncirea succesivă a albiei Sucevei astfel:

  • o treaptă între 0 şi 2 m, inundabilă;
  • o treaptă mai înaltă între 2 şi 4 m, inundabilă periodic;
  • ultima treaptă între 4 şi 7 m este cea mai înaltă a şesului.

În afara acestor trei trepte ale şesului se mai pot delimita încă şase terase:

  • terasa de 20-25 m în zona abatorului Burdujeni;
  • terasa de 60-70 m, dealul Burdujeni;
  • terasa de 100 m, dealul Viei şi dealul Mănăstirii;
  • terasa de 130-140 m, dealul Velniţei;
  • terasa de 150-160 m, dealul Ţarinca;
  • terasa de 180-190 m, dealul Căprăriei.

[modifică] Geologie

În fundamentul oraşului, la adâncimea de 1500 m, se găseşte scufundată marea unitate geostructurală a Platformei Ruse, acoperită de depozite sedimentare necutate, de vîrstă paleozoică, mezozoică şi terţiară, cele mai noi straturi care alcătuiesc relieful actual fiind de vârstă sarmatică şi cuaternară.

Structurile depozitelor sarmatice (gresii şi calcare oolitice) reflectă regimul de platformă. Straturile sunt necutate, cu o uşoară înclinare sub 1° de la NV—SE. În zona vetrei oraşului relieful este şi mai nou, el fiind în întregime de vârstă cuaternară.

Râul Suceava a constituit agentul principal de modelare al reliefului. Structura geologică de platformă se reflectă în mod evident în relief prin formarea de creste, văi subsecvente (Şcheia, Tîrgului), văi cu caracter reconsecvent (Suceava) şi prin platouri şi coline cu caracter structural (Cetatea Zamca, Cetatea de Scaun a Sucevei) şi cu aspect etajat.

[modifică] Soluri

Solurile din raza oraşului intră, în general, în categoria celor de silvostepă, solurile cernoziomice levigate fiind specifice zonei. Aceste soluri par o formă relictă, corespunzătoare unei epoci mai secetoase din trecut, dat fiind faptul că sunt soluri tipice de silvostepă. Ele sunt cele mai fertile soluri din zonă, folosite la cultura cartofului, sfeclei de zahăr şi cerealelor.

Pe terasele superioare ale Sucevei se găsesc soluri cenuşii de pădure, cu o fertilitate mai scăzută; în lunca Sucevei există soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietriş şi nisip, utilizate, în parte, pentru cultura legumelor şi a cartofului.

[modifică] Climă

Din punct de vedere climatic oraşul Suceava se găseşte în zona climatului temperat continental de dealuri.

Unele caracteristici ale mediului inconjurător care influenţeaza clima:

  • altitudine, grad de fragmentare şi orientare a versanţilor etc.
  • peisajul urban, alcătuit din blocuri cu încălzire centrală, străzi pavate, industrie etc, au determinat existenţa unor deosebiri microclimatice între diferite puncte ale oraşului (centru, zona Iţcani-Gară, zona mănăstirii Zamca, zona Burdujeni-combinat şi zona Burdujeni-Centru).

Evoluţia vegetaţiei confirmă şi ea existenţa deosebirilor microclimatice dintre diferitele zone ale oraşului, diferenţa de producere a fenofazelor fiind de:

  • două până la trei zile între centru şi zona Zamca;
  • trei până la cinci zile între centru şi Şcheia;
  • două zile între centru şi dealul Cetăţii.

[modifică] Hidrografie

Teritoriul judeţului Suceava aparţine în întregime bazinului hidrografic al Siretului. Principala apă curgătoare din perimetrul municipiului, Suceava, creează în dreptul oraşului o albie largă, un culoar de 1,5 km lăţime, în cea mai mare parte neinundabil, ca urmare a măsurilor de îndiguire şi protejare a întregului spaţiu afectat zonei industriale şi de agrement. De-a lungul timpului, râul Suceava a suferit deplasări succesive către S-SV, lăsând în partea opusă vechi albii sub formă de terase.

