Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Suceava (dezambiguizare).
Suceava
—  Municipiu  —
Palatul Administrativ din Suceava
Palatul Administrativ din Suceava
Stema Suceava
Stemă
Suceava se află în România
{{{alt}}}
Suceava
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°39′5″N 26°15′20″E / 47.65139°N 26.25556°E / 47.65139; 26.2555647°39′5″N 26°15′20″E / 47.65139°N 26.25556°E / 47.65139; 26.25556

Țară  România
Regiune de dezvoltare Nord-Est
Județ Suceava

SIRUTA 146263
Atestare documentară 1388
Municipiu 1968

Cartiere Areni, Burdujeni, Centru, George Enescu, Hărbărie, Ițcani, Mărășești, Obcini, Zamca

Guvernare
 - Primar Ion Lungu (PD-L,02012)

Suprafață
 - Total 132  km²
Altitudine 325 m.d.m.

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 92.121 locuitori
 - Densitate 1,659 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 105.865 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Prefix telefonic +40 (0)230 / (0)330
Indicativ auto SV

Site: Site-ul oficial al Primăriei Suceava

Poziția localității Suceava

Suceava este reședința și totodată cel mai mare oraș al județului Suceava (România).

Municipiul Suceava se numără printre cele mai vechi și mai importante așezări ale Moldovei. Timp de două veacuri a fost capitală a principatului Moldova, iar între 17741918 a fost un oraș din Imperiul Austriac (pământurile coroanei Regatul Galiției și Lodomeriei și Ducatul Bucovinei).

Alte nume[modificare | modificare sursă]

în germană Sotschen,

în poloneză Suczawa[3],

maghiară Szucsáva,

idiș שאָץ Șoț,

ucraineană Сучава (Sučava)

în germana veche Sedschopff[4]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Localizare[modificare | modificare sursă]

Municipiul Suceava se află în extremitatea nord-estică a României, în Podișul Sucevei, subdiviziune a Podișului Moldovei, la o altitudine medie de 325 metri. Localitatea se găsește la intersecția drumurilor europene E85 și E58, la distanțele de 432 km pe șosea și 450 km pe calea ferată de capitala țării, București.

Municipiul Suceava este reședința și totodată cel mai mare centru urban al județului cu același nume, fiind localizat în partea central-estică a sa. Localitatea a fost declarată municipiu în anul 1968, fiind cel mai vechi municipiu dintre cele cinci care se găsesc pe teritoriul județului Suceava: Suceava (1968), Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc (1995) și Vatra Dornei (2000). De asemenea, Suceava reprezintă de departe principalul centru economic, social, politic și cultural al județului.

Orașul (cu excepția cartierului Burdujeni) se află în regiunea istorică Bucovina, fiind localitate de frontieră austro-ungară și al doilea centru urban al Bucovinei ca mărime și importanță după capitala Cernăuți.

Localitatea este situată pe cursul râului Suceava, afluent de dreapta al Siretului, la distanța de 21 km de vărsarea în Siret (lângă orașul Liteni) și 149 km de locul de izvorâre (Masivul Lucina din Obcina Mestecănișului). Râul separă vechiul oraș Suceava de cartierele suburbane Burdujeni și Ițcani și a determinat în timp configurația neobișnuită a reliefului urban al Sucevei, care include zone de deal (cu platouri și versanți), zone de luncă și două crânguri: Zamca și Șipote – ambele localizate în granițele orașului.

Teritoriul municipiului Suceava are o suprafață de aproximativ 52 km² și se învecinează cu următoarele localități:

Orașe apropiate[modificare | modificare sursă]

Reședințele celorlalte județe, apropiate de județul Suceava, sunt situate la distanțe variabile de municipiul Suceava, astfel:

Față de celelalte municipii din județul Suceava, Suceava se află la următoarele distanțe:

Orașele din județul Suceava se află la următoarele distanțe față de reședința județului:

Relief[modificare | modificare sursă]

Municipiul Suceava este situat în platforma Suceava-Bosanci, parte componentă a Podișului Sucevei și care face parte din Podișul Moldovei.

Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălțimea maximă de 435 metri (dealul Țarinca) și cea minimă de 270 metri (în zona albiei râului Suceava).

Relieful din zona orașului și din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline (cueste) și dealuri (Zamca – 385 metri; Viei – 376 metri; Mănăstirii – 375 metri; Țarinca – 435 metri) separate de văile râurilor și pârâurilor: Suceava, Șcheia, Târgului, Bogdana, Mitocu și Morii.

Orientarea generală a interfluviilor, cât și a văii Sucevei este nord-vest – sud-est, conform structurii geologice cu caracter monoclival. Pantele reliefului se prezintă destul de variat. Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafața teritoriului, sunt sub 3°, 25% din teritoriu cuprinde pante între 3° și 10°, iar 15% din teritoriu are pante peste 10°.

Principalele unități de relief din oraș și din zona înconjurătoare, de vârstă cuaternară, pot fi clasificate în trei mari grupe:

  • platourile, larg vălurite, reprezentate prin dealul Zamca și dealul Cetății; cele sub formă de coline se întâlnesc numai în partea de sud-est a orașului;
  • versanții deluviali (circa 25% din suprafață), apăruți ca urmare a dinamicii active a proceselor geomorfologice (alunecări de teren, eroziuni areolare și liniare), se întâlnesc mai ales în bazinul superior al văii râului Târgului, pe versanții de vest și sud-est ai dealului Zamca și pe versantul drept al Sucevei;
  • șesurile aluvionare, modelate sub forma unor trepte, au un caracter îmbucat.

Ele s-au detașat ca trepte prin adâncirea succesivă a albiei Sucevei astfel:

  • o treaptă între 0 și 2 metri, inundabilă;
  • o treaptă mai înaltă între 2 și 4 metri, inundabilă periodic;
  • ultima treaptă între 4 și 7 metri, cea mai înaltă a șesului.

În afara acestor trei trepte ale șesului se mai pot delimita încă șase terase:

  • terasa de 20–25 metri, în zona fostului abator Burdujeni;
  • terasa de 60–70 metri, dealul Burdujeni;
  • terasa de circa 100 metri, dealul Viei și dealul Mănăstirii;
  • terasa de 130–140 metri, dealul Velniței;
  • terasa de 150–160 metri, dealul Țarinca;
  • terasa de 180–190 metri, dealul Căprăriei.

Hidrografie[modificare | modificare sursă]

Teritoriul județului Suceava aparține în întregime bazinului hidrografic al Siretului. Râul Suceava, principala apă curgătoare din perimetrul municipiului cu același nume, creează în dreptul orașului o albie largă, un culoar de 1,5 km lățime, în cea mai mare parte neinundabil, ca urmare a măsurilor de îndiguire și protejare a întregului spațiu afectat zonei industriale și de agrement. De-a lungul timpului, râul Suceava a suferit deplasări succesive către sud și sud-vest, lăsând în partea opusă vechi albii sub formă de terase.

Un rol important atât în evoluția văii principale, cât și a celor afluente l-au avut procesele geomorfologice de modelare a versanțiior. Râul Suceava primește pe partea dreaptă pâraiele Șcheia și Târgului, cu versanți asimetrici, iar pe stânga Mitocu, Bogdana și Morii. Apele stătătoare, sunt, în general, puțin răspândite, ele fiind recente creații artificiale (lacul de acumulare de la Dragomirna, iazurile de la Fetești, Moara, Bunești sau Siminicea).

Geologie[modificare | modificare sursă]

În fundamentul orașului, la adâncimea de 1500 metri, se găsește scufundată marea unitate geostructurală a Platformei Ruse, acoperită de depozite sedimentare necutate, de vârstă paleozoică, mezozoică și terțiară, cele mai noi straturi care alcătuiesc relieful actual fiind de vârstă sarmatică și cuaternară.

Structurile depozitelor sarmatice (gresii și calcare oolitice) reflectă regimul de platformă. Straturile sunt necutate, cu o ușoară înclinare sub 1° de la nord-vest către sud-est. În zona vetrei orașului relieful este și mai nou, el fiind în întregime de vârstă cuaternară.

Râul Suceava a constituit agentul principal de modelare al reliefului. Structura geologică de platformă se reflectă în mod evident în relief prin formarea de creste, văi subsecvente (Șcheia, Târgului), văi cu caracter reconsecvent (Suceava) și prin platouri și coline cu caracter structural (zona Cetatea Zamca, zona Cetatea de Scaun a Sucevei) și cu aspect etajat.

