Comuna Săndulești, Cluj

Pentru alte sensuri, vezi Săndulești (dezambiguizare).

Coordonate: Coordonate: 46°34′55″N 23°43′30″E / 46.58194, 23.72546°34′55″N 23°43′30″E / 46.58194, 23.725
Săndulești
— Comună —
Biserica Unitariană
Săndulești Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Județ	Cluj
Statut	Centru de comună
Atestare	1176 ^[1]

Sate componente	Săndulești, Copăceni

Guvernare
- Primar	^[2]

Suprafață
- Total	22,48 km²
Altitudine	454 m.d.m.

Populație (20 octombrie 2011 ^[3])
- Total	1.731 locuitori
- Densitate	83,76 loc./km²

Fus orar	EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Cod poștal	407500
Prefix telefonic	+40 x64 ^[4]

Site: Website

Localizarea comunei în județul Cluj
Săndulești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
modifică

Săndulești, (până în 1974 Sând^[5]; localitatea este numită și în prezent Sând, sau în maghiară Szind, de către locuitorii ei), este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, alcătuită din două sate: Săndulești și Copăceni (Copand înainte de Legea nr.59 din 1974). Locuitorii din Săndulești își spun „sândeni” iar locuitorii din Copăceni își spun „copândeni”.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele de Szind.

Date geografice [modificare]

Altitudinea: 454 m.

În spatele carierei de calcar, pe drumul care duce spre satul Petreștii de Jos, se află Izvorul lui Alexandru Macedon, un nume bazat pe o legendă populară locală.

În vecinătatea satului se găsește Izvorul Romanilor, de unde romanii au captat apa potabilă și au transportat-o prin apeducte la castrul Potaissa, pe o distanță de câțiva km.

În trecut, localnicii aduceau apă de băut de la Izvorul Buna (coordonate: 46°35'07"N, 23°43'05"E), situat în partea de nord-vest a satului, apa de la fântâni nefiind de foarte bună calitate.

Satul Săndulești este străbătut de Valea Săndulești.

La sud de sat se găsesc două lacuri cu apă dulce (Tăul Mare și Tăul Mic), propice pescuitului sportiv.

Istoric [modificare]

În apropierea satului Săndulești, în zona carierei de calcar, arheologii care au cercetat traseul autostrăzii Transilvania au găsit o mare așezare preistorică. În zonă existau cel putin 100 de locuințe de acum 4.000 de ani, plus cimitire și locuri de cult. Locuințele din epoca bronzului erau folosite de o populație a cărei origine nu a fost deocamdată stabilită, deși în zonă a fost găsit un mare număr de vase ceramice, unelte și podoabe.

În punctul „Piatra Tăiată“ (în maghiară Vágottkő) (monument istoric situat în apropiere de "Izvorul Romanilor"; coordonatele izvorului: 46°35'28"N 23°42'41"E) se afla în perioada romană principala carieră a orașului și a castrului roman Potaissa. În secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar și de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar.

În secolele XIX-XX calcarul de la Săndulești a servit ca materie primă pentru producția de ciment la Turda. Pentru transportul calcarului la Turda, cu câțiva ani înaintea primului război mondial, s-a construit o linie ferată îngustă lungă de 10 km (abandonată în anul 1999, dar de mare valoare istorică).

Pentru inspectarea liniei de cale ferată și transportul (ocazional) de persoane s-au folosit mai demult (până prin anii 40 ai secolului al XX-lea) așa-numitele drezine ^[6] (în aval, în direcția Turda, fără tracțiune; înapoi, tractate de locomotive).

Monumente istorice [modificare]

Următoarele situri arheologice din Săndulești au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:

Tumulii^[7] preistorici din punctul “Pietrele rotate”.
Tumulii plasați extravilan.
Situl arheologic preistoric din punctul “Pietrele rotate”.
Situl arheologic din punctul 1 (extravilan).
Situl arheologic din punctul “Piatra Tăiată” (secolele II-III, epoca romană).

Demografie [modificare]

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul^[8] ^[9]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	1.002	799	156		46	1
1880	1.154	862	241	1		50
1890	1.241	1.073	119	18		31
1900	1.275	1.034	219	8		14
1910	1.272	1.045	175	7		45
1920	1.275	1.138	137			0
1930	1.576	1.350	196		28	2
1941	1.887	1.663	165	1		58
1956	1.922	1.721	177		24	0
1966	2.362	2.145	182	1	33	1
1977	2.270	2.139	131			0
1992	1.751	1.641	95		15	0
2002	1.892	1.790	81		21	0

Lăcașuri de cult [modificare]

Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Săndulești (greco-catolică)
Biserica Unitariană din Săndulești
Biserica Ortodoxă
Biserica Penticostală "Stânca vieții"

Primele două biserici sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010).

