Suceava

Suceava
—  Municipiu  —
Stemă
Suceava Poziția geografică
Coordonate: 47°40′N 26°16′E
Țară	România
Județ	Suceava
Atestare documentară	1388
Guvernare
- Primar	Ion Lungu (PD-L, ales 2008)
Suprafață
- Total	52  km²
Altitudine	270–435 m.d.m.
Populație (2002)
- Total	105.865 locuitori
Site: www.primariasv.ro (ro)

Suceava (denumiri istorice în germană Sotschen, în poloneză Suczawa, maghiară Szucsáva, idiș שאָץ Šoț, ucraineană Сучава Sučava) este reședința și totodată cel mai mare oraș al județului Suceava (România).

Municipiul Suceava se numără printre cele mai vechi și mai importante așezări ale țării. Timp de două veacuri a fost capitală a principatului Moldova, iar între 1775–1918 a fost un oraș din Imperiul Austriac (pământurile coroanei Regatul Galiției și Lodomeriei și Ducatul Bucovinei).

Așezare geografică

Orașul este construit pe două zone geografice: dealurile și văile râului Suceava. Râul, lung de 170 km, izvorând din Masivul Lucina, ocupă 26% din suprafața județului cu bazinul său hidrografic. La 149 de km de la vărsarea în Siret, se află orașul Suceava, reședința județului cu același nume. Configurația neobișnuită a orașului include două crânguri - Zamca și Șipote - care sunt ambele localizate în granițele orașului.

Poziționare

Orașul Suceava este localizat în partea de nord-est a României, la distanța de 450 km de București pe calea ferată și 432 km pe șosea.

Orașe apropiate

Reședințele județelor vecine sunt situate la distanțe variabile de Suceava, astfel:

• Botoșani (42 km)
• Piatra Neamț (106 km)
• Bistrița (137 km)
• Iași (151 km)
• Vaslui (216 km)

Față de alte orașe din județul Suceava, orașul se află la următoarele distanțe:

• Fălticeni (25 km)
• Rădăuți (37 km)
• Gura Humorului (37 km)
• Siret (45 km)
• Vicovu de Sus (57 km)
• Câmpulung Moldovenesc (70 km)
• Solca (70 km)
• Vatra Dornei (112 km)

Istoric

Planul Cetății asa cum a fost ridicat in anul 1901

Pentru detalii, vezi: Istoria Sucevei.

Teritoriul orașului Suceava și împrejurimile sale au fost locuite, așa cum atestă cercetările arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic. În sec. II-III exista aici o așezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevând și puternice influențe romane.

În epoca migrației și în secolele următoare populația autohtonă a continuat să viețuiască pe aceste meleaguri, iar în sec. XIV, în 1388, Suceava este menționată drept capitală a Moldovei.

Începând cu domnia lui Petru I al Moldovei (circa 1375 - 1391), Cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a Țării Moldovei, această funcție îndeplinind-o și în vremea lui Aron Vodă (1592 - 1595), Ștefan Răzvan (1595) și a Movileștilor. Odată cu Alexandru Lăpușneanu, reședința domnească s-a mutat la Iași.

Lângă oraș s-au aflat două cetăți, una mai veche la Șcheia, alta puțin mai nouă, ce se vede și astăzi. Între cele două s-a dezvoltat, încă din prima parte a sec. XIV, orașul. Cetatea Șcheia, una dintre cele mai vechi cetăți din Moldova, dar cu o existență scurtă, a fost dărâmată în timpul lui Alexandru cel Bun. Cetatea de Scaun a Sucevei a avut timp de trei secole un rol important în viața politică a Moldovei.

În evul mediu, orașul era populat cu români, dar și cu germani, maghiari și armeni, ultimii având dreptul de a-și alege un șoltuz propriu (ce purta numele de "voit").

Din Suceava, Alexandru cel Bun a condus țara timp de 32 de ani, mărind cetatea și întărindu-i zidurile. În 1401, aici s-a stabilit și Mitropolia Moldovei.

