Ploiești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ploiești
—  Municipiu  —
Vedere panoramică spre Ploiești
Drapel
Drapel
Stema Ploiești
Stemă
Poreclă: „Capitala Aurului Negru”
Ploiești se află în România
{{{alt}}}
Ploiești
Localizarea orașului pe harta României
Ploiești se află în Județul Prahova
{{{alt}}}
Ploiești
Localizarea orașului pe harta județului Prahova
Coordonate: Coordonate: 44°56′24″N 26°1′48″E / 44.94000°N 26.03000°E / 44.94000; 26.0300044°56′24″N 26°1′48″E / 44.94000°N 26.03000°E / 44.94000; 26.03000

Țară  România
Județ Prahova

SIRUTA 130534
Atestare documentară 1503

Guvernare
 - Primar Iulian Bădescu[1] (USL[1],02012)

Suprafață
 - Total 89.2  km²
Altitudine [2] 165 m.d.m.

Populație (2011)[3] [4]
 - Total 209.945 locuitori
 - Densitate 3,990 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 232.527 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 100xxx
Prefix telefonic +40 (0)244 / (0)344
Indicativ auto PH

Site: Municipiul Ploiești

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Municipiul Ploiești este unul din orașele mari ale României, reședință a județului Prahova, fiind situat la 60 km nord de București, pe coordonatele de 25°2'48" longitudine estică și 44°56'24" latitudine nordică. Suprafața actuală a Ploieștiului este de aproape 60 km². Se învecinează la nord cu comuna Blejoi, la sud cu comunele Bărcănești și Brazi, la vest cu comuna Târgșoru Vechi, la est cu comuna Bucov. Municipiul Ploiești se găsește în apropierea regiunii viticole Dealul Mare-Valea Călugărească și are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din România.

Ploieștiul este un important nod de transport, situându-se pe drumurile care leagă capitala București de Transilvania și Moldova.

Este supranumit „capitala aurului negru”, orașul fiind vechi centru al industriei petroliere, având patru rafinării și alte industrii legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Ploieşti: rezervoarele de petrol ale rafinăriilor în flăcări după bombardamentul american din 1 august 1943

Prezența unor ploieșteni pe piețele unor orașe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume și o bază economică ce-i permiteau să intre în relații comerciale cu centre de peste munți. Numele mai apare într-un hrisov din 1567, semnat de Domnul Țării Românești, Petru cel Tânăr, prin care se întărea o vânzare a "cinci răzoare" de vie între un anume Avruț din Ploiești și logofătul Coresi din Bărcănești. Un moment crucial a fost alegerea Ploieștiului în 1597 de către Mihai Viteazul ca bază pentru operațiuni militare și a ridicat satul de moșneni la rangul de târg domnesc. Sprijinit de domnie, Ploieștii se dezvoltă continuu pe parcursul sec. XVII (este sediu al căpitanului de Ploiești), devenind un important centru urban al țării. Ridicarea sa a provocat decăderea unui alt oraș aflat în apropiere, Târgșor, ce va deveni un simplu sat. În august 1870 aici a fost proclamată, pentru o zi, Republica de la Ploiești.

Până la instaurarea regimului comunist în România a purtat numele de „Ploești” și a fost reședința județului Prahova (interbelic).

La 1 august 1943 și în vara anului 1944, Ploieștiul a suferit efectele bombardamentelor aeriene ale forțelor anglo-americane, care au pricinuit distrugeri grave. După 1944, în cadrul transformărilor sociale și economice sub regimul comunist, importanța orașului a scăzut. După 1990 cunoaște din nou un avânt economic și cultural.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Așezare[modificare | modificare sursă]

Municipiul Ploiești este așezat în centrul Munteniei, în partea central-nordică a Câmpiei Române.

Ploieștiul, unul dintre orașele cele mai importante ale țării, se află la cea mai mică distanță de capitală, și cu toate că pe parcursul a patru secole a avut strânse legături cu aceasta, el și-a păstrat personalitatea.

Râul Teleajen, în vecinătatea Ploieştiului

Orașul Ploiești este traversat de meridianul 25°E (în partea sa de vest) și de paralela 44°55’N (în partea de sud). Paralela 45°N trece prin comunele suburbane Păulești, Blejoi și Bucov. Municipiul ocupă o suprafață de peste 60 km2, din care 35 km2 reprezintă comunele suburbane.