Un rol important atât în evoluţia văii principale, cât şi a celor afluente l-au avut procesele geomorfologice de modelare a versanţiior. Râul Suceava primeşte pe partea dreaptă pâraiele Şcheia şi Râul Târgului, cu versanţi asimetrici, iar pe stânga Mitocu, Bogdana şi Pârâul Morii. Apele stătătoare, sunt, în general, puţin răspândite, ele fiind recente creaţii artificiale (lacul de acumulare de la Dragomirna, iazurile de la Feteşti, Moara, Buneşti sau Siminicea).

[modifică] Vegetaţie

În împrejurimile oraşului se găseşte atât vegetaţie specifică zonei dealurilor, cât şi cea caracteristică zonei de luncă. Suceava şi teritoriul înconjurător aparţin în întregime zonei pădurilor de foioase care, mult reduse în decursul vremurilor, au căpătat un aspect discontinuu. În prezent, din vechiul codru au rămas împădurite doar masivul Dragomirna şi dealul Ciungilor-Ilişeşti.

Subarboretul acestor păduri este format din lemn cîinesc (Ligustrum vulgare), măceş (Rosa canina), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas), alun sălbatic (Corylus colurna), soc (Sambucus nigra) etc. Răspândirea în trecut a pădurilor este atestată şi de o serie de fitonime ca: Dumbrăveni, Ipoteşti, Lisaura, Plopeni, Salcea, Tişăuţi şi altele.

Vegetaţia de luncă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcia, răchita, plopul, arinul) şi ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoşului etc). Pe teritoriul municipiului şi în împrejurimi se găsesc şi plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege. Astfel, la cca. 9 km de oraş şi la 1 km lateral de drumul european E 20 se află rezervaţia floristică Ponoare unde există dediţei (Pulsatilla patens şi Pulsatilla montana), ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), frăsinei (Dictamnus albus), stânjenei (Iris coespitosa şi Iris sibirica), bulbuci (Trolius europeus) etc.

Tot în apropiere de Suceava, la 6 km de oraş, pe teritoriul comunei Moara, se află Rezervaţia floristică de la Frumoasa, mai mică decât cea de la Ponoare, cu specii asemănătoare, dar şi cu alte plante rare, printre care vineţelele (Centaurea marclialliana).

În perimetrul oraşului, în parcul central, langă Muzeul de ştiinţele naturii, se află un exemplar de fag roşu (Fagus sylvatica v. antropurpurea).

Pătura erbacee specifică zonei cuprinde mai ales pirul (Agropyron brandzae) şi iarba grasă (Portulaca oleracea).

De asemenea, se bucură de condiţii bune de dezvoltare cerealele, plantele tehnice, legumele; în lunca Sucevei serele ocupând şi ele un loc destul de însemnat alături de livezile de pomi fructiferi ce acoperă versanţii dealurilor din împrejurimi.

[modifică] Faună

Diversitatea condiţiilor fizico-geografice din zonă se reflectă şi în cadrul lumii animale prin bogăţia de mamifere, mai ales ierbivore, precum şi prin numeroasele păsări.

În pădurea de la Pătrăuţi trăieşte o colonie de cerbi (Cervus elaphus), iar în cea de la Mihoveni sunt mulţi fazani (Phasianus colchicus). Interes cinegetic în zonă mai prezintă iepurele (Lepus europaeus), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes) şi mistreţul (Sus scrofa), care populează pădurile din apropiere. Dintre păsări predomină grangurul (Oriolus oriolus), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) şi sitarul (Scolopax rusticola).

Apele din zonă sunt populate cu mreană (Barbus jluviatilis), clean (Leuciscus cephalus), lipan (Thymolus thymolus), scobar (Chonarostoma nasus) şi crap (Cyprinus carpio).