Soluri[modificare | modificare sursă]

Solurile din raza orașului intră, în general, în categoria celor de silvostepă, solurile cernoziomice levigate fiind specifice zonei. Aceste soluri par o formă relictă, corespunzătoare unei epoci mai secetoase din trecut, dat fiind faptul că sunt soluri tipice de silvostepă. Ele sunt cele mai fertile soluri din zonă, folosite la cultura cartofului, sfeclei de zahăr și a cerealelor.

Pe terasele superioare ale Sucevei se găsesc soluri cenușii de pădure, cu o fertilitate mai scăzută. În lunca Sucevei există soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietriș și nisip, utilizate, în parte, pentru cultura legumelor și a cartofului.

Climă[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere climatic municipiul Suceava se găsește în zona climatului temperat-continental de dealuri. Există anumite caracteristici ale mediului înconjurător care influențează clima orașului, precum:

  • altitudinea, gradul de fragmentare și de orientare a versanților etc.
  • peisajul urban, alcătuit din blocuri cu încălzire centrală, străzi pavate, unități industriale etc. Acestea au determinat existența unor deosebiri microclimatice între diferite puncte ale orașului (centru, Obcini, zona Ițcani-Gară, zona Mănăstirii Zamca, zonele Burdujeni-combinat, Burdujeni-Centru și Burdujeni-Sat).

Evoluția vegetației confirmă și ea existența deosebirilor microclimatice dintre diferitele zone ale orașului, diferența de producere a fenofazelor fiind de:

  • două până la trei zile, între centru și zona Zamca;
  • trei până la cinci zile, între centru și Șcheia;
  • două zile, între centru și dealul Cetății.

Floră[modificare | modificare sursă]

În împrejurimile orașului se găsește atât vegetație specifică zonei dealurilor, cât și cea caracteristică zonei de luncă. Suceava și teritoriul înconjurător aparțin în întregime zonei pădurilor de foioase care, mult reduse în decursul vremurilor, au căpătat un aspect discontinuu. În prezent, din vechiul codru au rămas împădurite doar masivul Dragomirna și dealul Ciungilor-Ilișești.

Subarboretul acestor păduri este format din lemn câinesc (Ligustrum vulgare), măceș (Rosa canina), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas), alun sălbatic (Corylus colurna), soc (Sambucus nigra) etc. Răspândirea în trecut a pădurilor este atestată și de o serie de fitonime ca: Dumbrăveni, Ipotești, Lisaura, Plopeni, Salcea, Tișăuți și altele.

Vegetația de luncă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcie, răchită, plop, arin) și ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoșului etc). Pe teritoriul municipiului și în împrejurimi se găsesc și plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege. Astfel, la circa 9 km de oraș și la 1 km lateral de drumul european E85 se află rezervația floristică Ponoare unde există dediței (Pulsatilla patens și Pulsatilla montana), rușcuța de primăvară (Adonis vernalis), frăsinei (Dictamnus albus), stânjenei (Iris coespitosa și Iris sibirica), bulbuci (Trolius europaeus) etc.

Tot în apropiere de Suceava, la 6 km de oraș, pe teritoriul comunei Moara, se află rezervația floristică de la Frumoasa, mai mică decât cea de la Ponoare, cu specii asemănătoare, dar și cu alte plante rare, printre care vinețelele (Centaurea marclialliana).

În Parcul Profesor Ioan Nemeș din centrul orașului, langă Muzeul de Științele Naturii, se află un exemplar de fag roșu (Fagus sylvatica v. antropurpurea).

Pătura erbacee specifică zonei cuprinde în special pirul (Agropyron brandzae) și iarba grasă (Portulaca oleracea). De asemenea, se bucură de condiții bune de dezvoltare cerealele, plantele tehnice și legumele. În lunca Sucevei există o zonă cu sere, care ocupă o suprafață destul de însemnată, iar pe versanții dealurilor din împrejurimi se află de livezi cu pomi fructiferi.

Faună[modificare | modificare sursă]

Diversitatea condițiilor fizico-geografice din zonă se reflectă și în cadrul lumii animale prin varietatea de mamifere, mai ales ierbivore, precum și prin numeroasele păsări.

În pădurea de la Pătrăuți trăiește o colonie de cerbi (Cervus elaphus), iar în cea de la Mihoveni sunt mulți fazani (Phasianus colchicus). Interes cinegetic în zonă mai prezintă iepurele (Lepus europaeus), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes) și mistrețul (Sus scrofa), care populează pădurile din apropiere.

Dintre păsări predomină grangurul (Oriolus oriolus), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) și sitarul (Scolopax rusticola).

Apele din zonă sunt populate cu mreană (Barbus jluviatilis), clean (Leuciscus cephalus), lipan (Thymolus thymolus), scobar (Chonarostoma nasus) și crap (Cyprinus carpio).

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Suceava

     Români (91.3%)

     Ucraineni (2.55%)

     Germani (1.0%)

     Necunoscută (3.57%)

     Altă etnie (1.56%)



Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Suceava

     Ortodocși (83.97%)

     Romano-catolici (1.59%)

     Penticostali (4.11%)

     Necunoscută (7.5%)

     Altă religie (2.8%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Suceava se ridică la 92.121 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 105.865 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,3%). Pentru 3,57% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,98%), dar există și minorități de penticostali (4,11%) și romano-catolici (1,6%). Pentru 7,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Evoluția demografică la recensăminte:


Istoric[modificare | modificare sursă]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Suceava - litografie de la începutul secolului al XIX-lea
Suceava - pictură de Franz Xavier Knapp (1867)
Suceava - pictură de Franz Xavier Knapp (1870)

Teritoriul orașului Suceava și împrejurimile sale au fost locuite, așa cum atestă cercetările arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic. În secolele II–III exista aici o așezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevând și puternice influențe romane.

În epoca migrației și în secolele următoare populația autohtonă a continuat să viețuiască pe aceste meleaguri, iar în secolul al XIV-lea, în 1388, Suceava este menționată drept capitală a Moldovei.

Începând cu domnia lui Petru I Mușat (circa 1375–1391), Cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a Țării Moldovei, această funcție îndeplinind-o și în vremea lui Aron Vodă (1592–1595), Ștefan Răzvan (1595) și a Movileștilor. Odată cu Alexandru Lăpușneanu, reședința domnească s-a mutat la Iași.

Lângă oraș s-au aflat două cetăți, una mai veche la Șcheia, alta puțin mai nouă, ce se vede și astăzi. Între cele două s-a dezvoltat, încă din prima parte a secolului al XIV-lea, orașul. Cetatea Șcheia, una dintre cele mai vechi cetăți din Moldova, dar cu o existență scurtă, a fost dărâmată în timpul lui domniei lui Alexandru cel Bun. Cetatea de Scaun a Sucevei a avut timp de trei secole un rol important în viața politică a Moldovei.

În evul mediu, orașul era populat cu români, dar și cu germani, maghiari și armeni, ultimii având dreptul de a-și alege un șoltuz propriu (ce purta numele de "voit").

Din Suceava, Alexandru cel Bun a condus țara timp de 32 de ani, mărind cetatea și întărindu-i zidurile. În 1401, aici s-a stabilit și Mitropolia Moldovei.

În 1408, Alexandru cel Bun acorda privilegii negustorilor lioveni, iar orașul Suceava era menționat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului, precum și a unor mărfuri de export ale Moldovei.

Epoca de apogeu avea sa fie însă în timpul lui domniei lui Ștefan cel Mare (1457–1504). În vara anului 1476, Mahomed al II-lea Cuceritorul și-a încercat norocul sub zidurile cetății, dar dârza rezistență a moldovenilor i-a frânt voința victoriei și l-a silit să se retragă în mod rușinos. Ștefan făcuse din Suceava un fel de creier al sistemului său de apărare. În 1497, 21 de zile și nopți în șir, tunurile leșilor au bătut în ziduri, dar acestea au rămas neclintite. Niciodată cetatea n-a fost cucerită prin forța armelor.