Ploieștiul se găsește între două mari râuri, primul dintre ele, Prahova, spre sud-vest, atingând ușor municipiul prin comuna suburbană Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, spre nord și est, străbătându-l prin comunele suburbane Blejoi, Bucov, Berceni. Orașul este așezat pe râul Dâmbu, care izvorăște în zona de dealuri a orașului Băicoi, trece prin oraș și prin două comune suburbane și apoi prin comuna Râfov, unde se varsă în Teleajen. Dâmbu are astăzi apa puțină; este canalizat pe aproape toată partea ploieșteană a traseului său, în el deversându-se, la ieșirea din oraș, sistemul de canalizare al acestuia.

Orașe apropiate[modificare | modificare sursă]

Orașul Direcția Distanța
în linie dreaptă pe șosea pe calea ferată
București S 56 km 60 km 59 km
Brăila E 155 km 170 km 176 km
Pitești V 91 km 111 km 149 km
Brașov NV 86 km 114 km 110 km
Târgoviște V 46 km 51 km 52 km
Buzău NE 66 km 71 km 69 km
Urziceni SE 55 km 60 km 55 km

Clima[modificare | modificare sursă]

Temperatura medie anuală este de 10,5 °C, iar valorile minime și maxime înregistrate în secolul nostru au fost de -30 °C la 25 ianuarie 1942 și respectiv de 43 °C la 19 iulie 2007.[necesită citare] În medie, pe an sunt 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde, 30 tropicale, restul fiind zile cu o temperatură moderată.

Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 600 mm, cu 30–40 mm în ianuarie și 88 mm în luna iunie. Anul cel mai ploios a fost 1901, cu 963,9 mm, iar cel mai secetos 1930, cu 305,3 mm. Pe an, sunt în medie 104 zile cu precipitații lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin, 131 cu cer noros și 122 cu cer acoperit.

Orașul se află sub influența predominantă a vânturilor de nord-est (40 %) și de sud-est (23 %), cu o viteză medie de 3,1 m/sec. În medie, sunt 11 zile pe an cu vânt cu viteză de peste 11 m/s și numai 2 zile cu vânt de peste 16 m/s. Presiunea atmosferică este de 748,2 mm.

Relieful și vegetația[modificare | modificare sursă]

Altitudinea medie a așezării este de 150 m, orașul fiind deci plasat într-o zonă de câmpie. Aspectul solului și subsolului este determinat de așezarea sa pe structurile vechiului con de dejecție al râului Prahova, ce trece prin albia situata în prezent la circa 25 km - vest și de vecinătatea râului Teleajen (latura de est), cu afluentul sau, pârâul Dâmbu, care străbate cartierele din nord-est.

Vegetația de odinioară a Ploieștiului a fost aceea a unei păduri de câmpie, în care predomina stejarul pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietăți de stejar și gorun. Resturi din pădurea de altădată s-au mai păstrat până târziu și chiar în prezent mai există, ca arbori ocrotiți, doi stejari bătrâni, la Ghighiu, dincolo de marginea de sud a orașului.

În prezent vegetația este cea specifică marilor aglomerări urbane, formată îndeosebi din esențe ornamentale și de aliniament, plantații de castani, plopi și salcâm, spațiile verzi și parcurile fiind destul de restrânse (zona bulevardului, parcul de la Sala Sporturilor, parcul din nordul orașului, parcul „Mihai Viteazul”, parcul de la Bariera Bucov). Acestea ocupa numai 85,5 ha, revenind, în medie, 3,2 mp. pe locuitor.

Parcul central

Pe raza orașului pot fi văzute și câteva exemplare de arbori endemici, aclimatizați în timp, care se află sub ocrotirea legii, printre care și „arborele mamut” secular - sequoia dendron giganteum - din curtea Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” (str. Nicolae Bălcescu nr. 15), smochini, dar și câteva exemplare de stejari seculari, amintind de Codrii Vlăsiei. În vechile cartiere, cu case „pe pământ”, locuitorii continuă să planteze pomi fructiferi (vișinul, cireșul, mărul, nucul etc.) și să cultive legume și flori.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Ploiești

     Români (90.63%)

     Romi (2.4%)

     Necunoscută (6.65%)

     Altă etnie (0.3%)




Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Ploiești

     Ortodocși (90.7%)

     Necunoscută (6.69%)