În 1408, Alexandru cel Bun acorda privilegii negustorilor lioveni, iar orașul Suceava era menționat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului, precum și a unor mărfuri de export ale Moldovei.

Epoca de apogeu avea sa fie însă în timpul lui Ștefan cel Mare (1457 - 1504). În vara anului 1476, ambițiosul Mohamed II și-a încercat norocul sub zidurile cetății, dar dârza rezistență a moldovenilor i-a frânt voința victoriei și l-a silit să se retragă în mod rușinos. Ștefan făcuse din Suceava un fel de creier al sistemului său de aparare. În 1497, 21 de zile și nopți în șir, tunurile leșilor au bătut în ziduri, dar acestea au rămas neclintite. Niciodată cetatea n-a fost cucerită prin forța armelor.

La 21 mai 1600, oastea lui Mihai Viteazul intră fără luptă în cetate, iar la 26 mai Ioan Capturi, noul pârcălab al Sucevei, jură credință marelui voievod care se intitula „domn al Țării Românești și Ardealului și a toată Țara Moldovei“. Suceava primește oștile marelui voievod Mihai. Apoi, asupra orașului s-au așezat însă vremuri grele, intrând tot mai mult în anonimat.

În 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768 - 1774), Austria a primit o parte din teritoriul Moldovei, în care se afla și Suceava (granița cu România trecea chiar pe la sud-est de oraș). Timp de un secol și jumătate acest teritoriu a făcut parte din Imperiul Habsburgic, primind numele de Bucovina. Suceava a fost al doilea oraș, după Cernăuți, al Bucovinei.

După izbucnirea primului război mondial, foarte mulți bucovineni au fugit în Moldova și s-au înrolat în armata română.

Stema orașului

Stema actuală

Stema oraşului în perioada interbelică

Stema orașului Suceava: în scut, pe câmp de azur, o cetate crenelata roșie, cu șapte turnuri, dotată cu ferestre luminate negru și așezată pe o câmpie verde; în fața construcției Sfântul Gheorghe ecvestru, de argint, nimbat de aur, străpunge cu lancea un balaur, de asemenea, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din cinci turnuri, din care iese stema Moldovei: capul de bour cu gât cu tot și cu stea între coarne.

Semnificația - Sfântul Gheorghe, considerat în epocile feudală și modernă, purtătorul de biruință al creștinătății - evocă faptul că orașul s-a remarcat în lupta anti-otomană. Capul de bour, plasat deasupra coroanei murale, evocă faptul că această urbe a fost odinioară capitala Moldovei.

Populație

La ultimul recensământ (2002), populația orașului număra 105.865 locuitori.

Evoluția demografică

Evoluția demografică la recensăminte:

1912: 11.229 locuitori 1930: 17.028 locuitori 1948: 10.123 locuitori 1956: 20.949 locuitori 1966: 37.697 locuitori 1977: 62.715 locuitori 1992: 114.462 locuitori 1999: 118.183 locuitori

Sub profil confesional, majoritatea locuitorilor este de religie ortodoxă (95.883 locuitori). Alte religii, printre care și atei, sunt prezente, dar cu procente mult mai mici.

Populația orașului Suceava reprezinta aproximativ jumătate din populația urbană a județului Suceava.

Cartiere

• Centru
• Obcini
• Zamca
• Areni
• George Enescu
• Hărbărie
• Burdujeni (include cartierele de blocuri Cuza-Vodă I, II, III și cartierul de case Burdujeni Sat)
• Ițcani

Zona Metropolitană Suceava

Zona metropolitană Suceava a luat ființă la data de 1 decembrie 2011. Din zona metropolitană Suceava fac parte și localitățile:

Orașul'

• Solca

Comunele

• Adâncata,
• Ipotești,
• Mitocu Dragomirnei,
• Moara
• Pătrăuți
• Bosanci

Instituții

Primăria Suceava

Primăria oraşului Suceava

Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, a descentralizarii serviciilor publice, a eligibilității autorităților administrației publice locale, a legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale.