La 21 mai 1600, oastea lui Mihai Viteazul intră fără luptă în cetate, iar la 26 mai Ioan Capturi, noul pârcălab al Sucevei, jură credință marelui voievod care se intitula "domn al Țării Românești și Ardealului și a toată Țara Moldovei." Suceava primește oștile marelui voievod Mihai. Apoi, asupra orașului s-au așezat însă vremuri grele, localitatea intrând tot mai mult în anonimat.

În 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768–1774), Austria a primit o parte din teritoriul Moldovei, în care se afla și Suceava (granița cu România trecea chiar pe la sud-est de oraș).

Timp de un secol și jumătate acest teritoriu a făcut parte din Imperiul Habsburgic, primind numele de Bucovina. Suceava a fost al doilea oraș ca mărime și ca importanță al Bucovinei, după capitala Cernăuți. De asemenea, până în 1918, Suceava a fost localitate de frontieră austro-ungară.

După izbucnirea primului război mondial, foarte mulți bucovineni au fugit în Moldova și s-au înrolat în armata română.

Etimologia denumirii[modificare | modificare sursă]

Există următoarele două teorii cu privire la originea numelui orașului Suceava:

  • Simion Dascălul în "Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă": "Suceava scrie (Grigore Ureche) că o au descălecat niște cojocari unguréști, ce să chiamă pre limba lor suci, iar Suceava pre limba ungurească să chiamă Cojocărie." Numele se compune din maghiarul "szűcs" (pronunțat: "suci"), în traducere "cojocar", "suci" + sufixul slavo-român "–eavă", rezultând "cojocărie" (în maghiară "szűcsség"). Originea slavă, bulgară sau română a sufixului "–eavă" prezent în cuvintele gâlceavă, iznoavă, ispravă etc. este dezbătută și astăzi.[6]
  • De la râul Suceava, al cărui nume vine din românescul "soc" (specie de arbuști), articulat "socea" + sufixul slav "–va" (prezent și în "Moldova").[7] Această etimologie este problematică, fiindcă forma articulată a substantivului "soc" este "socul", nu "socea".

De la cuvântul ucrainean pentru linte, "socevița" (Сочевиця).

Stema orașului[modificare | modificare sursă]

Stema orașului în perioada interbelică

Descrierea stemei: în scut, pe câmp de azur, o cetate crenelată roșie, cu șapte turnuri, dotată cu ferestre luminate negru și așezată pe o câmpie verde; în fața construcției Sfântul Gheorghe ecvestru, de argint, nimbat de aur, străpunge cu lancea un balaur, de asemenea, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din cinci turnuri, din care iese stema Moldovei: capul de bour cu gât cu tot și cu stea între coarne.

Semnificația stemei: Sfântul Gheorghe, considerat în epocile feudală și modernă purtătorul de biruință al creștinătății, evocă faptul că orașul s-a remarcat în lupta anti-otomană. Capul de bour, plasat deasupra coroanei murale, evocă faptul că această urbe a fost odinioară capitala Moldovei.

Cartiere[modificare | modificare sursă]

Actualul municipiu Suceava este compus din trei zone morfostructurale, care formează un triunghi:

  • Suceava propriu-zisă – situată pe platoul și pe versanții de pe partea dreaptă a râului Suceava și care include vechiul oraș;
  • Burdujeni – cartier suburban situat pe malul stâng al râului Suceava, fostă localitate cu administrație proprie până în perioada interbelică;
  • Ițcani – cartier suburban situat pe malul stâng al râului Suceava, fostă localitate cu administrație proprie până după al doilea război mondial.

Obcini[modificare | modificare sursă]

Cartierul Obcini este situat în partea sud-vestică a municipiului și se învecinează la nord-est cu cartierul George Enescu, de care este despărțit de Calea Obcinilor. În partea de vest, Obcini se învecinează cu satul Sfântu Ilie, care aparține de comuna Șcheia. Denumirea cartierului se trage de la amplasarea sa, adică pe Obcinele Sucevei.

Obcini este un cartier în mare parte de blocuri, având și câteva zone de case (în special părțile limitrofe din nordul cartierului). Obcini este cel mai nou cartier sucevean de blocuri dintre cele construite în perioada comunistă de urbanizare, fiind neterminat în momentul în care a izbucnit Revoluția din decembrie 1989. În imediata vecinătate a Obcinilor au fost construite după 2000 două centre comerciale: Metro și Galleria.

George Enescu[modificare | modificare sursă]

Cartierul George Enescu este situat în partea sud-vestică a municipiului și se învecinează cu Obcini la sud-vest și cu Areni, Mărășești și Zamca la est și nord-est. A fost construit în perioada anilor '70 în jurul axei principale care îl străbate – Bulevardul George Enescu.

George Enescu este un cartier de blocuri, fiind zona cu cea mai mare densitate a populației din municipiul Suceava. Conține o parte dintre cele mai mari blocuri ale orașului, între care următoarele complexe de locuințe: "Belvedere", "Șarpe", "Curcubeul", "Vapor", "Mobila", "Moto-Velo". În partea sud-vestică a cartierului se găsește Spitalul Județean Suceava, iar în nord-est complexul comercial Kaufland.

Zamca[modificare | modificare sursă]

Mănăstirea Zamca

Zamca este amplasat pe dealul cu același nume, fiind cartierul sucevean aflat la cea mai mare altitudine. Zamca se întinde în partea de nord a zonei centrale și Areni, până pe culmea dealului Zamca, care reprezintă limita de nord și nord-est a cartierului.

Zamca este străbătut de strada Mărășești, pe direcția nord-sud. Alte axe rutiere principale sunt: Bulevardul George Enescu, strada Mărăști, strada Zamcii, strada Grigore Ureche. Pe teritoriul cartierului Zamca, care este una dintre cele mai vechi zone ale orașului, se găsesc două lăcașuri de cult armenești din perioada medievală: Mănăstirea Zamca și Biserica Sfântul Simion (sau Turnul Roșu). Legătura între aceste două monumente istorice este realizată de strada Zamcii, unde se află cimitirul armenesc al orașului și Capela Pruncul (1902).

Zamca este un cartier mixt (blocuri și case) și este împărțit în:

  • Zamca I – situat la nord de Bulevardul George Enescu, până la Mănăstirea Zamca;
  • Zamca II (sau Mărășești) – situat la sud de Bulevardul George Enescu, până în Areni.

Areni[modificare | modificare sursă]

Cartierul și Stadionul Areni

Cartierul Areni este poziționat între George Enescu (la vest), zona centrală (la est) și Zamca (la nord), pe locul unde mai demult se afla oborul orașului. Cartierul a fost construit între anii 1960 și 1975, fiind o zonă preponderent cu blocuri, dar și cu suprafețe mari de spații verzi. Principalele căi rutiere care străbat zona sunt: Bulevardul 1 Mai și străzile Universității, Mihai Viteazu și Alexandru cel Bun.

În Areni se găsesc câteva obiective importante ale orașului: Primăria municipiului Suceava, Universitatea "Ștefan cel Mare", Palatul de Justiție (în prezent sediul Curții de Apel, Tribunalului și Judecătoriei Suceava), Policlinica Județeană (deschisă în 1960), Direcția Silvică Județeană, Spitalul Vechi (fostul Spital Districtual sau "Casa publică generală a bolnavilor din Suceava"), Planetariul și Observatorul Astronomic (inaugurat în 1982, fiind al treilea planetariu din țară în ordinea deschiderii și cel mai mare din țară în ceea ce privește capacitatea sălii și diametrul cupolei).

O suprafață considerabilă a cartierului este ocupată de Stadionul Areni, principala și cea mai mare arenă sportivă a orașului, inaugurată în 1963 și extinsă în două etape: 1976–1977 (când s-au adăugat peluzele) și 1980–1982 (când s-a construit tribuna a doua). În 2002 stadionul a fost modernizat, în prezent având o capacitate de circa 12.000 de locuri. De asemenea, în Areni există două parcuri: Universității și Vladimir Florea.

Centru[modificare | modificare sursă]

Vedere a centrului orașului de la Cetatea de Scaun

Spre deosebire de majoritatea orașelor, unde centrul este situat în mijlocul teritoriului intravilan al localității, fiind înconjurat de celelalte cartiere, în cazul municipiului Suceava centrul este dispus în partea sud-estică a orașului. În partea de nord și nord-vest, zona centrală se continuă cu cartierul Zamca, iar către vest cu cartierul Areni. În partea nord-estică a zonei centrale se află Hărbăria, unde relieful coboară (abrupt în unele locuri) către valea râului Suceava. Principalele artere rutiere care străbat zona centrală sunt: Bulevardul Ana Ipătescu, strada Ștefan cel Mare, strada Nicolae Bălcescu, strada Petru Rareș și strada Mitropoliei.