     Altă religie (2.6%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Ploiești se ridică la 209.945 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 232.527 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,64%), cu o minoritate de romi (2,4%). Pentru 6,65% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,7%). Pentru 6,7% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Populația orașului a crescut într-un ritm foarte rapid, explicabil prin dezvoltarea intensă a economiei sale. În 1810, în condițiile ocupației străine, ale încleștării în lupta cu boierii Muruzești, erau 2024 de locuitori, în 1837 erau 3000 de locuitori, imediat după unire (1859) 26.468, iar în 1884 erau 32.000 de locuitori. Comparând datele pe care ni le oferă recensămintele științifice organizate din 1899 (45.107 locuitori), 1912 (56.460) și 1930 (79.149), constatăm că sporul populației Ploieștiului a fost mai rapid decât al tuturor orașelor mari din țară, cu excepția Bucureștiului și a Constanței, lucru explicabil, de altfel, prin extinderea extracției de petrol. Cu toate pierderile și disparițiile pricinuite de cel de-al doilea război mondial și anume de bombardamente, populația Ploieștiului s-a refăcut rapid, înregistrând 95.632 de locuitori în ianuarie 1948.

Evoluția populației la recensăminte:


În anul 1930 municipiul avea o populație de 79.149 locuitori, dintre care 69.139 români (87,3%), 3.708 evrei (4,6%), 1.591 maghiari (2,0%), 1.307 germani (1,6%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 69.458 ortodocși (87,7%), 3.843 mozaici (4,8%), 2.629 romano-catolici (3,3%), 1.115 luterani (1,4%), 1.076 greco-catolici (1,3%) ș.a.

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Consiliul Local al Municipiului Ploiești este compus din 27 de consilieri, împărțiți astfel[6]:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
51,9% Uniunea Social-Liberală 14                            
37% Partidul Democrat Liberal 10                            
11,1% Partidul Poporului – Dan Diaconescu 3                            


Cartiere[modificare | modificare sursă]

Ploieștiul are următoarele cartiere[7]:

  • Malu Roșu
  • Vest I
  • Vest II
  • 9 Mai
  • Mărășești
  • Mitică Apostol
  • Eroilor
  • Mimiu [8]
  • Castor & Polux
  • Petrolului
  • Hipodrom
  • Radu de la Afumați
  • Râfov
  • Ana Ipătescu
  • Mihai Eminescu
  • Democrației
  • Moțoi
  • Pictor Rosenthal
  • Lupeni
  • Peneș Curcanul
  • Cantacuzino
  • Mihai Bravu
  • Tabaci
  • Bucov-Poștei
  • Transilvaniei
  • Traian
  • Republicii
  • Ienăchiță Văcărescu
  • Buda
  • Nord
  • Bereasca
  • Bulevardul Bucuresti
  • Albert
  • Dorobanțu
  • Teleajen
  • Păltiniș

În conformitate cu rezultatele recensământului, sunt înregistrate 21172 de clădiri cu funcțiunea de locuință, în care se află 88104 apartamente în care locuiesc un număr de 160000 ploiesteni. Din punct de vedere al formei de proprietate locuințele se află în proporție de 97.6% în fomă privată. Din punct de vedere al echipării fondului locativ 93% au acces la apă potabilă, 90% sunt legate la rețeaua de canalizare, 98% au instalații electrice si 78% sunt conectate la sistemul de termoficare.

Zona Metropolitană[modificare | modificare sursă]

Zona metropolitană Ploieşti

Viitoarea Zonă metropolitană Ploiești va include 13 comunități limitrofe municipiului Ploiești cu 117.000 de noi locuitori. Întreaga zonă va deveni centru major de tranzit pe 2 Culoare Pan Europene pentru calea ferată și autostradă. Structurată ca parteneriat, zona metropolitană va coordona dezvoltarea în ceea ce privește zonele funcționale, rețelele de comunicație și transport, amenajarea tehnologică, timpul liber, reducerea poluării.

Economie[modificare | modificare sursă]

Petroleum field at Moreni.jpg

Datorită exploatării de petrol din zona orașului, încă de timpuriu acesta a devenit un oraș industrial, aici construindu-se în 1856 prima rafinărie din lume.[9] Deoarece Ploieștiul era cel mai mare producător de petrol din Europa, acesta a fost denumit „Capitala aurului negru”. Deși în prezent cantitatea de țiței extras în zonă scade continuu, cele patru rafinării prelucrează cantități însemnate, produsele rafinate fiind transportate prin conducte spre București, Constanța și Giurgiu.