Autoritățile administrației publice locale au dreptul și capacitatea de a soluționa și gestiona, în numele și în intresul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii. Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevazute de lege.

Consiliul local și primarul, ca autorități ale administrației publice locale, au dreptul ca în limitele competențelor lor să coopereze și să se asocieze cu alte autorități ale administrației publice din țară sau din străinătate, în condițiile legii. Conform legii, municipiul Suceava este persoană juridică de drept public, are patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină.

• Primar: Ion Lungu, ales în 2004 din partea PNL și în 2008 din partea PD-L
• Viceprimar: Viorel Seredenciuc și Lucian Harșovschi (26 ani la numirea în funcție, cel mai tânăr viceprimar al unui municipiu reședință de județ)

Site: www.PrimariaSv.ro

Consiliul Județean Suceava

Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean, pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.

Consiliul județean este compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

• Președinte: Gheorghe Flutur
• Vicepreședinte: Ilie Vasile
• Vicepreședinte: Dan Cadariu
• Secretar General: Dumitru Dănilă

Site: www.CjSuceava.ro

Prefectura Suceava

Palatul Administrativ din Suceava, în care funcționează astăzi Prefectura și Consiliul Județean.

Prefectura este o instituție publică cu personalitate juridică având rolul de a îndeplini atribuțiile și prerogativele conferite prefectului prin Constituție, legea administratiei publice locale și alte acte normative.

Prefectul urmărește modul de realizare în județ a obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare și prin aparatul propriu de specialitate dispune măsurile corespunzătoare. Prefectul este ordonator terțiar de credite.

Pentru îndeplinirea atribuțiilor și prerogativelor conferite prefectului, acesta este ajutat de un subprefect care îndeplinește atribuțiile care îi sunt date prin acte normative, precum și atribuții delegate, prin ordin al prefectului, din domeniile de activitate ale aparatului propriu de specialitate al acestuia.

Prefectul are un aparat propriu de specialitate pe care îl conduce.

• Prefect: Sorin Arcadie POPESCU
• Subprefect Angela ZAROJANU
• Subprefect Ionut Radu CRETULEAC

Site: www.PrefecturaSuceava.ro

Relații externe

Orașe înfrățite

Municipiul Suceava este înfrățit cu următoarele orașe:

• Sosnowiec (Polonia)
• Cernăuți
• Guizhou

Consulate

• Consulatul general al Ucrainei

Obiective turistice

Obiectivele turistice de pe raza orașului Suceava

Biserici și mănăstiri

• Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou - 1514-1522
• Mănăstirea Teodoreni - 1597
• Biserica Mirăuți - sec. XIV, reconstruită în secolul al XVII-lea
• Biserica Sf. Dumitru - 1534-1535
• Biserica Învierea Domnului - 1551
• Biserica Sf. Nicolae - 1611
• Biserica Sf. Ioan Botezătorul (Coconilor) - 1643
• Mănăstirea Zamca - 1606
• Biserica armenească "Sf. Simion" (Turnul Roșu) - 1513
• Biserica armenească "Sf. Cruce" - 1521
• Capela din cimitirul armenesc din Suceava - 1904
• Biserica romano-catolică - 1836
• Biserica evanghelică - 1868
• Sinagoga Gah - 1870

Complexul muzeal Bucovina

Sala Tronului la Muzeul de Istorie

Muzeul Sucevei a luat ființă în 1895 și a căpătat statut de persoană juridică la 4 ianuarie 1900. "Complexul Muzeal Bucovina" este compus din:

• Muzeul de Istorie
• Muzeul Etnografic (Hanul Domnesc din Suceava)
• Muzeul de Științele Naturii
• Cetatea de Scaun a Sucevei
• Curtea Domnească din Suceava
• Muzeul Satului Bucovinean
• Planetariul
• Fondul Memorial Cultural ce include:
  • Casa memorială Nicolae Labiș de la Mălini
  • Casa memorială Simion Florea Marian din Suceava
  • Casa memorială Eusebiu Camilar din Udești
  • Casa memorială Solca
  • Casa muzeu Bilca
  • Complexul Muzeistic Ciprian Porumbescu din Stupca

