Comuna Săndulești, Cluj

46°34′55″N 23°43′30″E (Comuna Săndulești, Cluj) / 46.58194°N 23.72500°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Săndulești (dezambiguizare).
Săndulești
—  comună  —

Săndulești se află în România
Săndulești
Săndulești
Săndulești (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°34′55″N 23°43′30″E ({{PAGENAME}}) / 46.58194°N 23.72500°E

Țară România
Județ Cluj

Atestare1276 [1]

ReședințăSăndulești
Sate componenteSăndulești, Copăceni

Guvernare
 - PrimarCălin-Stelian Fărgaciu[*][3] (PNL, )

Suprafață
 - Total22,48 km²
Altitudine454 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.944 locuitori
 - Densitate83,76 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407500
Prefix telefonic+40 x64 [2]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Săndulești (Szind) pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Săndulești (Szind) pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
Săndulești (Szind) pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)

Săndulești (până în 1974 Sândulești;[a] numită colocvial și în prezent Sând, sau în maghiară Szind, de către locuitorii ei) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Copăceni și Săndulești (reședința). Locuitorii din Săndulești își spun „sândeni” iar locuitorii din Copăceni își spun „copândeni”.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele de Szind.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Altitudinea: 454 m.

Hidrografia[modificare | modificare sursă]

1. Ape curgătoare
Teritoriul satului este străbătut de Valea Săndulești și Valea Pordei. Valea Sândulești se formează prin unirea Văii Sândului Mic (pârâul Zisok) cu Valea Sândului Mare (pârâul Chereborz-Kerekborza).

2. Ape stătătoare
La sud de sat s-au găsit odinioară două lacuri naturale cu apă dulce (Tăul Mare și Tăul Mic), propice pescuitului sportiv. Lacurile apar pe straturi de gipsuri levigate, în care s-au format doline umplute cu apă. În prezent mai există doar Tăul Mare. În jurul anului 1950 Tăul Mic mai era încă lac, dar cu începere din anii 60 ai secolului al XX-lea a început un proces de colmatare a lui. Între timp, lacul a dispărut.
Coordonate lacuri:
Tăul Mare: 46.573268 23.730370 (46°34'23.8"N 23°43'49.3"E)
Tăul Mic: 46.572571 23.735831 (46°34'21.3"N 23°44'09.0"E)

3. Izvoare
- În vestul carierei de calcar, pe drumul care duce spre satul Petreștii de Jos, se află Izvorul lui Alexandru Macedon, nume bazat pe o legendă populară locală (coordonate: 46°36'04"N 23°41'22"E). In literatura maghiară este cunoscut sub numele de „Izvorul Sf.Laszlo” (Ladislau).
- În vecinătatea satului se găsește Izvorul Romanilor (coordonate: 46°35'28"N 23°42'41"E), de unde romanii au captat apa potabilă și au transportat-o prin apeducte până la castrul Potaissa, pe o distanță de câțiva km.
- În trecut, localnicii aduceau apă de băut de la Izvorul Buna (coordonate: 46°35'08"N 23°42'43"E), situat în partea de nord-vest a satului, apa din fântânile satului nefiind de bună calitate.
- Fântâna “Soponița” se afla la intrarea Văii Săndulești în sat (coordonate: 46°34'50"N 23°42'53"E). Apa fântânii a fost folosită în trecut de către localnici pentru spălatul rufelor, având proprietăți bazice, asemănătoare cu cele ale săpunului (de aici îi vine numele).[b] În anul 2015 fântâna a dispărut, în urma amenajării drumului învecinat.
- Izvorul “La Fântânele”, la vest de sat, obârșia Văii Vapa (Pârâul Văpii), afluent de stânga al Văii Hășdate, în care se varsă nu departe de cabana din Cheile Turzii. În zona izvorului există 3 fântâni.
- In apropierea satului se găsește fântâna „La Izvoare“ (coordonate: 46°35’49” N 23°41’03” E), cu un debit relativ mare de apă, provenită din masivul de calcar. Pentru adăpatul animalelor a fost amenjat un vălău betonat lung.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a comunei Săndulești

     Români (85,91%)

     Maghiari (2,78%)

     Romi (1,44%)

     Alte etnii (9,88%)


Componența confesională a comunei Săndulești

     Ortodocși (71,55%)

     Greco-catolici (7,61%)

     Penticostali (6,02%)

     Reformați (1,08%)

     Alte religii (3,34%)

     Necunoscută (10,39%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Săndulești se ridică la 1.944 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.798 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,91%), cu minorități de maghiari (2,78%) și romi (1,44%).[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,55%), cu minorități de greco-catolici (7,61%), penticostali (6,02%) și reformați (1,08%), iar pentru 10,39% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Săndulești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Călin-Stelian Fărgaciu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal8        
Partidul Mișcarea Populară1        
Partidul Social Democrat1        
Uniunea Salvați România1        