Centrul istoric al Sucevei a fost în mare parte demolat în anii '60, în perioada de sistematizare comunistă, pe locul multor dintre vechile imobile ridicându-se blocuri de locuințe. Cu toate acestea, câteva clădiri au supraviețuit până astăzi și au statutul de monumente istorice și de arhitectură: Hanul Domnesc (care găzduiește Muzeul Etnografic și reprezintă cea mai veche clădire ce s-a păstrat în întregime din Suceava), Muzeul de Științele Naturii, Muzeul de Istorie, Liceul de Artă "Ciprian Porumbescu", Colegiul Național "Ștefan cel Mare", Palatul Administrativ (care găzduiește Consiliul Județean și Prefectura), Casa Polonă, cele două corpuri ale Bibliotecii Bucovinei "I.G. Sbiera", Casa memorială Simeon Florea Marian, Casa Sindicatelor.

În perimetrul cuprins între actualele străzi Ștefan cel Mare, Nicolae Bălcescu, Ana Ipătescu și Petru Rareș se află situl arheologic "Vechiul centru medieval al orașului Suceava". Aici se găsește Curtea Domnească, construită la sfârșitul secolului al XIV-lea și refăcută în timpul domniilor lui Ștefan cel Mare (1457–1504) și Vasile Lupu (1634–1653). Curtea Domnească (ce includea și Palatul Domnesc) a fost abandonată la sfârșitul secolului al XVII-lea, iar în prezent se află în ruine. În vecinătatea estică se întindea vechea zonă comercială a orașului, astăzi demolată aproape în întregime. Aceasta se continua către Zamca cu zona armenească, care există în mare măsură și în prezent.

În centrul Sucevei se găsesc majoritatea lăcașelor de cult vechi ale orașului: Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou, Biserica Mirăuți (cel mai vechi edificiu religios din Suceava), Biserica Sfântul Dumitru (cu turnul-clopotniță sau turnul lui Alexandru Lăpușneanu, emblematic pentru oraș), Biserica Coconilor sau Domnițelor, Biserica Învierea Domnului, Biserica Sfântul Nicolae, Biserica armenească Sfânta Cruce, Biserica romano-catolică Sfântul Ioan Nepomuk și Sinagoga Gah.

Parcul central a fost amenajat pe locul unor foste grădini, reduse în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a dezvoltării orașului. Începând cu data de 12 noiembrie 2009, se numește Parcul Profesor Ioan Nemeș. Include cea mai veche statuie din Suceava – Bustul lui Ciprian Porumbescu (1933). Alte parcuri din zona centrală sunt: Parcul Simeon Florea Marian (din fața casei memoriale), Parcul Drapelelor (din apropierea Palatului Finanțelor) și Parcul Trandafirilor (de lângă Palatul de Justiție). Zona centrală este presărată cu diferite statui, busturi și monumente, majoritatea amplasate în anii '60 și '70. În 1971 au fost construite Magazinul Universal "Bucovina" și Complexul "Moda", două edificii ce au devenit în timp reprezentative pentru oraș.

De asemenea, între clădirile emblematice ale Sucevei se numără fostul Cinematograf Modern (care a funcționat între 1959–2010) și Casa de Cultură (construită în perioada 1965–1969). În fața Casei de Cultură a fost amenajată esplanada centrală, cunoscută și sub numele de Piața 22 Decembrie. În estul și sud-estul centrului Sucevei se află Parcul Șipot-Cetate, cea mai întinsă zonă de agrement a municipiului, unde se găsesc: Cetatea de Scaun, Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, Muzeul Satului Bucovinean și Cimitirul Pacea (cel mai mare cimitir al orașului, cu mai multe monumente).

Hărbărie[modificare | modificare sursă]

Cartierul Hărbărie este poziționat pe versantul nord-estic al dealului Zamca, către râul Suceava. Este un cartier cu case în majoritate vechi și reprezintă o prelungire a centrului orașului și a Zamcii către nord-est, în zonele de pantă. În ciuda faptului că au fost realizate lucrări de consolidare în mai multe rânduri, Hărbăria este în continuare o zonă cu alunecări de teren.

De asemenea, Hărbăria este o zonă veche a Sucevei, cunoscută și sub numele de Ițcanii Vechi. Aici se află a doua biserică ca vechime a orașului (după Mirăuți), Biserica Adormirea Maicii Domnului.

Hărbăria se întinde de-a lungul străzii Cernăuți, veche arteră a orașului care face legătura cu Ițcani (Ițcanii Noi), și apoi se continuă cu șoseaua către Rădăuți și Siret. Tot pe aici trece varianta rutieră ce leagă direct cartierul Zamca cu valea Sucevei, cunoscută sub numele de "Serpentine" (străzile Mihail Kogălniceanu, Mircea Șeptilici și Nicolae Labiș).

Ițcani[modificare | modificare sursă]

Strada Gării din cartierul Ițcani

Ițcani este un cartier suburban al municipiului Suceava, situat la aproximativ 5 km nord-vest de centrul localității. Este un cartier de case care s-a dezvoltat pe malul stâng al râului Suceava, la vest de Burdujeni (aflat la o distanță de aproximativ 3 km). Legătura dintre Ițcani și centrul orașului se realizează pe strada Cernăuți (cu varianta Traian Vuia).

În perioada 1775–1918, ca urmare a anexării Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, satul Ițcani a îndeplinit rolul de punct de frontieră austro-ungar, atât de cale ferată, cât și rutier. În perioada interbelică, comuna Ițcani a purtat numele de comuna Aron Pumnul, având primărie proprie și administrație separată de cea a orașului Suceava. După cel de-al doilea război mondial, comuna Aron Pumnul a fost desființată, Ițcaniul fiind încorporat drept cartier în cadrul municipiului Suceava. În perioada regimului comunist, în Ițcani nu au avut loc demolări majore în vederea construirii de blocuri și unități industriale, așa cum s-a întamplat în alte zone ale Sucevei (precum Burdujeni).

Actualul cartier mai poartă numele de Ițcanii Noi, pentru a fi diferențiat de Ițcanii Vechi (Hărbărie), situat de cealaltă parte a râului Suceava. În Ițcani se află Gara Ițcani (Gara Suceava Nord), clădire monument istoric (1871) și a doua gară a Sucevei ca importanță (după cea din Burdujeni). În apropiere se află Parcul Gării Ițcani, depoul, câteva clădiri vechi (fostele sedii ale primăriei, poliției și școlii din Ițcani), Biserica romano-catolică Sfânta Elisabeta și Biserica ortodoxă Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. La ieșirea din Ițcani către Siret se află Biserica Sfinții Apostoli, fost lăcaș de cult luteran.

Burdujeni[modificare | modificare sursă]

Burdujeni este un cartier suburban al municipiului Suceava, situat la aproximativ 4 km nord-est de centrul localității. Din punct de vedere al întinderii și al populației, Burdujeni este cel mai mare cartier sucevean. Este poziționat pe malul stâng al râului Suceava, care reprezintă granița cu vechiul oraș Suceava și cu Bucovina, Burdujeni fiind singurul cartier al Sucevei care nu a făcut parte din Bucovina. Legătura către centru este realizată de axa rutieră Calea Unirii, iar către Ițcani (situat la aproximativ 3 km vest) de strada Gheorghe Doja. În anul 1926 localitatea Burdujeni a fost încorporată Sucevei, devenind cartier al acesteia. Burdujeni este împărțit mai multe zone sau subcartiere:

Cuza Vodă[modificare | modificare sursă]

Rondul din centrul cartierului Burdujeni

Cuza Vodă este un cartier de blocuri, apărut ca urmare a perioadei comuniste de sistematizare și de industrializare a orașului Suceava. Blocurile au fost construite pe locul unde înainte se afla Burdujeni-Târg, o parte dintre vechile case din zonă fiind demolate. Majoritarea locuitorilor din Cuza Vodă au lucrat până în anii '90 la întreprinderile de pe platforma industrală Valea Sucevei, situată în imediata vecinătate, motiv pentru care Burdujeni și-a căpătat titlul de "cartier muncitoresc".