Orașul a rămas ancorat în această industrie, cu preponderență în industria extractivă de prelucrare a țițeiului și industrii legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere, etc.). În raport cu cifra de afaceri această ramură a industriei ocupă primul loc cu 39,6% și este urmată la mare distanță cu doar 17,7% de industria alimentară a băuturilor și a tutunului și cu 14,5% energia electrică și termică, gaze și apă. Urmează apoi industria de mașini și echipamente, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, industria chimică și a fibrelor sintetice și artificiale, industria de prelucrare a cauciucurilor și a maselor plastice, industria lemnului și a produselor din lemn, celulozei, hârtiei și cartonului, industria altor produse din minerale nemetalice, industria mobilei, industria mijloacelor de transport, industria pielăriei și încălțămintei, industria metalurgică, edituri, tipărirea, reproducerea înregistrărilor pe suporți și industria textilă și a produselor textile.

Structura economiei a suferit modificări esențiale în ultimii ani. Din punct de vedere al numărului de firme cel mai bine reprezentat este sectorul comerțului și al serviciilor, cu o pondere de 77,5%, în timp ce industria și construcțiile ocupă o piață de 22,5%. La nivelul județului Prahova din punct de vedere al numărului de agenți economici, municipiul Ploiești conduce detașat cu o pondere de 50%, urmat la mare diferență de municipiul Câmpina cu 8% și apoi de celelalte orașe mai mici și comune.

Dacă ne referim la anul 2006, Ploieștiul se menține într-o poziție de lider la capitolul volumului de investiții străine – Compania Unilever South Central Europe a decis să își stabilească în orașul nostru cartierul general, mutându-și aici de la București centrul de greutate al afacerilor, inclusiv fabrica de produse alimentare de la la Târgu Mureș. Kaufland, Tengelman, Selgros, Carrefour, Bricostore, Skoda, Peugeot, Winmarkt, Cardinal Motors, Altex, Aquila sunt alte nume sonore de companii multinaționale, care și-au deschis filiale în ultimii doi ani în municipiul Ploiești.

Există deasemenea un număr mare de companii de proiectare și consultanță, multe dintre ele cu specializare în ramurile industriei de petrol: extracție, transport, rafinare, distribuție. În domeniul cercetării petroliere activează institutul ICERP.

Industrie[modificare | modificare sursă]

În perioada regimului comunist municipiul Ploiești ocupa primul loc, după București, în privința valorii producției industriale realizate.

În prezent principalele domenii de activitate sunt:

  • Industria petrolieră :

- rafinare la: PETROM S.A. Membru OMV Group - Rafinaria PETROBRAZI, PETROTEL - LUKOIL, S.C. Rafinăria „ASTRA ROMÂNĂ” S.A. Ploiești, ROMPETROL Rafinăria VEGA Ploiești, transport țiței și produse petroliere finite prin conducte: S.C. CONPET S.A Ploiești, S.C. PETROTRANS S.A. Ploiești;

- utilaje de extracție, foraj, chimic și petrochimic: S.C. UPETROM S.A. Ploiești, S.C. UZTEL S.A. Ploiești, UZUC S.A. Ploiești;

- construcție de pompe și conducte de petrol: S.C. CIPROM S.A. Ploiești, INSPET S.A Ploiești;

- cercetare și proiectare în domeniul petrolier: IPIP S.A. Ploiești, ICERP S.A. Ploiești, PETROSTAR S.A. Ploiești, IPCUP Ploiești. Industria constructoare de mașini: - mașini unelte: S.C. UPETROM S.A. Ploiești;

- rulmenți: S.C. TIMKEN S.A. Ploiești;

- echipament tehnologic, de ridicat, echipament de construcție: S.C. UBEMAR S.A. Ploiești, "24IANUARIE" S.A Ploiești, S.C. TROMET S.A. Ploiești, UZINA MECANICĂ Ploiești;

- echipamente de automatizare: AMPLO S.A. Ploiești;

  • Industria constructoare de mașini și componente (Upetrom, Uzuc, Ciprom, Ubemar, Amplo, Uztel, Amplo, Timken, Yazaki, Cablul Românesc)
  • Industria chimică :

- Rool;

- detergenți: UNILEVER ROMANIA;

- îngrășăminte chimice: S.C. ROMFOSFOCHIM S.A. Valea Călugărească (capacitate închisă);

- materiale plastice: S.C. ARPACOR S.A. Bucov;

- alte produse: S.C. PROGRESUL S.A. Ploiești.

