Cheile Turzii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cheile Turzii
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Cheile Turzii-(70).JPG
Cheile Turzii văzute dinspre satul Petreștii de Jos
Harta locului unde se află Cheile Turzii
Harta locului unde se află Cheile Turzii
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția Actual Cluj county CoA.pngJudețul Cluj
 România
Cel mai apropiat oraș Turda
Coordonate Coordonate: 46°33′56″N 23°40′19″E / 46.56556°N 23.67194°E / 46.56556; 23.6719446°33′56″N 23°40′19″E / 46.56556°N 23.67194°E / 46.56556; 23.67194[1]
Suprafață 324 ha
Lungime 2,90 km
Înființare 2004[2]
Relief

Cheile Turzii (în maghiară Tordai hasadék) alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), aflată în județul Cluj, la o distanță de 6 km vest de municipiul Turda, de-a lungul văii Hășdate.[3]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Au o lungime de 1.300 m[4] și o înălțime a pereților de până la 200 m[5]. Cheile ocupă o suprafață de 324 ha și s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hășdate.

Cheile Turzii oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie: stânci înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade etc. Conține peste 1.000 de specii de plante, animale, fluturi unele reprezentând elemente rare ca usturoiul sălbatic, acvila de stâncă, șogârțul de baltă, tisa, scorușul, garofița albă, fluturașul de stâncă.

Peste apa văii Hășdate există 4 punți. Prima punte (I) este amplasată nu departe de intrarea văii Hășdate în Chei, ultima punte (IV) aproape de ieșirea din Chei, în direcția de curgere a apelor văii. Plecând de la cabană, până la puntea IV, poteca turistică urmează malul stâng al Văii Hășdate, între puntea IV și puntea III malul drept, între puntea III și puntea II malul stâng, între puntea II și puntea I malul drept, iar după puntea I (până la ieșirea din Cheile Turzii în direcția satului Petreștii de Jos) malul stâng.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În punctul „Piatra Tăiată“ (în maghiară Vágottkő) (monument istoric situat în apropiere de "Izvorul Romanilor"; coordonatele izvorului: 46°35'28"N 23°42'41"E) se afla în perioada romană principala carieră a orașului și a castrului roman Potaissa. În secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar și de avansare în masiv.

Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m.

În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar.

Situl arheologic din punctul “Dealul Alb” este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[6] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.

Date biogeografice[modificare | modificare sursă]

Flora[modificare | modificare sursă]

În Cheile Turzii există aproximativ 1.000 de specii floristice, printre care piciorul cocoșului, odoleanul, omagul, stânjenelul violaceu, vulturica, scorușul argintiu, usturoiul sălbatic, ș.a.

Căprioare

Fauna[modificare | modificare sursă]

Sunt prezente 67 de specii de păsări, pești, batracieni, vulpea, nevăstuica, jderul de piatră, mistreți, iepuri, căprioare, șerpi etc.

Peșteri[modificare | modificare sursă]

Se cunosc în Cheile Turzii aproximativ 50-60 de peșteri, arcade (resturile peșterilor prăbușite) sau firide , in general au dimensiuni mici (8 depășesc 20 m lungime, cea mai mare atingând 123 m).

Peștera "Cetățeaua Mare" („Peștera lui Balica“) se află lângă podul nr.4, pe partea dreapta a văii Hășdate. Aici s-a adăpostit o perioadă haiducul Nichita Balica [7] din Petreștii de Jos, care a participat la revolta antiaustriacă a Curuților.

Alte obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Cabana Cheile Turzii

Cheile Turzii se leagă printr-o serie de trasee de alte obiective turistice, cum ar fi Cheile Turului, Cascada Ciucaș și Cheile Borzești.

În anul 1939, sus pe stâncă, pe partea stângă a Cheilor (în sensul de curgere al apelor văii Hășdate) a fost montată o cruce mare (din șină de cale ferată îngustă). Crucea a fost amplasată și sfințită în cadrul unei ceremonii publice, la care au luat parte atât oameni din partea locului, cât și oficialități din Turda. Crucea a căzut în anul 1998, fiind înlocuită în aprilie 1999 cu o alta, tot din metal. Această cruce a fost montată prin grija membrilor "Asociației Alpiniștilor Pajura" din Turda.

Vechea bisericuță din lemn ridicată în anul 1937 pe coama din partea dreaptă a Cheilor (în sensul de curgere a văii Hășdate), pe locul unei vechi mănăstiri greco-catolice, a fost demolată în anul 1966, deoarece nu mai era folosită, aflându-se totodată într-un stadiu avansat de deteriorare.

În 1935 în Chei s-a deschis o cabană cu aspect medieval, în zonă fiind instalate ulterior mai multe case de vacanță.

Este o zonă preferată de alpiniști datorită verticalității pereților și accesului relativ ușor cu echipamente. Sunt peste 200 de trasee de alpinism și escaladă, anual se țin diverse concursuri și memoriale.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cheile Turzii

Reportaje

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Cheia Turzii, Al. Bartha și E.I.Nyárády, Tipografia Studio, Cluj, 1937
  • Cheile Turzii - ghid turistic, Maxim Pop și Alexandru Bartha, Edit. pentru Turism, București, 1973
  • Turda, date istorice, Violeta Nicula, Editura Triade, ISBN 973-9196-72-4, pag. 64-66
  • Turism și alpinism în Cheile Turzii, Mihai Vasile și Mircea Barbelian, Editura Sport-Turism, București, 1986

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Google Earth
  2. ^ Declarat prin HG 2151/2004
  3. ^ ProtectedPlanet.net - Cheile Turzii - delimitarea ariei protejate
  4. ^ Al. Bartha și E.I.Nyárády, 1937
  5. ^ Mihai Vasile și Mircea Barbelian, 1986
  6. ^ http://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010_CJ.pdf
  7. ^ Nichita Balica a fost prins și tras în țeapă de către trupele austriece (Lobonți), la intersecția între drumul ce merge dinspre Cheile Turzii la Cornești și drumul național DN75 Turda-Câmpeni.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]