Clădiri - monumente istorice

• Muzeul de Științele Naturii - 1811-1814
• Clădirea Liceului de Artă din Suceava - 1859
• Palatul de Justiție din Suceava - 1885
• Spitalul vechi din Suceava - 1891-1903
• Clădirea Liceului Ștefan cel Mare din Suceava - 1893
• Clădirea Muzeului Județean din Suceava - 1893
• Palatul Administrativ din Suceava - 1904
• Casa polonă din Suceava - 1907

Educație

Universități

• Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Licee și colegii

• Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu”
• Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir”
• Colegiul Național „Ștefan cel Mare”
• Colegiul Național „Petru Rareș”
• Colegiul Național „Mihai Eminescu”
• Colegiul Național de Informatică „Spiru Haret”
• Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară
• Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza”
• Colegiul Tehnic „Petru Mușat”
• Colegiul Tehnic „Samuil Isopescu”
• Liceul Sportiv
• Liceul Particular Nr. 1
• Școala Postliceală Sanitară
• Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Mitropolitul Dosoftei”

Școli generale

• Școala generală nr. 1
• Școala generală nr. 2
• Școala generală nr. 3
• Școala generală nr. 4
• Școala generală nr. 5 „Jean Bart”
• Școala generală nr. 6
• Școala generală nr. 7
• Școala generală nr. 8
• Școala generală nr. 9 „Ion Creangă”
• Școala generală nr. 10
• Școala generală nr. 11 „Miron Costin”
• Școala de Arte

Grădinițe

• Grădinița cu Program Normal Nr. 2 „Maria Montessori”
• Grădinița cu Program Normal Nr. 4 Piticot
• Grădinița cu Program Normal Nr. 5
• Grădinița cu Program Normal Nr. 7
• Grădinița cu Program Normal Nr. 8
• Grădinița cu Program Normal Nr. 9 „Norocel”
• Grădinița cu Program Normal Nr. 12 „Țăndărică”
• Grădinița cu Program Normal Nr. 13 „Neghiniță”
• Grădinița cu Program Normal Obcini
• Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 „Gulliver”
• Grădinița cu Program Prelungit Nr. 2 „Așchiuță”
• Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3 „Dumbrava Minunată”
• Grădinița cu Program Prelungit Nr. 6
• Grădinița cu Program Prelungit Nr. 7 „ABC”
• Grădinița cu Program Prelungit Nr. 9 „Prichindel”
• Gradinita colegiului national Mihai Eminescu

Alte instituții

• Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”
• Casa Corpului Didactic „George Tofan”
• Palatul Copiilor
• Centrul de studiu „Mentor Center”

Librării

• Alexandria Librării
• Cărturești
• General Cart

Transport

Gara Burdujeni

Suceava este situată pe DN2/E85 făcând legătura cu București și Bacău, pe DN17/E58 făcând legătura cu Vatra Dornei și pe DN29/E58 cu Botoșani.

Orașul Suceava este situat pe magistrala 500 a Căilor Ferate Române, cu legătură la Bacău și București. Este legat prin Vatra Dornei de Transilvania. Orașul dispune de trei gări: Gara Suceava (Burdujeni), Gara Suceava Nord (Ițcani) și Gara Suceava Vest (Șcheia).

Orașul dispune de un aeroport civil în partea de nord-est, în orașul apropiat Salcea. Aeroportul are curse de 6 ori pe săptămână către aeroporturile Henri Coandă (Otopeni) și Bacău. Începând de la 7 martie 2006 au început să se efectueze curse de trei ori pe săptămână către Aeroportul Timișoara, cu legături la întreaga rețea domestică și internațională a companiei Carpatair. Blue Air a operat zboruri către Roma, Veneția și Viena, acestea fiind suspendate ulterior.