Coca-Cola HBC Ploieşti România
  • Industria alimentară (Coca-Cola, Efes Pilsener, Unilever, Extrapan, Di Apollo)
  • Industria tutunului (BAT)
  • Industria construcțiilor ( Inspet, Contrasimex, Constil, Nova-Cons, Monticor, Tiab)
  • Industria IT (Asesoft)
  • Industria materialelor de construcție (Feroemail)
  • Industria textilă (Dorobanțul Ploiești, Modexim)
  • Industria ceramică (Bianca România)
  • Industria mobilei (Anteco, Incocnept)
  • Industria ambalajelor (Mayr-Melnhof Packaging Romania, Politeh)

În apropiere, la Crângul lui Bot (pe șoseaua spre Târgoviște) se află „Parcul industrial Ploiești”[10] în cadrul căruia activează peste 28 de companii.

Agricultură[modificare | modificare sursă]

Deși orașul este situat într-o zona în care agricultura, legumicultura, pomicultura, viticultura și zootehnia reprezintă activități economice importante, pe teritoriul lui sunt amplasate doar câteva unități de colectare și depozitare a produselor agricole. Suprafața agricolă este redusă, 2217 ha repartizate astfel:

  • arabilă 2034 ha
  • livezi și pepiniere pomicole 16 ha
  • vii și pepiniere viticole 13 ha
  • pășuni 148 ha
  • fânețe 6 ha

Atât în oraș cât și în zona periurbană există capacități de prelucrare a producției agricole pe următoarele profile: morărit și panificație, centru de vinificație, fabricarea uleiului, prelucrarea laptelui, abatorizarea și fabricarea preparatelor din carne.

Comerț[modificare | modificare sursă]

Există peste 3.000 de unități comerciale individuale sau asociații cu capital privat. Deși are numai 28% din populația județului Prahova, orașul Ploiești realizează peste 80% din valoarea comerțului din județ. Primul magazin general din Ploiești s-a numit „Papagalul” și a fost inaugurat în 1938.

Marii retaileri Carrefour, Metro, Selgros, Kaufland, Billa, Bricostore, Artsani, Dedeman, Baumaxx, Praktiker, Profi, Delhaize, Lidl, Real, OBI, PENNY, au magazine deschise aici.

În centrul orașului sunt două mall-uri moderne, Winmarkt Grand Center și Ploiești City Mall. În nordul orașului, lângă hypermarketul Carrefour, se află Ploiesti Shopping City cel mai nou mall din Prahova. Alte centre comerciale: AFI PALACE și PLOIEȘTI SHOPPING CITY.

Transport[modificare | modificare sursă]

Așezat la o veche răscruce de drumuri comerciale, orașul este și astăzi un nod feroviar și rutier, putând fi ușor abordat din toate părțile. În viitor, se dorește ca în dreptul Ploieștiului să fie punctul de început al unei autostrăzi către Albița.

Municipiul Ploiești este amplasat într-un județ dens populat și urbanizat, în vecinătatea capitalei României, în apropierea Aeroportului Internațional Henri Coandă și în imediata vecinătate a coridorului TEN-IV și TEN-IX. În fiecare an orașul devine din ce în ce mai sufocat de numărul crescut de mașini. Rețeaua de trafic sistematizată după nevoile anilor 1970-1980 face față cu greu acestei aglomerări. Măsurători de trafic efectuate pe DN1 pe segmentul Bărcănești–Brașov, care cuprinde centura de vest a Ploieștiului, înregistrează un trafic anual între 6.000.000–10.000.000 de treceri de vehicule. Problema aglomerării porțiunii de DN1 ce leagă Ploieștiul cu Bucureștiul a fost rezolvată după deschiderea autostrăzii A3, care a preluat un mare volum din traficul auto de pe DN1.

DN1 Ploieşti - Braşov(E60)

Ploieștiul este legat de București prin autostrada A3. În plus, prin Ploiești trec drumurile naționale:

Pe lângă acestea, orașul este deservit și de drumuri județene, care asigură legătura cu comunele și orașele din împrejurimi:

Drumurile comunale din zona Ploieștiului deservesc legături de interes local, cu sate și comune din apropiere:

Orașul este legat prin linii de cale ferată de București, Buzău (prin calea ferată București-Galați-Roman), Brașov (prin calea ferată Ploiești-Brașov, ambele căi ferate dublu electrificate), Urziceni, Măneciu, Slănic și Târgoviște. Nodul feroviar are două gări de călători importante (Ploiești Sud și Ploiești Vest), precum și gările secundare Ploiești Est (spre Buzău), Ploiești Nord (spre Măneciu), plus Ploiești Triaj (stație de triaj) aflată la sud de oraș.