Cartierul Cuza Vodă a fost construit în trei etape, în anii '70 și '80. În funcție de dispunere și de perioada în care au fost construite blocurile de locuințe, se împarte în:

  • Cuza Vodă I – construit în anul 1974, pe partea stângă a magistralei rutiere Calea Unirii, la nord de fostul abator Burdujeni. Este mărginit de Calea Unirii, strada Gheorghe Doja și strada Lt. Mircea Damaschin;
  • Cuza Vodă II – construit în anul 1982, pe partea dreaptă a magistralei rutiere Calea Unirii, reprezintă cea mai populată zonă a Burdujeniului. Este mărginit de Calea Unirii, Calea Burdujeni, strada Eroilor și linia ferată București–Suceava.
  • Cuza Vodă III – construit în anul 1984, la nord de Calea Burdujeni, în zona fostului Cinematograf Burdujeni. Este mărginit de Calea Unirii, Calea Burdujeni și strada Cuza Vodă.

Burdujeni-Sat[modificare | modificare sursă]

Burdujeni-Sat este un cartier localizat în partea de nord-est a municipiului Suceava. Reprezintă zona veche a fostei localități Burdujeni și se întinde pe o zonă deluroasă, la nord de cartierul Cuza Vodă III, între fostul Cinematograf Burdujeni și pădurea de la Adâncata. Este un cartier în întregime de case, dispus de-a lungul șoselei care face legătura dintre Suceava și Dorohoi și care poartă numele de strada 22 Decembrie pe teritoriul său.

În partea sudică a cartierului Burdujeni-Sat se află Mănăstirea Teodoreni ce datează din anul 1597 și în jurul căreia a apărut inițial satul Burdujeni. Un alt lăcaș de cult important este Biserica Sfânta Treime, ctitorie ortodoxă din 1851, poziționată în centrul actualului cartier. Burdujeni-Sat constituie cea mai rurală zonă a municipiului Suceava, principala îndeletnicire a unei bune părți dintre locuitori fiind agricultura.

Burdujeni-Gară[modificare | modificare sursă]

Zona Gării Burdujeni se întinde la sud de cartierul Cuza Vodă I, către Ițcani, în imediata vecinătate a fostului abator Burdujeni. Principalele străzi sunt Nicolae Iorga și Jean Bart, prin intermediul cărora se realizează accesul către Gara Burdujeni, clădire monument istoric, astăzi principala gară a Sucevei și în trecut gară de frontieră românească cu Bucovina (1902–1918).

Platforma industrială Valea Sucevei[modificare | modificare sursă]

Platforma industrială Valea Sucevei este o fostă zonă industrială, poziționată în partea sudică a cartierului Burdujeni, în lunca râului Suceava. Platforma se întinde între râul Suceava (la sud) și magistrala CFR București–Suceava (la nord), cu o prelungire în sud-est (către Plopeni), unde se află termocentrala orașului (CET). Principala magistrală rutieră care străbate zona este Calea Unirii, legătura dintre Burdujeni și centrul Sucevei.

În perioada comunistă aceasta era cea mai mare zonă industrială a orașului și cuprindea: combinatul de prelucrare a lemnului (deschis în 1959), combinatul de celuloză și hârtie (deschis în 1962), întreprinderea de utilaje și piese de schimb, întreprinderea de mașini unelte, întreprinderea de reparații auto, întreprinderea de fibre artificiale, fabrica de oxigen, termocentrala, stația de epurare a orașului, etc. La începutul anilor 2000 o parte dintre fabrici au fost desființate, pe locul lor apărând diferite complexe comerciale precum: Iulius Mall, Carrefour, Suceava Shopping City, etc. Aici se alfă turnul IFA, fost turn industrial și cel mai înalt edificiu din Suceava (peste 200 metri înălțime), în prezent renovat și integrat în complexul Iulius Mall.

Platforma industrială Valea Sucevei se învecinează cu platforma industrială Traian Vuia, care se întinde de-a lungul străzii cu același nume, pe malul drept al râului Suceava. Și aceasta este o fostă zonă industrială, ce cuprindea mai multe fabrici, o parte desființate: integrata de lână, fabrica de sticlă, garajele companiei de transport public local, fabrica de pâine, etc.

Alte cartiere[modificare | modificare sursă]

După 1990 pe teritoriul orașului Suceava au fost construite cartiere noi de case:

  • Soarelui – este cel mai vechi dintre noile cartiere de vile ale orașului și este poziționat în extremitatea sud-vestică a localității, lângă șoseaua Suceava–Fălticeni;
  • Dealul Tătărași – este o zonă de case noi, construite pe dealul Tătărași, pe partea dreaptă a râului Târgului, la sud de strada Alexandru cel Bun;
  • Dumbrava – se află în Burdujeni, la nord de cartierul Cuza Vodă I și zona Gării Burdujeni, între Burdujeni-Sat (la est) și Ițcani (la vest). O parte dintre case sunt construite pe terenul fostei Avicola Burdujeni;
  • Laniște – se află în partea de est a Burdujeniului, în continuarea cartierului Cuza Vodă II, la ieșirea din oraș către Salcea. Laniște se întinde între șoseaua Suceava–Botoșani și magistrala feroviară Suceava–București;
  • Dealul Mănăstirii – acest cartier de case este poziționat la ieșirea din Burdujeni către Salcea, la nord de șoseaua Suceava–Botoșani, pe dealul Mănăstirii Teodoreni;
  • Dragomirna – zonă de case noi, construite la ieșirea din cartierul Ițcani către Mitocu Dragomirnei, în jurul străzii Mitocului.

De asemenea, cartiere noi de case au fost construite în imediata vecinătate a orașului: în Ipotești și în Șcheia – în apropiere de platforma industrială Șcheia. Aceasta cuprindea mai multe unități industriale și economice (o parte desființate): întreprinderea de rulmenți, fabrica de bere, fabrica de prelucrarea produselor lactate, fabrica de băuturi alcoolice, depozite, etc. Lângă platforma industrială Șcheia se află a treia gară ca importanță a orașului – Gara Suceava Vest.

Zona Metropolitană Suceava[modificare | modificare sursă]

Zona Metropolitană Suceava a luat ființă la data de 1 decembrie 2011[8]. Dat fiind faptul că Suceava, fiind municipiu de rang II, nu poate avea o zonă metropolitană în adevăratul sens al cuvântului, s-a recurs la o organizare sub forma unei asocieri – Asocierea "Zona Metropolitană Suceava"[9], care este alcătuită din municipiul Suceava și următoarele localități:

Orașul:

Comunele:

Comuna Șcheia, deși se învecinează cu municipiul Suceava iar teritoriile intravilane ale celor două localități sunt practic unite, nu face parte din zona metropolitană, în urma refuzului autorităților locale din Șcheia de a se asocia acestei organizări. În locul comunei Șcheia, a fost acceptată comuna Bosanci, singura localitate din zona metropolitană care nu se învecinează direct cu municipiul Suceava.[10][11]

Instituții[modificare | modificare sursă]

Primăria Suceava[modificare | modificare sursă]

Primăria Municipiului Suceava

Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, a descentralizării serviciilor publice, a eligibilității autorităților administrației publice locale, a legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale.

Autoritățile administrației publice locale au dreptul și capacitatea de a soluționa și gestiona, în numele și în intresul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii. Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege.

Consiliul local și primarul, ca autorități ale administrației publice locale, au dreptul ca în limitele competențelor lor să coopereze și să se asocieze cu alte autorități ale administrației publice din țară sau din străinătate, în condițiile legii. Conform legii, municipiul Suceava este persoană juridică de drept public, are patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină.