Autobuz tip Iribus, cel mai folosit mijloc de transport în comun sucevean.

Transport local

Transportul in municipiul Suceava este realizat TPL Suceava prin:

• autobuze pe traseele:
  • 1 - Gara Ițcani- Pasaj Străduința - Autoservice Ițcani - Garaj TPL - Sticlă - Gr. Șc. Nr.2 - Centru - Bancă - Policlinică - Mărășești - Belvedere - G. Enescu - Mobilă - Obcini - Metro - Autoservice - Sc. Gen. Nr.9 - Obcini - G. Enescu - Raiffaisen - Mărășești - Policlinică - Tipografie - Centru - Gr. Sc. nr.2 - Sticlă - Garaj TPL - Autoservice Ițcani - Străduința - Gara Ițcani
  • 2 - Gara Burdujeni - Obcini
  • 3 - Gara Burdujeni - Ghe. Doja - Moldova - Iric/Billa - Carrefour - Bazar/Iulius Mall - Complexul Sportiv "Unirea" - Gr. Sc. Nr.2 - Centru - Bancă - Policlinică - Spital - Obcini - Bermas - Rulmentul - Bermas - Pod Scheia - Mobilă - G. Enescu - Confecția - Policlinică - Tipografie - Centru - Gr. Sc. Nr.2 - Complexul Sportiv "Unirea" - Bazar/Iulius Mall - Carrefour - Pasaj CFR - Gara Burdujeni
  • 4 - Cinema Burdujeni - Obcini
  • 5 - Gara Ițcani - Obcini
  • 10 - Gara Ițcani - Șcheia
  • 21 - Burdujeni Sat - Șcheia
  • 28 - Cinema Burdujeni - Gara Ițcani

• maxi-taxi pe traseele adiacente celor de autobuz
• taxi

Geografie

Municipiul Suceava este situat în platforma Suceava-Bosanci, parte componentă a Podișului Sucevei și care face parte din Podișul Moldovei.

Relief

Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălțimea maximă de 435 m (dealul Țarinca) și cea minimă de 270 m (în zona albiei râului Suceava).

Relieful din zona orașului și din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline (cueste) și dealuri (Zamca, 385 m; Viei, 376 m; Mănăstirii, 375 m; Țarinca, 435 m) separate de văile râurilor Suceava, Șcheia, Râul Târgului, Bogdana și Pârâul Morii.

Orientarea generală a interfluviilor, cât și a văii Sucevei este NV—SE, conform structurii geologice cu caracter monoclival. Pantele reliefului se prezintă destul de variat. Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafața teritoriului, sunt sub 3°, 25% din teritoriu cuprinde pante între 3 și 10°, iar 15% din teritoriu are pante peste 10°.

Principalele unități de relief din oraș și din zona înconjurătoare, de vârstă cuaternară, pot fi clasificate în trei mari grupe:

• platourile, larg vălurite, reprezentate prin dealul Zamca și dealul Cetății; cele sub formă de coline se întâlnesc numai în partea de sud-est a orașului;
• versanții deluviali (circa 25% din suprafață), apăruți ca urmare a dinamicii active a proceselor geomorfologice (alunecări de teren, eroziuni areolare și liniare), se întâlnesc mai ales în bazinul superior al văii Râului Târgului, pe versanții de vest și sud-est ai dealului Zamca și pe versantul drept al Sucevei;
• șesurile aluvionare, modelate sub forma unor trepte, au un caracter îmbucat.

Ele s-au detașat ca trepte prin adâncirea succesivă a albiei Sucevei astfel:

• o treaptă între 0 și 2 m, inundabilă;
• o treaptă mai înaltă între 2 și 4 m, inundabilă periodic;
• ultima treaptă între 4 și 7 m este cea mai înaltă a șesului.

În afara acestor trei trepte ale șesului se mai pot delimita încă șase terase:

• terasa de 20-25 m în zona abatorului Burdujeni;
• terasa de 60-70 m, dealul Burdujeni;
• terasa de 100 m, dealul Viei și dealul Mănăstirii;
• terasa de 130-140 m, dealul Velniței;
• terasa de 150-160 m, dealul Țarinca;
• terasa de 180-190 m, dealul Căprăriei.