Tramvai în Ploieşti
Autobuz în Ploieşti

În interiorul orașului transportul public este asigurat de TCE Ploiești, și cuprinde trasee de autobuze, linii de tramvai și troleibuz. În anul 2006 a fost dezvoltat și modernizat transportul public. 26 de autobuze cu motor diesel au fost adaptate la consum GPL, iar la finele anului 2006 a fost inaugurată și linia de troleibuz 44, în locul traseului 44. Acestea, alături de autobuzele pe GPL existente deja în Ploiești, vor permite reducerea gradului de poluare în oraș și a costurilor de întreținere a parcului auto de autobuze. Sistemul de informații privind transportul public include implementarea unui sistem GPS în cadrul parcului de mașini al RATP Ploiești, care va aduce informații suplimentare legate de traficul autobuzelor la nivelul orașului. În anul 2010 au fost achiziționate 26 de troleibuze Neoplan N6121 din orașul elvețian Lausanne.

Ploieștiul a dezvoltat istoric o rețea stradală în marea majoritate pe o structură radială, cu tranzitarea zonei centrale. Lungimea străzilor orășenești este de 324 km, din care modernizate 241 km. Transportul public urban este asigurat prin 38 de linii din care 256 autobuze, 36 tramvaie și 25 troleibuze.

Spre teritoriul periurban și restul județului și al țării, transportul rutier se realizează prin operatori privați, cu plecări din stațiile de transfer: Gara de Sud, Gara de Vest, Ștrandului - Obor, Spitalul Județean și Podul Înalt .

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Orașul Ploiești n-a intrat în epoca modernă cu un inventar arhitectonic bogat. Curțile lui Mihai Viteazul au existat numai în legende, iar palatele Muruzeștilor, destul de modeste, nu au durat decât două decenii și ceva. În secolul trecut, ca să nu mai vorbim de cel al nostru, s-a construit mult. A început să se contureze, mai ales odată cu arhitecții din familia Socolescu, un stil ploieștean sau cel puțin o variantă locală a stilului național.

O serie de calamități naturale și sociale la care a fost supus orașul au diminuat serios fondul de construcții pe care ploieștenii se străduiau să-l îmbogățească. La 12 iunie 1837 a avut loc cea mai puternică inundație din istoria Ploieștiului: Dâmbu și celelalte pâraie s-au revărsat, acoperind tocmai cele mai vechi cartiere, vatra târgului. Au fost năruite sau șubrezite atunci și au dispărut curând cele mai importante locuințe care se mai menținuseră din secolul al XVIII-lea. Incendiul din 1843, cel mai mare cunoscut pe aceste locuri, a bântuit într-o altă parte, distrugând centrul nou, adică zona unde se găseau construcțiile notabile ale deceniilor trei și patru.

Dacă bombardarea Ploieștiului din zeppelin în 1916 a adus puține pagube clădirilor, în schimb bombardamentele din 1944 au dus la distrugerea a mii de locuințe și edificii. Cutremurele din 1940 și 1977 au afectat foarte serios orașul. Atunci s-au prăbușit câteva dintre cele mai vechi biserici ale orașului, alături de locuințe și edificii remarcabile.

De aceea, nu trebuie să pară deloc ciudat faptul că uneori, decenii întregi nu sunt deloc reprezentate la zestrea de construcții a orașului.

Muzeu-icon.gif Muzee[modificare | modificare sursă]

Muzeul de Istorie

Biserici-icon.gif Biserici[modificare | modificare sursă]

Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul

Cetate-icon.gif Clădiri[modificare | modificare sursă]

Halele Centrale

Statui[modificare | modificare sursă]

Statuia lui Constantin Dobrogeanu-Gherea

Învățământul și viața culturală[modificare | modificare sursă]

Muzeul de artă

Prima școală domnească din Ploiești a început să funcționeze în 1777. Din 1832 avem date de existența primelor școli elementare. În 1864 apare învățământul secundar, orașul devenind un centru educațional important. În 1920 își începe cursurile Școala normală „Regina Maria”, actualul Colegiu Național „Jean Monnet” (fostul Liceu Pedagogic)[11]

În Ploiești se găsesc importante instituții de învățământ, cum ar fi Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Colegiul Național „I.L. Caragiale” (care continuă tradiția vechiului liceu „Sfinții Petru și Pavel”), și Colegiul Național „Mihai Viteazul” (fostul liceu „Despina Doamna”). Alte câteva licee importante sunt Colegiul Economic „Virgil Magearu”, Colegiul „Spiru Haret”, „Al. Ioan Cuza”, „Nichita Stănescu”, Liceul de artă, Liceul militar „Constantin Brâncoveanu”, Liceu „Toma N. Socolescu”, Liceul Energetic.