  • Primar: Ion Lungu – ales în 2004 din partea PNL, reales în 2008 și apoi în 2012 din partea PD-L.[12]
  • Viceprimari: Gavril Vîrvara (PSD) și Ovidiu Doroftei (PNL) – ambii aleși în 2012.[13]
  • Consiliu Local: consiliul local al Sucevei este format din 23 de consilieri, cu următoarea compoziție bazată pe partid politic, după alegerile locale din 2012:[14]
    Partid Consilieri Compoziție actuală
52,2% Uniunea Social-Liberală 12                        
43,5% Partidul Democrat Liberal 10                        
4,3% Partidul Poporului – Dan Diaconescu 1                        

Lista primarilor orașului[modificare | modificare sursă]

Aceasta este lista cronologică cu primarii orașului Suceava, începând din anul 1856:

  • Josef Berger (1856–1865)
  • Abraham Ritter von Prunkul (1865–1870)
  • Josef Kreuz (1870–1871)
  • Ferdinand Stark (1871–1874)
  • Julius Hubrich (1874–1883?)
  • Adolf Koczynski (1883–1884?)
  • Michael Ritter von Prunkul (1884–1886?)
  • Albert Fuchs von Braunthal (1886–1887?)
  • Julius Morwitzer (1887–1891)
  • Franz Ritter von Des Loges (1891–1914)
  • Ion Luția (ianuarie–mai 1914)
  • Epaminonda Voronca (iunie–iulie 1914; 1914–1915; 1919–1920)
  • Leo Fuchs (august–noiembrie 1914)
  • Visarion Gribowsky (1915–1916; 1916–1917)
  • Mihai Sârbul (iunie–octombrie 1916; 1917–1918; 1921–1922)
  • Eusebie Popovici (1918–1919; 1926–1927)
  • Iancu Avram (1920–1921)
  • Nicolai Donisă (1922–1926; 1927–1929)
  • Vasile Iencean (1929–1931)
  • Eugen Varzariu (1931–1932)
  • Pintea Nimigean (iulie–octombrie 1932)
  • Nicolae Caba (1932–1933)
  • George Doroftei (1933–1938; februarie–noiembrie 1945)
  • Mihai Polocușer (ianuarie–februarie 1938)
  • Leonte Moțoc (1938–1940)
  • Ioan Jauca (august–octombrie 1940; 1941–1944)
  • Traian Maga (1940–1941)
  • Vichentie Voloșeanu (ianuarie–mai 1941)
  • S.G. Botușan (aprilie–octombrie 1944)
  • A.V.F. Bercovici (1944–1945)
  • Leon Rothkopf (1945–1946)
  • Dimitrie V. Cojocariu (1946–1947)
  • Constantin Miclea (1947–1949)
  • Elisabeta Stranschi (1949–1950)
  • Iosif Koczynski (1951–1953)
  • Ioan Iancu (1954–1956)
  • Alexandru Botezatu (1957–1958)
  • Radu Cernușcă (1959–1960)
  • Constantin Nicoară (1960–1964)
  • Mihai Uriciuc (1964–1966)
  • Radu Alexandru (1967–1968)
  • Nicolae Moraru (februarie–decembrie 1968)
  • Valerian Găină (1969–1970)
  • Constantin Moroșan (1970–1972)
  • Ion Siminiceanu (1972–1980)
  • Tudor Done (1980–1984)
  • Mihai Găinariu (1984–1989)
  • Filaret Poenariu (1990–1992)
  • Gheorghe Toma (PER) (1992–1996)
  • Constantin Sofroni (PDAR) (1996–2000)
  • Marian Ionescu (PDSR) (2000–2004)
  • Ion Lungu (PNL, PD-L) (2004–prezent)

Consiliul Județean Suceava[modificare | modificare sursă]

Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean, pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean este compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea privind alegerile locale.

  • Președinte: Cătălin Nechifor – ales în 2012 din partea PSD.
  • Vicepreședinți: Ștefan Alexandru Băișanu (PNL) și Alexandru Rădulescu (PSD) – ambii aleși în 2012.
  • Consiliu Județean: consiliul județean este format din 36 de consilieri, cu următoarea compoziție bazată pe partid politic, după alegerile locale din 2012:[15]
    Partid Consilieri Compoziție actuală
50,0% Uniunea Social-Liberală 18                                    
41,7% Partidul Democrat Liberal 15                                    
8,3% Partidul Poporului – Dan Diaconescu 3                                    

Prefectura Suceava[modificare | modificare sursă]

Palatul Administrativ din Suceava, în care funcționează astăzi Prefectura și Consiliul Județean.

Prefectura este o instituție publică cu personalitate juridică având rolul de a îndeplini atribuțiile și prerogativele conferite prefectului prin Constituție, legea administrației publice locale și alte acte normative.

Prefectul urmărește modul de realizare în județ a obiectivelor cuprinse în programul de guvernare și prin aparatul propriu de specialitate dispune măsurile corespunzătoare. Prefectul este ordonator terțiar de credite. Pentru îndeplinirea atribuțiilor și prerogativelor conferite prefectului, acesta este ajutat de un subprefect care îndeplinește atribuțiile care îi sunt date prin acte normative, precum și atribuții delegate, prin ordin al prefectului, din domeniile de activitate ale aparatului propriu de specialitate al acestuia. Prefectul are un aparat propriu de specialitate pe care îl conduce.

  • Prefect: Florin Sinescu – numit în funcție în 2012.
  • Subprefect: Constantin Harasim – numit în funcție în 2012.[16]

Obiective istorice și turistice[modificare | modificare sursă]

Suceava, unul dintre cele mai vechi orașe din România și fostă capitală a Moldovei, dispune de numeroase obiective istorice și turistice, răspândite pe teritoriul localității și în împrejurimile sale. Orașul se remarcă prin numărul ridicat de vechi lăcașuri de cult ortodoxe, armenești, romano-catolice, evreiești, etc. Aceste biserici și mănăstiri sunt o dovadă a diversității etnice și a multiculturalismului așezării.

De asemenea, în Suceava există mai multe clădiri monument istoric, majoritatea construite la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, în perioada în care primar la orașului era Franz Des Loges. Acestora li se adaugă o serie de statui, busturi, mozaicuri parietale și alte monumente, care reprezintă puncte de atracție. Majoritatea obiectivelor istorice și turistice se găsesc în perimetrul vechiului oraș, zonă ce se întinde între Cetatea de Scaun (la est) și Cetatea Șcheia (la vest).

Muzeul Bucovinei[modificare | modificare sursă]

Sala Tronului la Muzeul de Istorie

Muzeul Sucevei a luat ființă în anul 1895 și a căpătat statut de persoană juridică la 4 ianuarie 1900. În prezent, Muzeul Bucovinei include principalele obiective turistice din municipiul Suceava, dar și câteva case memoriale și muzee aflate în alte localități ale județului:

Biserici și mănăstiri[modificare | modificare sursă]

Clădiri monument istoric[modificare | modificare sursă]

Case memoriale[modificare | modificare sursă]

Statui[modificare | modificare sursă]

Busturi[modificare | modificare sursă]

Mozaicuri parietale[modificare | modificare sursă]

Alte monumente[modificare | modificare sursă]

Educație[modificare | modificare sursă]

Universități[modificare | modificare sursă]

Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava este singura instituție de învățământ superior a orașului. S-a înființat în 1963, ca Institut Pedagogic de 3 ani. În 1976 s-a transformat în Institutul de Învățământ Superior, cu dublu profil: universitar și tehnic. Între 19841990 a funcționat ca Institut de subingineri, subordonat Institutului Politehnic "Gheorghe Asachi" din Iași. Din 1990 funcționează ca universitate în baza Hotărârii Guvernului României Nr. 225 din 7 martie 1990.[17]

Universitatea de la Suceava continuă tradițiile culturale și de învățământ superior din Bucovina, reprezentate de școlile domnești din nordul Moldovei, de Academia de la Putna, de Institutul Teologic, de Universitatea din Cernăuți și de Facultatea de Silvicultură de la Câmpulung Moldovenesc. În cadrul universității funcționează în prezent 9 facultăți. Instituția aderă la principiile formulate în Marea Carta a Universităților Europene.