Geologie

În fundamentul orașului, la adâncimea de 1500 m, se găsește scufundată marea unitate geostructurală a Platformei Ruse, acoperită de depozite sedimentare necutate, de vîrstă paleozoică, mezozoică și terțiară, cele mai noi straturi care alcătuiesc relieful actual fiind de vârstă sarmatică și cuaternară.

Structurile depozitelor sarmatice (gresii și calcare oolitice) reflectă regimul de platformă. Straturile sunt necutate, cu o ușoară înclinare sub 1° de la NV—SE. În zona vetrei orașului relieful este și mai nou, el fiind în întregime de vârstă cuaternară.

Râul Suceava a constituit agentul principal de modelare al reliefului. Structura geologică de platformă se reflectă în mod evident în relief prin formarea de creste, văi subsecvente (Șcheia, Tîrgului), văi cu caracter reconsecvent (Suceava) și prin platouri și coline cu caracter structural (Cetatea Zamca, Cetatea de Scaun a Sucevei) și cu aspect etajat.

Soluri

Solurile din raza orașului intră, în general, în categoria celor de silvostepă, solurile cernoziomice levigate fiind specifice zonei. Aceste soluri par o formă relictă, corespunzătoare unei epoci mai secetoase din trecut, dat fiind faptul că sunt soluri tipice de silvostepă. Ele sunt cele mai fertile soluri din zonă, folosite la cultura cartofului, sfeclei de zahăr și cerealelor.

Pe terasele superioare ale Sucevei se găsesc soluri cenușii de pădure, cu o fertilitate mai scăzută; în lunca Sucevei există soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietriș și nisip, utilizate, în parte, pentru cultura legumelor și a cartofului.

Climă

Din punct de vedere climatic orașul Suceava se găsește în zona climatului temperat continental de dealuri.

Unele caracteristici ale mediului inconjurător care influențeaza clima:

• altitudine, grad de fragmentare și orientare a versanților etc.
• peisajul urban, alcătuit din blocuri cu încălzire centrală, străzi pavate, industrie etc, au determinat existența unor deosebiri microclimatice între diferite puncte ale orașului (centru, zona Ițcani-Gară, zona mănăstirii Zamca, zona Burdujeni-combinat și zona Burdujeni-Centru).

Evoluția vegetației confirmă și ea existența deosebirilor microclimatice dintre diferitele zone ale orașului, diferența de producere a fenofazelor fiind de:

• două până la trei zile între centru și zona Zamca;
• trei până la cinci zile între centru și Șcheia;
• două zile între centru și dealul Cetății.

Hidrografie

Teritoriul județului Suceava aparține în întregime bazinului hidrografic al Siretului. Principala apă curgătoare din perimetrul municipiului, Suceava, creează în dreptul orașului o albie largă, un culoar de 1,5 km lățime, în cea mai mare parte neinundabil, ca urmare a măsurilor de îndiguire și protejare a întregului spațiu afectat zonei industriale și de agrement. De-a lungul timpului, râul Suceava a suferit deplasări succesive către S-SV, lăsând în partea opusă vechi albii sub formă de terase.

Un rol important atât în evoluția văii principale, cât și a celor afluente l-au avut procesele geomorfologice de modelare a versanțiior. Râul Suceava primește pe partea dreaptă pâraiele Șcheia și Râul Târgului, cu versanți asimetrici, iar pe stânga Mitocu, Bogdana și Pârâul Morii. Apele stătătoare, sunt, în general, puțin răspândite, ele fiind recente creații artificiale (lacul de acumulare de la Dragomirna, iazurile de la Fetești, Moara, Bunești sau Siminicea).