Palatul Culturii

O mare importanță pentru viața culturală a orașului o au și biblioteca județeană „Nicolae Iorga” și Palatul Culturii.

Viața teatrală este reprezentată prin teatrul „Toma Caragiu”,[12] cu o vechime de peste 50 de ani, și pe scena căruia au jucat actori ca Fory Etterle, Zephi Alșec, Toma Caragiu.

În 1960, orchestra de muzică populară „Flacăra Prahovei” și orchestra simfonică „Ciprian Porumbescu” au fost unite în orchestra filarmonică Ploiești, la inițiativa primului său dirijor, dr. C.N. Debie. Orchestra a devenit cunoscută în țară și peste hotare, mai ales sub conducerea marelui dirijor Ion Baciu. În prezent poartă numele de Filarmonica „Paul Constantinescu”.[13]

De orașul Ploiești sunt legate numele scriitorilor Ion Luca Caragiale, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ioan A. Bassarabescu, Nichita Stănescu, Geo Bogza, Radu Tudoran, al compozitorului Paul Constantinescu, filozofului Petre P. Negulescu. Dintre absolvenții Liceului „Sfinții Petru și Pavel” sunt de menționat trei președinți ai Academiei Române: Andrei Rădulescu, Mihai Drăgănescu și Eugen Simion.

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Rețeaua sanitară din municipiul Ploiești este compusă din următoarele unități:

  • Spitalul Județean de Urgență Ploiești[14]
  • Spitalul Municipal Ploiești
  • Spitalul de Obstetrică - Ginecologie Ploiești[15]
  • Spitalul de Boli Infecțioase Ploiești[16]
  • Spitalul de Pediatrie Ploiești[17]
  • Spitalul C.F.R.
  • Centrul de Diagnostic și Tratament Cina
  • Centrul Medical Praga
  • Centrul de Transfuzie Sanguină
  • Serviciul Județean de Ambulanță
  • Laboratorul de Sănătate Mintală
  • Policlinica cu Plată
  • Policlinici Particulare (11)
  • Cabinete Medicale Particulare (85)
  • Farmacii (70, număr foarte probabil mult depășit la această dată)
  • Depozite farmaceutice (9)

Sunt 110 medici de familie, 368 medici specialiști și 1627 cadre medii.

Mass-media[modificare | modificare sursă]

Muzica-icon.gifÎncă din 1993 în oraș au apărut posturile de radio particulare - radio Prahova și radio KissFM (fostul Radio Contact), urmate apoi de radio ProFM, radio SOS și, mai nou, WylFM, RadioK. Există de asemenea corespondenți ai radiourilor naționale România Actualități, România Tineret și Europa FM, precum și corespondenți ai principalelor agenții de presă din țară – Rompres și Mediafax.[18]

TV-icon.gifMass-media locală este bine reprezentată și de televiziuni. După ce în 1993 existau două posturi de televiziune prin cablu, Electroplus Canal 9 si CIN TV, au apărut din 1995 studiouri locale ale televiziunilor naționale – Antena 1, Pro TV, WILL TV și Prahova TV, Alphași Valea Prahovei TV. În premieră națională, la Ploiești s-au desfășurat audiențe publice televizate în care s-au dezbătut subiecte de interes public, împreună cu cetățenii și specialiștii care își desfășoară activitatea în administrația publică locală. In iulie 2010 si-a inceput emisia primul post de televiziune HD online Prahova HD.[19]

Ziar-icon.gifDin 1994, apar în Ploiești atât cotidiane locale, cât și corespondenți pentru publicațiile naționale.

Presa locală este reprezentată de:

  • www.stiriprahova.ro [20]
  • Ziarul Prahova[21]
  • Telegraful de Prahova[22]
  • Observatorul de Prahova,[23]
  • Raid,[24]
  • Altphel,[25]
  • Prahovasport,[26]
  • Informația Prahovei,[27]
  • Republicanul [28]
  • Știri și informații Ploiești,[29] etc.

Sport[modificare | modificare sursă]

Stadionul Astra

Pe lângă stadioanele „Astrei” și ale „Petrolului”, Ploieștiul dispune și de alte baze sportive și locuri de petrecere a timpului liber: Sala Sporturilor „Olimpia” (inaugurată în 1972), Parcul Central, Bazinul de înot „Vega”, Patinoarul artificial sau Hipodromul situat la intrarea în oraș (dinspre București).