Evoluția istorică[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[8] [9] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 1.002 799 156 46 1
1880 1.154 862 241 1 50
1890 1.241 1.073 119 18 31
1900 1.275 1.034 219 8 14
1910 1.272 1.045 175 7 45
1920 1.275 1.138 137 0
1930 1.576 1.350 196 28 2
1941 1.887 1.663 165 1 58
1956 1.922 1.721 177 24 0
1966 2.362 2.145 182 1 33 1
1977 2.270 2.139 131 0
1992 1.751 1.641 95 15 0
2002 1.892 1.790 81 21 0

Săndulești, Cluj - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Istoric[modificare | modificare sursă]

În apropierea satului Săndulești, în zona carierei de calcar, arheologii care au cercetat traseul autostrăzii Transilvania au găsit o mare așezare preistorică. În zonă existau cel putin 100 de locuințe de acum 4.000 de ani, plus cimitire și locuri de cult. Locuințele din epoca bronzului erau folosite de o populație a cărei origine nu a fost deocamdată stabilită, deși în zonă a fost găsit un mare număr de vase ceramice, unelte și podoabe.

În punctul „Piatra Tăiată“ (în maghiară Vágottkő) (monument istoric situat în apropiere de "Izvorul Romanilor"; coordonatele izvorului: 46°35'28"N 23°42'41"E) se afla în perioada romană principala carieră a orașului și a castrului roman Potaissa. În secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar și de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar.

În Evul Mediu timpuriu în apropiere au mai existat 2 mici sate (Párdé la sud, în zona izvorului văii Pordeiului, și Kovácsteluk la nord, în zona fostei cariere de gips Buna) ambele dispărute după năvălirea tătarilor din anul 1241.[10]

În secolele XIX-XX calcarul de la Săndulești a servit ca materie primă pentru producția de ciment la Turda. Pentru transportul calcarului la Turda, cu câțiva ani înaintea primului război mondial, s-a construit o linie ferată îngustă lungă de 10 km (abandonată în anul 1999, dar de mare valoare istorică).

Pentru inspectarea liniei de cale ferată și transportul (ocazional) de persoane s-au folosit mai demult (până prin anii 40 ai secolului al XX-lea) așa-numitele drezine[c] (în aval, în direcția Turda, fără tracțiune; înapoi, tractate de locomotive).

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Următoarele obiective au fost înscrise pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj[11], elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015:

Monumentul Eroilor Români[modificare | modificare sursă]

Amplasat între 1937-2011 în părculețul din centrul satului, a purtat inițial numele celor 21 militari români din sat căzuți în primul război mondial (1917-1918). După vandalizarea monumentului în anul 2011, a fost mutat în anul 2013 în curtea Bisericii Greco-Catolice, prilej cu care monumentul a fost completat cu numele celor 13 militari români morți pe front între anii 1941-1945. In părculețul din centrul satului, în locul monumentului, a fost amplasată în 2011 o cruce care poartă pe soclu numele celor 34 eroi români ai satului din cele 2 războaie mondiale.

Evoluția toponimică[12][modificare | modificare sursă]

Prima atestare toponimică este din anul 1276 („Zynd”). In cursul vremii a purtat și alte denumiri (vezi linkul de mai sus). In prezent se numește Săndulești.

Economia[modificare | modificare sursă]

Tren pe linia ferată îngustă industrială Săndulești-Turda (dezafectată)

In cursul istoriei de pe teritoriul comunei Săndulești s-a exploatat calcar, gips, alabastru, caolin, bentonit, nisip și celestină.

Linia ferată îngustă industrială[modificare | modificare sursă]

In anul 1905 s-a dat în funcțiune o linie ferată îngustă industrială de 760 mm pe o lungime de 10 km care transporta calcarul exploatat la Săndulești la Fabrica de Ciment din Turda. Diferența de nivel între carieră (+565 m) și curtea Fabricii de Ciment (+325 m) era de 240 m, o pantă accentuată. La începutul anilor 60 din secolul al XX-lea, linia s-a dublat. Pentru inspectarea liniei, până prin anii 40 ai secolului al XX-lea, s-au folosit drezine. In jos, spre Turda, drezinele coborau fără tracțiune, înapoi, trebuiau tractate de locomotive. Linia a fost desființată în 1999, șinele metalice fiind reutilizate ca fier vechi. In teren se mai văd în prezent urmele traseului acestei linii ferate istorice.

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Primele două biserici sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2015).