Vegetație

În împrejurimile orașului se găsește atât vegetație specifică zonei dealurilor, cât și cea caracteristică zonei de luncă. Suceava și teritoriul înconjurător aparțin în întregime zonei pădurilor de foioase care, mult reduse în decursul vremurilor, au căpătat un aspect discontinuu. În prezent, din vechiul codru au rămas împădurite doar masivul Dragomirna și dealul Ciungilor-Ilișești.

Subarboretul acestor păduri este format din lemn cîinesc (Ligustrum vulgare), măceș (Rosa canina), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas), alun sălbatic (Corylus colurna), soc (Sambucus nigra) etc. Răspândirea în trecut a pădurilor este atestată și de o serie de fitonime ca: Dumbrăveni, Ipotești, Lisaura, Plopeni, Salcea, Tișăuți și altele.

Vegetația de luncă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcia, răchita, plopul, arinul) și ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoșului etc). Pe teritoriul municipiului și în împrejurimi se găsesc și plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege. Astfel, la cca. 9 km de oraș și la 1 km lateral de drumul european E 20 se află rezervația floristică Ponoare unde există dediței (Pulsatilla patens și Pulsatilla montana), rușcuța de primăvară (Adonis vernalis), frăsinei (Dictamnus albus), stânjenei (Iris coespitosa și Iris sibirica), bulbuci (Trolius europaeus) etc.

Tot în apropiere de Suceava, la 6 km de oraș, pe teritoriul comunei Moara, se află Rezervația floristică de la Frumoasa, mai mică decât cea de la Ponoare, cu specii asemănătoare, dar și cu alte plante rare, printre care vinețelele (Centaurea marclialliana).

În perimetrul orașului, în parcul central, langă Muzeul de științele naturii, se află un exemplar de fag roșu (Fagus sylvatica v. antropurpurea).

Pătura erbacee specifică zonei cuprinde mai ales pirul (Agropyron brandzae) și iarba grasă (Portulaca oleracea).

De asemenea, se bucură de condiții bune de dezvoltare cerealele, plantele tehnice, legumele; în lunca Sucevei serele ocupând și ele un loc destul de însemnat alături de livezile de pomi fructiferi ce acoperă versanții dealurilor din împrejurimi.

Faună

Diversitatea condițiilor fizico-geografice din zonă se reflectă și în cadrul lumii animale prin bogăția de mamifere, mai ales ierbivore, precum și prin numeroasele păsări.

În pădurea de la Pătrăuți trăiește o colonie de cerbi (Cervus elaphus), iar în cea de la Mihoveni sunt mulți fazani (Phasianus colchicus). Interes cinegetic în zonă mai prezintă iepurele (Lepus europaeus), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes) și mistrețul (Sus scrofa), care populează pădurile din apropiere. Dintre păsări predomină grangurul (Oriolus oriolus), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) și sitarul (Scolopax rusticola).

Apele din zonă sunt populate cu mreană (Barbus jluviatilis), clean (Leuciscus cephalus), lipan (Thymolus thymolus), scobar (Chonarostoma nasus) și crap (Cyprinus carpio).

Etimologie

1. Simion Dascălul în Letopisețul Țării Moldovei până la Aron vodă: "Suceava scrie (Grigore Ureche) că o au descălecat niște cojocari unguréști, ce să chiamă pre limba lor suci, iar Suceava pre limba ungurească să chiamă Cojocărie." Numele se compune din magh. "szűcs" (pronunțat: "suci"), în trad. "cojocar", "suci" + sufixul slavo-român –eavă, rezultând cojocăr/ie (în maghiară szűcs/ség). Originea slavă /bulgară/ sau română a sufixului –eavă prezent în cuvintele gâlc/eavă, izn/oavă, ispr/avă etc. este dezbătută și astăzi.
2. De la râul Suceava, al cărui nume vine din românescul soc (specie de arbuști), articulat socea + sufixul slav -va (prezent și în Mold/o/va). Această etimologie este problematică, fiindcă forma articulată a substantivului soc este "socul", nu "socea".