Licee și colegii[modificare | modificare sursă]

  • Colegiul Național "Ștefan cel Mare"
  • Colegiul Național "Petru Rareș"
  • Colegiul Național "Mihai Eminescu"
  • Colegiul Național de Informatică "Spiru Haret"
  • Colegiul de Artă "Ciprian Porumbescu"
  • Colegiul Economic "Dimitrie Cantemir"
  • Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară
  • Colegiul Tehnic "Alexandru Ioan Cuza"
  • Colegiul Tehnic "Petru Mușat"
  • Colegiul Tehnic "Samuil Isopescu"
  • Liceul cu Program Sportiv
  • Liceul Particular Nr. 1
  • Liceul Particular "Virgil Madgearu"
  • Școala Postliceală Sanitară
  • Școala Creștină "Filadelfia"
  • Seminarul Teologic Liceal Ortodox "Mitropolitul Dosofteei"

Școli generale[modificare | modificare sursă]

  • Școala Generală Nr. 1
  • Școala Generală Nr. 2
  • Școala Generală Nr. 3
  • Școala Generală Nr. 4
  • Școala Generală Nr. 5 "Jean Bart"
  • Școala Generală Nr. 6
  • Școala Generală Nr. 7 "Grigore Ghica Voiedod"
  • Școala Generală Nr. 8
  • Școala Generală Nr. 9 "Ion Creangă"
  • Școala Generală Nr. 10
  • Școala Generală Nr. 11 "Miron Costin"
  • Școala de Arte

Grădinițe[modificare | modificare sursă]

  • Grădinița cu Program Normal Nr. 2 "Maria Montessori"
  • Grădinița cu Program Normal Nr. 4 "Piticot"
  • Grădinița cu Program Normal Nr. 5
  • Grădinița cu Program Normal Nr. 7
  • Grădinița cu Program Normal Nr. 8
  • Grădinița cu Program Normal Nr. 9 "Norocel"
  • Grădinița cu Program Normal Nr. 12 "Țăndărică"
  • Grădinița cu Program Normal Nr. 13 "Neghiniță"
  • Grădinița cu Program Normal Obcini
  • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 "Gulliver"
  • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 2 "Așchiuță"
  • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3 "Dumbrava Minunată"
  • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 6
  • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 7 "ABC"
  • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 9 "Prichindel"
  • Grădinița Particulară cu Program Prelungit "Micul Prinț"
  • Gradinița Colegiului Național "Mihai Eminescu"

Biblioteci și centre de studii[modificare | modificare sursă]

  • Biblioteca Bucovinei "I.G. Sbiera"
  • Casa Corpului Didactic "George Tofan"
  • Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă
  • Palatul Copiilor
  • Centrul de Studiu "Mentor Center"

Librării[modificare | modificare sursă]

  • Alexandria Librării
  • Cărturești
  • General Cart

Transporturi și comunicații[modificare | modificare sursă]

Transport rutier[modificare | modificare sursă]

Tabliczka E85.svg
Tabliczka E58.svg

Municipiul Suceava este un important nod rutier din nord-estul României, fiind situat la intersecția a două șosele europene:

Alte căi rutiere importante sunt: Suceava–Dorohoi (DN 29A), Suceava–LiteniDolhasca (DJ 208A), Suceava–Berchișești (DJ 209C), Suceava–Mitocu Dragomirnei (DJ 208D).

În anul 2010 a demarat construcția șoselei de centură a municipiului Suceava, lucrările urmând a fi finalizate în 2012.[18] Șoseaua se desprinde din DN 2, înainte de intrarea în oraș dinspre Fălticeni, ocolește teritoriul intravilan al orașului prin partea de vest, traversând DJ 208A, DN 17 și râul Suceava și revine în DN 2 după ieșirea din cartierul Ițcani către Siret.

Transport feroviar[modificare | modificare sursă]

Municipiul Suceava este nod feroviar, fiind străbătut de Magistrala 500 a Căilor Ferate Române, BucureștiVicșani, din care se desprinde linia Suceava–Gura HumoruluiIlva Mică, către Transilvania. Orașul dispune de trei stații CFR: Gara Suceava (Burdujeni), Gara Suceava Nord (Ițcani) și Gara Suceava Vest (Șcheia).

Transport aerian[modificare | modificare sursă]

La aproximativ 13 km nord-est de Suceava, în orașul-satelit Salcea, se află Aeroportul Internațional "Ștefan cel Mare" Suceava. Aeroportul are curse de șase ori pe săptămână către aeroporturile internaționale "Henri Coandă" din Otopeni și "George Enescu" din Bacău, efectuate de compania TAROM. În trecut au existat curse către Timișoara, cu legături la întreaga rețea domestică și internațională a companiei Carpatair. Blue Air a operat zboruri către Roma, Veneția și Viena, acestea fiind suspendate ulterior.

Transport public local[modificare | modificare sursă]

Autobuz tip Iribus, cel mai folosit mijloc de transport în comun sucevean.

În anul 1987, în municipiul Suceava a fost inaugurată rețeaua de troleibuze, care a fost extinsă în anii următori, ajungându-se la un număr de 6 linii de troleibuz. În paralel existau circa 20 de linii de autobuz care asigurau transportul în comun pe raza orașului și în comunele suburbane.

În 2006 rețeaua de troleibuze a fost desființată.

Transportul in municipiul Suceava este realizat TPL Suceava prin:

  • autobuze pe traseele:
    • 2 - Gara Burdujeni - Conlemn - Cantina Iric - Restaurant Moldova - Orizont - IRIC - Shopping City Suceava - Iulius Mall - Centrul Comercial "Bazar" - Complexul Sportiv "Unirea" - Colegiul Tehnic "Petru Mușat" - Centru - Bancă - Policlinică - Spital - Metro - Biserica Sf. Cruce - Obcini - Mobilă - George Enescu - Nordic - Mărășești - Policlinică - Banca - Centru - Colegiul Tehnic "Petru Mușat" - Complexul Sportiv "Unirea" - Iulius Mall - Shopping City Suceava - Orizont - Restaurant Moldova - Conlemn - Gara Burdujeni
    • 3 - Gara Burdujeni - Conlemn - Cantina Iric - Restaurant Moldova - Orizont - IRIC - Shopping City Suceava - Complex Comercial "Bazar" - Complexul Sportiv "Unirea" - Colegiul Tehnic "Petru Mușat" - Centru - Bancă - Policlinică - Spital - Obcini - Șcheia - Fabrica de bere - Mobilă - George Enescu - Kaufland - Policlinică - Bancă - Centru - Colegiul Tehnic "Petru Mușat" - Complexul Sportiv "Unirea" - Centrul Comercial "Bazar" - Shopping City Suceava - Orizont - Restaurant Moldova - Conlemn - Gara Burdujeni
    • 4 - Cinema Burdujeni - Cuza Vodă - Torino - Piața Burdujeni - Orizont - IRIC - Shopping City Suceava - Iulius Mall - Centrul Comercial "Bazar" - Complexul Sportiv "Unirea" - Colegiul Tehnic "Petru Mușat" - Centru - Bancă - Policlinică - Mărășești - George Enescu - Mobilă - Obcini - Metro - Autoservice - Bloc IRE - Alimentara Obcini - Școala Generală nr. 9 "Ion Creangă" - Obcini - George Enescu - Kaufland - Policlinică - Bancă - Centru - Colegiul Tehnic "Petru Mușat" - Complexul Sportiv "Unirea" - Iulius Mall - Shopping City Suceava - Orizont - Piața Burdujeni - Torino - Cuza Vodă - Cinema Burdujeni
    • 5 - Gara Ițcani – Pasaj Străduința – Betty Ice – Autoservice Ițcani – Garaj TPL – Fabrica de sticlă – Colegiul Tehnic "Petru Mușat" – Centru – Bancă – Policlinică – Spital – Metro – Autoservice – Școala Generală Nr. 9 "Ion Creangă" – Obcini – George Enescu – Nordic – Mărășești – Policlinică – Bancă – Centru – Colegiul Tehnic "Petru Mușat" – Fabrica de sticlă – Garaj TPL – Autoservice Ițcani – Selgros - Pasaj Străduința - Gara Ițcani
    • 10 - Gara Ițcani – Pasaj Străduința – Betty Ice – Autoservice – Ițcani – Garaj TPL – Fabrica de sticlă – Colegiul Tehnic "Petru Mușat" – Centru – Bancă – Policlinică – Mărășești – George Enescu – Mobilă – Rulmentul – Fabrica de bere – Pod Șcheia – Mobilă – George Enescu – Kaufland – Policlinică – Bancă – Centru – Colegiul Tehnic "Petru Mușat" – Fabrica de sticlă – Garaj TPL – Autoservice Ițcani – Selgros – Pasaj Străduința – Gara Ițcani
    • 21 - Burdujeni Sat – Școala Burdujeni - Cinema Burdujeni – Orizont – Shopping City Suceava – Centrul Comercial "Bazar" – Complexul Sportiv "Unirea" – Colegiul Tehnic "Petru Mușat" – Centru – Bancă – Policlinică – Mărășești – George Enescu – Mobilă – Rulmentul – Fabrica de bere – Pod Șcheia – Mobilă – George Enescu – Kaufland – Policlinică – Bancă – Centru – Colegiul Tehnic "Petru Mușat" – Complexul Sportiv "Unirea" – Centru Comercial "Bazar" – Shopping City Suceava – Orizont - Cinema Burdujeni – Școala Burdujeni – Burdujeni sat
    • 28 - Cinema Burdujeni – Cuza Vodă – Torino – Piața Burdujeni – Orizont – IRIC – Shopping City Suceava – Centrul Comercial "Bazar" – Complexul Sportiv "Unirea" – Fabrica de sticlă – Garaj TPL – Autoservice Ițcani – Selgros – Pasaj Străduința – Gara Ițcani – Pasaj Srăduința – Betty Ice – Autoservice Ițcani – Garaj TPL – Fabrica de sticlă – Complexul Sportiv "Unirea" – Centrul Comercial "Bazar" – Shopping City Suceava – Orizont – Piața Burdujeni – Torino – Cuza Vodă – Cinema Burdujeni
  • maxi-taxi pe traseele adiacente celor de autobuz
  • taxi