Pe hipodromul din Ploiești au loc curse de trap, însă, oficial, hipodromul nu este funcțional, avand nevoie de ample lucrări de renovare[30]

În ultimele decenii, Ploieștiul a fost de multe ori gazda Campionatelor Internaționale de Gimnastică ale României și centrul hipismului românesc, datorită hipodromului său.

Menționăm și aerodromul - Aeroclubul Gheorghe Bănciulescu -, din comuna Strejnic, înființat în 1936, care permite desfășurarea de activități recreative cum ar fi aviația sportivă, aeroplanorismul sau parașutismul.

În ce privește fotbalul, este orașul cu o echipă , Petrolul Ploiești de patru ori campioană națională și triplă câștigătoare a Cupei României[necesită citare], echipă ce activează în prima ligă a țării.

CSU Asesoft Ploiești[31] este cel mai titrat club românesc de baschet al ultimului deceniu, fiind Campioana României în perioada 2003-2008, câștigătoarea Cupei României 2004-2011 și câștigătoarea FIBA Europe Cup în anul 2005.5

Performanțe de talie națională, balcanică, europeană, mondială și olimpică s-au obtinuț la fotbal, gimnastică, șah, atletism, popice, natație, volei, handbal, scrimă, aviație, gimnastică aerobică, de către merituoși sportivi ca: Tamara Costache, Lavinia Vișan, Adrian Negulescu, Leonard Doroftei, Virgil Dridea, Mihai Ionescu, Delia Dumitriu, George Sandu, Andrei Veselu, Alexandru Ghiță etc.

Personalități emblematice ale Ploieștiului[modificare | modificare sursă]

Primari[modificare | modificare sursă]

Lista primarilor din perioada 1832 - 2012, vezi: [34]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 25 iunie 2012. 
  2. ^ Despre Prahova. Geografie și statistici”. Direcția Județeană de Statistică Prahova. http://www.prahova.insse.ro/main.php?id=405. Accesat la 1 ianuarie 2013. 
  3. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  4. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Componența Consiliul Local al Municipiului Ploiești
  7. ^ Harta Municipiului Ploiești
  8. ^ Romii din Mimiu au trăit din petrol, 10 iulie 2008, Evenimentul zilei, accesat la 5 august 2013
  9. ^ Prima rafinărie din lume la Ploiești
  10. ^ Parcul industrial Ploiești
  11. ^ Pagina Colegiului Național „Jean Monnet”
  12. ^ Pagina Teatrului „Toma Caragiu” Ploiești
  13. ^ Pagina Filarmonicii „Paul Constantinescu” Ploiești
  14. ^ Spitalul Județean de Urgență Ploiești
  15. ^ Spitalul de Obstetrică - Ginecologie Ploiești
  16. ^ Spitalul de Boli Infecțioase Ploiești
  17. ^ Spitalul de Pediatrie Ploiești
  18. ^ Ploiești.ro
  19. ^ Pagina Televiziunii Prahova HD
  20. ^ www.stiriprahova.ro
  21. ^ Ziarul Prahova
  22. ^ Telegraful de Prahova
  23. ^ Observatorul de Prahova
  24. ^ Ziarul Raid
  25. ^ Altphel
  26. ^ Prahovasport
  27. ^ Informația Prahovei
  28. ^ Ziarul Republicanul
  29. ^ Știri și informații Ploiești
  30. ^ Despre Hipodrom
  31. ^ CSU Asesoft Ploiești
  32. ^ Despre Mihai Ionescu, fotbalist
  33. ^ Despre Basarab Nicolescu, fizician, scriitor
  34. ^ Lista primarilor din Ploiești

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Sevastos, Mihail, Monografia orașului Ploiești, Editura Cartea Românească, 950 p., 1937
  • Sevastos, Mihail, Monografia orașului Ploiești, Editura Fundația Europeană Titulescu, Ploiești, 907 p, 2002
  • Paul D. Popescu, Municipalitatea ploieșteană: istorie și actualitate, Editura Noel Computers, 244 p., 2000
  • Marinică, Gheorghe; Trestioreanu, Constantin (coord.), Marea carte a Ploieștilor (3 vol.), Editura Mileniul III, Ploiești, 2011, ISBN 978-973-1797-36-6
  • Ploiești, arc peste timp, Mihail Vulpescu, Florin Andreescu, Ion Nădrag, Editura Sport-Turism, 1988

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ploiești

Portaluri

Instituții

Istorie

Cartiere

Turism

Hărți