Personalități

• Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei, om de stat
• Anastasie Crimca, mitropolit, ctitorul Mânăstirii Dragomirna
• Dosoftei Barilă, cărturar , mitropolit , poet și traducător
• Ion Grămadă, scriitor
• Mircea A. Diaconu (n. 2 octombrie 1963, Boroaia, Suceava), critic literar, filolog, profesor universitar român la Universitatea „Ștefan cel Mare” , membru al Uniunii Scriitorilor din România și decan al Facultății de Litere și Științe ale Comunicării al aceleași universiăți.
• Elena Greculesi, pictor
• Emanoil Diaconescu, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române
• Norman Manea, scriitor
• Mircea Motrici, prozator, ziarist
• Ioan Nemeș, profesor, om de știință
• Frieda Wigder, profesor de chimie, director al Liceului "Petru Rareș", Suceava
• Dumitru Rusu, pictor
• Mircea Dăneasa, pictor
• Emil Satco, istoric
• Ion G. Sbiera, folclorist și istoric literar român, membru fondator (1866) al Academiei Române
• Alex Ștefănescu, critic literar
• Dimitrie Loghin, pictor, profesor
• Sofia Vicoveanca, cântareață de muzică populară
• Ciprian Porumbescu (n. 14 octombrie 1853 - d. 6 iulie 1883), compozitor
• Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf român, preot, membru titular al Academiei Române
• Gheorghe Panaiteanu-Bardasare, pictor, grafician și pedagog
• Grigore Ursu, pictor și grafician
• George Löwendal, sau George (Baron de) Löwendal(1897-1964), pictor, poet, scenograf, actor, maestru de balet, etc.
• Anca Parghel, cântăreață și profesoară de jazz

Divertisment

Cluburi

• Night
• Office
• Hatra
• Ranch
• Club V
• Hollywood

Restaurante

• Restaurant Aristocrat
• Restaurant Brădet
• Restaurant Brândușa
• Restaurant Conacul Domnesc
• Restaurant Da Vinci
• Restaurant Farestin
• Restaurant Giovanni Cafe
• Restaurant Latino
• Restaurant No Limit
• Restaurant Old Times
• Restaurant Padrino
• Restaurant Sagra
• Restaurant Scorpion
• Restaurant Studențeasca
• Restaurant Toscana
• Restaurant Taco Loco
• Restaurant Vinci
• Restaurant Latino
• La Primavera
• Nick and Nick
• Chagall
• Ambra
• Fierărie
• Music Pub
• Happy Hour
• Tabu
• Sempre
• La Bibliotecă
• McDonald's

Mall-uri

• Shopping City Suceava
• Iulius Mall Suceava
• Galleria Mall Suceava

Zone Comerciale

• Bucovina Shopping Center
• Shopping Center „Zimbru”
• Centrul Comercial „Bazar”

Hypermarketuri

• Carrefour
• Kaufland
• Real
• Auchan
• Lidl

Cash and Carry

• Metro
• Selgros

Supermarketuri

• Penny Market
• Profi

Sport

Echipa locală de fotbal este „FC Cetatea Suceava” (momentan desființată); cea de handbal se numește „Universitatea Bucovina Suceava”; cea de rugby „CSM Bucovina Suceava”, iar cea de volei, „CSMU LPS Suceava”.

Printre construcțiile cu destinație sportivă din Suceava se pot menționa stadionul Areni, turnul de parașutism din Suceava, Patinoarul artificial Suceava.

Imagini

• 

  Bd. Ştefan cel Mare

• 

  Bd. Ştefan cel Mare

• 

  Piaţa 1 Mai

• 

  Parcul Şipot-Cetate

• 

  Parcul Vladimir Florea

• 

  Clădirea Sindicatelor

Bibliografie

• Octav Monoranu, Mihai Iacobescu, Dragomir Paulencu, Istoria orașului Suceava, extras din Mic îndreptar turistic: Suceava (Ed. Sport-Turism, București, 1979)

Legături externe

• Evenimente SUCEAVA (ghid pentru tinerii suceveni)
• Orașul SUCEAVA în imagini și cuvinte