[modifică] Etimologie

  1. Simion Dascălul în Letopiseţul Ţării Moldovei până la Aron vodă: "Suceava scrie (Grigore Ureche) că o au descălecat nişte cojocari unguréşti, ce să chiamă pre limba lor suci, iar Suceava pre limba ungurească să chiamă Cojocărie." Numele se compune din magh. "szűcs" (pronunţat: "suci"), în trad. "cojocar", "suci" + sufixul slavo-român –eavă, rezultând cojocăr/ie (în maghiară szűcs/ség). Originea slavă /bulgară/ sau română a sufixului –eavă prezent în cuvintele gâlc/eavă, izn/oavă, ispr/avă etc. este dezbătută şi astăzi. [4]
  2. De la râul Suceava, al cărui nume vine din românescul soc (specie de arbuşti), articulat socea + sufixul slav -va (prezent şi în Mold/o/va). [5] Această etimologie este problematică, fiindcă forma articulată a substantivului soc este "socul", nu "socea".

[modifică] Personalităţi

[modifică] Divertisment

Shopping:

Hypermarketuri:

cluburi: Night, Vox, Arena, Life, Da Vinci, Shock Office, Life(si pub), Padrino(si pub)

[modifică] Sport

Stadionul Areni

Echipa locală de fotbal este FC Cetatea Suceava; cea de handbal se numeşte Universitatea Bucovina Suceava; cea de rugby "CSM Bucovina Suceava", iar cea de volei, "CSMU LPS Suceava".

Printre construcţiile cu destinaţie sportivă din Suceava se pot menţiona stadionul Areni, turnul de paraşutism din Suceava, Patinoarul artificial Suceava, etc.

[modifică] Note

  1. ^ Rezultatele recensământului din 2002 pentru Suceava.
  2. ^ Situl Primăriei: Municipiul Suceava
  3. ^ Cosmin Romega (19 iunie 2008). Noul Consiliu Local Suceava şi-a preluat ieri atribuţiile. Monitorul de Suceava.
  4. ^ Alexandru Ciorănescu: Dicţionarul etimologic al limbii române
  5. ^ Kiss Lajos: Földrajzi nevek etimológiai szótára /în trad. Dicţionarul etimologic al numelor geografice/, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1980

[modifică] Bibliografie

  • Octav Monoranu, Mihai Iacobescu, Dragomir Paulencu, Istoria oraşului Suceava, extras din Mic îndreptar turistic: Suceava (Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1979)

[modifică] Legături externe

v • d • m
Municipii şi oraşe din Judeţul Suceava
Municipii

Suceava  • Câmpulung Moldovenesc  • Fălticeni  • Rădăuţi  • Vatra Dornei

 Stema judeţului Suceava
Oraşe

Broşteni  • Cajvana  • Dolhasca  • Frasin  • Gura Humorului  • Liteni  • Milişăuţi  • Salcea  • Siret  • Solca  • Vicovu de Sus
v • d • m
Reşedinţele judeţelor României

Alba Iulia  • Alexandria  • Arad  • Bacău  • Baia Mare  • Bistriţa  • Botoşani  • Braşov  • Brăila  • Buftea  • Buzău  • Călăraşi  • Constanţa  • Cluj-Napoca  • Craiova  • Deva  • Drobeta-Turnu Severin  • Focşani  • Galaţi  • Giurgiu  • Iaşi  • Miercurea Ciuc  • Oradea  • Piatra Neamţ  • Piteşti  • Ploieşti  • Râmnicu Vâlcea  • Reşiţa  • Satu Mare  • Sfântu Gheorghe  • Sibiu  • Slatina  • Slobozia  • Suceava  • Târgovişte  • Târgu Jiu  • Târgu Mureş  • Timişoara  • Tulcea  • Vaslui  • Zalău

 Regiunile de dezvoltare ale României
v • d • m
Cele mai populate oraşe ale României
Oraşele cu mai mult de 100 000 de locuitori conform recensământului din 2002
Peste 1 000 000 de locuitori
Peste 300 000 de locuitori
Peste 200 000 de locuitori
Peste 100 000 de locuitori
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Suceava