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Cheile Turzii
  • Cheile Turului (rezervația naturală aparține administrativ comunei Săndulești).
  • "Izvorul Romanilor" (situat între Săndulești și Copăceni, coordonate: 46°35'28"N 23°42'41"E), de unde era captată apa potabilă transportată prin două apeducte spre "Castrul roman Potaissa" și spre așezarea romană civilă învecinată. Izvorul se găsește lângă drumul județean DJ 107L Turda-Petreștii de Jos, nu departe de carierele de calcar Săndulești. În apropiere se găsește fosta carieră romană de piatră de la punctul "Piatra Tăiată" (în maghiară Vágottkő) (monument istoric).
  • "Izvorul lui Alexandru Macedon", situat între satele Petreștii de Jos, Tureni, Săndulești și Copăceni, la cca 500 m nord-vest de carierele de calcar Săndulești, lângă drumul județean DJ107L (coordonate: 46°36'04"N 23°41'22"E).
  • Conacul familiei contelui Borș (coordonate: 46°34'54"N, 23°43'03"E)[f].
  • Calea ferată îngustă Săndulești - Turda (760 mm). Transportul calcarului de la Săndulești la Turda pe calea ferată îngustă s-a sistat în anul 1989. În prezent, în teren se poate observa traseul sinuos al terasamentului (fără șine), în lungime de peste 10 km.

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Bors Mihály (1886-1937), conte, filantrop, fost președinte la Societatea Carpatină Ardeleană (EKE), sprijinitor al Bisericii Unitariene. A inițiat în 1904 deschiderea și exploatarea carierei de calcar din localitate, furnizoare de materie primă Fabricii de Ciment din Turda. A donat terenul necesar construirii noii cabane de la Cheile Turzii în anul 1934.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Biserica românească din Săndulești (jud.Cluj), Ioana Cristache Panait și Marinel Daia, Revista Muzeelor și Monumentelor, seria Monumente Istorice și de Artă, nr.43, an 2, București, 1974, pag.86-88
  • Vișinescu, Valentin, Săndulești, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-686-478-2
  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Note de completare[modificare | modificare sursă]

  1. ^ În anul 1974, o dată cu Legea nr.59 din 1974 privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale și pe fondul ideologic al protocronismului și al comunismului naționalist promovat de Ceaușescu, numele Sând, derivație românizată de la maghiarul Szind, a fost schimbat în "mai românescul" Săndulești. Românizarea toponimelor de origine maghiara sau cu sonorități maghiare s-a făcut în acel an pe întreg cuprinsul Ardealului, cel mai adesea prin adăugarea sufixului -ești, specific graiurilor din grupa sudică (oltenesc și muntenesc), dar inexistent în toponimele graiurilor din grupa nordică. Clujul a fost renumit Cluj-Napoca prin decret prezidențial în 18 octombrie 1974.
  2. ^ Fântâna „Soponița“ s-a aflat într-o zonă de bentonitizare accentuată a tufurilor porfirice mezozoice. Bentonitul a conferit apei caracterul bazic, leșios.
  3. ^ Despre drezine: Totul a plecat de la faimoasa drezină prezentată în Grădinile Luxembourg din Paris în anul 1817 de către baronul Karl Drais von Sauerbronn. Drezina nu avea mijloace de propulsie, dar accelera viteza celui așezat pe capra ei. În același an, Niepce imaginează un vehicul identic, dar drezina câstigă popularitate în Anglia, după 1818, ca și „cal de agrement” („hobby horse”). Primul record cu acest vehicul este consemnat pe traseul Beaune-Dijon din Franța, când cei 37 km au fost parcurși in două ore și jumătate. În 1855, potcovarul parizian Pierre Michaux și fiul său Ernest au ideea să plaseze două pedale în axul primei roți a drezinei, iar inima bicicletei moderne a apărut. Ca o curiozitate, prin atașarea unor roți de fier, automobilul a fost folosit ca drezină pentru inspectarea liniilor de cale ferată.
  4. ^ Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra unui mormânt.
  5. ^ În 1947 au fost turnate fundațiile unei noi biserici greco-catolice, lângă primăria actuală. Proiectul nu a fost realizat, datorită desființării bisericii greco-catolice în anul 1948.
  6. ^ Bors Mihály a fost o personalitate locală de frunte și un Mecena al Bisericii Unitariene. Născut la Săndulești la data de 17.10.1888. Tatăl: Albert Borș (moșier), mama: Ilka Fekete. A murit în mod tragic în anul 1937, la vârsta de 50 de ani (sinucidere). A fost înmormântat în cimitirul unitarian din Săndulești la 11.01.1937. Pe data de 08.08.1876, după o excursie la Cheile Turzii, scriitorul maghiar Mór Jókai a vizitat Săndulești, la invitația lui Albert Borș.

Note bibliografice[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 221
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Săndulești
  9. ^ Structura etno-demografică a României
  10. ^ Orbán Balázs: Torda város és környéke /
  11. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  12. ^ Sănduleşti | ERDÉLY, BÁNSÁG ÉS PARTIUM TÖRTÉNETI ÉS KÖZIGAZGATÁSI HELYSÉGNÉVTÁRA | Kézikönyvtár, www.arcanum.com 

Legături externe[modificare | modificare sursă]