Relații externe[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Municipiul Suceava este înfrățit cu următoarele orașe:

Consulate[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Divertisment[modificare | modificare sursă]

Cafenele[modificare | modificare sursă]

  • Music Pub
  • Pub Sport Ramiro
  • Stude Pub
  • La Fierarie
  • La Biblioteca
  • 31' Motors Pub
  • Manhattan
  • Joint Caffe
  • Tabuu
  • Apropo Caffe
  • Steel Caffe
  • Stickers
  • Golden Caffe
  • Rai Caffe
  • Talcioc Cultural
  • Sakura Caffe
  • Le Baroque
  • 4 Mese

Cluburi[modificare | modificare sursă]

  • Eclipse
  • Next Level
  • Oscar Wilde
  • Padrino
  • Del'iri
  • Club V


Restaurante[modificare | modificare sursă]

  • Restaurant Aristocrat
  • Restaurant Brădet
  • Restaurant Brândușa
  • Restaurant Conacul Domnesc
  • Restaurant Da Vinci
  • Restaurant Farestin
  • Restaurant Del'iri
  • Restaurant Latino
  • Restaurant Murilo
  • Restaurant Hennesys
  • Restaurant Old Times
  • Restaurant Padrino
  • Restaurant Sagra
  • Restaurant Scorpion
  • Restaurant Studențeasca
  • Restaurant Toscana
  • Restaurant Taco Loco
  • Restaurant Vinci
  • Restaurant Latino
  • Restaurant Centrul Vechi
  • Conacul Domnesc
  • Sempre Pizza
  • McDonald's
  • Four You


Mall-uri[modificare | modificare sursă]

Zone Comerciale[modificare | modificare sursă]

  • Bucovina Shopping Center
  • Shopping Center „Zimbru”
  • Centrul Comercial „Bazar”
  • Iulius Mall
  • Shopping City Suceava

Hypermarketuri[modificare | modificare sursă]

Cash and Carry[modificare | modificare sursă]

Supermarketuri[modificare | modificare sursă]

De la industrie la comerț[modificare | modificare sursă]

Suceava nu este favorizata de pozitionare, avand in vedere ca Regiunea de Nord-Est este considerata cea mai saraca la nivel national, caracterizata prin slaba dezvoltare a infrastructurii, ineficienta accesare a fondurilor europene, precum si slaba reprezentare pe harta investitorilor straini. Vorbind despre dezvoltarea comerciala a judetului, trebuie sa precizam ca Suceava este orasul cu cea mai mare densitate de spatii comerciale moderne din România, cu mai mult de 1,38 metru patrat de retail pe cap de locuitor. Acesta are 4 mall-uri si 8 supermarket-uri, printre care SHOPPING City, IULIUS Mall, GALLERIA si hypermarketul REAL, care cuprinde si o galerie comerciala. Doar investitia companiei britanice ARGO Real Estate in centrul comercial SHOPPING City se ridica la 65 milioane euro, suma estimata a fi recuperata in 10-11 ani.

De asemenea, BILLA a deschis anul acesta un magazin la Falticeni, iar PENNY Market a anuntat infiintarea unei unitati in judet pana la finele acestui an. Planurile investitorilor au fost insa date peste cap de supra-aglomerarea orasului cu spatii comerciale, dar si de criza financiara, care a redus si mai mult vanzarile. In acest context, si alti dezvoltatori au renuntat la planurile de investitii in zona, printre care producatorul de bauturi racoritoare Coca-Cola, care va renunta la una dintre cele doua unitati de imbuteliere a apei minerale, si SAINT-GOBAIN Weber, care a amanat constructia celei de-a treia fabrici de mortare industriale in judet.

Mai mult, o serie de societati comerciale au anuntat disponibilizari in numar total de aproape 1.000 de posturi pentru acest an, iar la sfarsitul lunii septembrie Suceava era printre judetele cu cele mai putine posturi vacante din tara, respectiv 96. In acelasi timp, rata somajului a urcat la 6,9%, influentand cresterea restantelor populatiei fata de banci. Oportunitatile mediului economic sunt vazute prin prisma dezvoltarii turismului in judet, dar si prin stimularea investitiilor. De asemenea, recent s-a anuntat alocarea a 725 milioane euro pentru Regiunea de Nord-Est prin Programul Operational Regional de Imbunatatire a Infrastructurii si Mediului de Afaceri, derulat de Ministerul Dezvoltarii in cele sapte regiuni ale tarii.

Sport[modificare | modificare sursă]

Echipa locală de fotbal este „ACS Rapid CFR Suceava”; cea de handbal se numește „Universitatea Bucovina Suceava”; cea de rugby „CSM Bucovina Suceava”, iar cea de volei, „CSMU LPS Suceava”.

Printre construcțiile cu destinație sportivă din Suceava se pot menționa stadionul Areni, turnul de parașutism din Suceava, Patinoarul artificial Suceava.

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Hermann Adalbert Daniel: "Handbuch der geographie" ("Manual de geografie") (1866)
  4. ^ HANS SCHULTBERGERS REISEBUCH.
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Alexandru Ciorănescu: "Dicționarul etimologic al limbii române"
  7. ^ Kiss Lajos: "Földrajzi nevek etimológiai szótára" ("Dicționarul etimologic al numelor geografice") (Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1980)
  8. ^ http://www.ziare.com/suceava/stiri-actualitate/zona-metropolitana-suceava-are-certificat-de-nastere-2638564
  9. ^ http://orasulsuceava.ro/articole/2011/01/zona-metropolitana-suceava
  10. ^ http://www.evenimentul.ro/articol/cheia-rateaza-includerea-in-zona-metropolitana.html
  11. ^ http://www.evenimentul.ro/articol/zona-metropolitana-suceava-pregatita-sa-atraga-fonduri-europene.html
  12. ^ http://www.mediafax.ro/politic/alegeri-locale-2012-suceava-primarul-ion-lungu-a-castigat-cu-1001-voturi-in-fata-contracandidatului-de-la-usl-9732810
  13. ^ http://svnews.ro/ovidiu-doroftei-si-gavril-virvara-sunt-noii-viceprimari-ai-sucevei_6161
  14. ^ http://svnews.ro/lista-completa-a-consilierilor-locali-suceveni-validati-in-prima-sedinta_6157
  15. ^ http://www.monitorulsv.ro/Local/2012-06-23/Baisanu-si-Radulescu-noii-vicepresedinti-ai-Consiliului-Judetean
  16. ^ http://www.informatiata.ro/stire_Florin-Sinescu-noul-prefect-de-Suceava-iar-Constantin-Harasim--subprefect-/2740
  17. ^ http://www.usv.ro/index.php/ro/1/Istoria%20USV/163/2/280
  18. ^ http://www.obiectivdesuceava.ro/v2/local/centura-sucevei-ar-putea-fi-data-n-folosinta-pna-la-finele-anului/

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Octav Monoranu, Mihai Iacobescu, Dragomir Paulencu, Istoria orașului Suceava, extras din Mic îndreptar turistic: Suceava (Ed. Sport-Turism, București, 1979)

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Suceava: file de istorie ; documente privitcare la istoria orașului, 1989

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Suceava