Obiective turistice [modificare]

"Izvorul Romanilor" (situat între Săndulești și Copăceni, coordonate: 46°35'28"N 23°42'41"E), de unde era captată apa potabilă transportată prin două apeducte spre "Castrul roman Potaissa" și spre așezarea romană civilă învecinată. Izvorul se găsește lângă drumul județean DJ 107L Turda-Petreștii de Jos, nu departe de carierele de calcar Săndulești. În apropiere se găsește fosta carieră romană de piatră de la punctul "Piatra Tăiată" (în maghiară Vágottkő) (monument istoric).
"Izvorul lui Alexandru Macedon", situat între satele Petreștii de Jos, Tureni, Săndulești și Copăceni, la cca 500 m nord-vest de carierele de calcar Săndulești, lângă drumul județean DJ107L (coordonate: 46°36'03"N 23°41'19"E).
Conacul familiei contelui Borș (coordonate: 46°34'54"N, 23°43'03"E)^[10].
Monumentul Eroilor din primul război mondial.
Calea ferată îngustă Săndulești - Turda (760 mm).

Personalități [modificare]

Bors Mihály, conte, sprijinitor al Bisericii Unitariene locale.

Galerie de imagini [modificare]

Biserica Greco-Catolică
Biserica Greco-Catolică (imagine din interior)
Biserica Greco-Catolică (imagine din interior)
Morminte vechi în curtea Bisericii Greco-Catolice
Mormânt vechi în curtea Bisericii Greco-Catolice
Biserica Ortodoxă
Biserica Ortodoxă (imagine din interior)
Biserica Ortodoxă (imagine din interior)
Biserica Ortodoxă (imagine din interior)
Şcoala primară şi Biblioteca Comunală
Casă ţărănească veche cu pridvor de lemn
Părculeţul din centrul satului cu "Monumentul Eroilor din primul război mondial"
„Monumentul Eroilor din primul război mondial"
"Izvorul Romanilor"
Sănduleşti - izvorul Buna

Vezi și [modificare]

Bibliografie [modificare]

Vișinescu, Valentin, Săndulești, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-686-478-2
Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4

Note [modificare]

^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 221
^ „Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2008.ro/documm/pdftur12_finale_last/Pales_moc12.pdf. Accesat la 19 iunie 2008.
^ „Comunicat de presă privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011”. Cluj County Regional Statistics Directorate. 2 februarie 2012. http://www.cluj.insse.ro/cmscluj/files%5Cdeclaratii%5CComunicat%20CLUJ%20-%20DATE%20PROVIZORII%20RPL%202011.pdf. Accesat la 25 iulie 2012.
^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ În anul 1974, o dată cu Legea nr.59 din 1974 privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale și pe fondul ideologic al protocronismului și al comunismului naționalist promovat de Ceaușescu, numele Sând, derivație românizată de la maghiarul Szind, a fost schimbat în "mai românescul" Săndulești. Românizarea toponimelor de origine maghiara sau cu sonorități maghiare s-a făcut în acel an pe întreg cuprinsul Ardealului, cel mai adesea prin adăugarea sufixului -ești, specific graiurilor din grupa sudică (oltenesc și muntenesc), dar inexistent în toponimele graiurilor din grupa nordică. Clujul a fost renumit Cluj-Napoca prin decret prezidențial în 18 octombrie 1974.
^ Despre drezine: Totul a plecat de la faimoasa drezină prezentată în Grădinile Luxembourg din Paris în anul 1817 de către baronul Karl Drais von Sauerbronn. Drezina nu avea mijloace de propulsie, dar accelera viteza celui așezat pe capra ei. În același an, Niepce imaginează un vehicul identic, dar drezina câstigă popularitate în Anglia, după 1818, ca și „cal de agrement” („hobby horse”). Primul record cu acest vehicul este consemnat pe traseul Beaune-Dijon din Franța, când cei 37 km au fost parcurși in două ore și jumătate. În 1855, potcovarul parizian Pierre Michaux și fiul său Ernest au ideea să plaseze două pedale în axul primei roți a drezinei, iar inima bicicletei moderne a apărut. Ca o curiozitate, prin atașarea unor roți de fier, automobilul a fost folosit ca drezină pentru inspectarea liniilor de cale ferată.
^ Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Săndulești
^ Structura etno-demografică a României
^ Bors Mihály a fost o personalitate locală de frunte și un Mecena al Bisericii Unitariene. Născut la Săndulești la data de 17.10.1888. Tatăl: Albert Borș (moșier), mama: Ilka Fekete. A murit în mod tragic în anul 1937, la vârsta de 50 de ani (sinucidere). A fost înmormântat în cimitirul unitarian din Săndulești la 11.01.1937. Pe data de 08.08.1876, după o excursie la Cheile Turzii, scriitorul maghiar Mór Jókai a vizitat Săndulești, la invitația lui Albert Borș.

Legături externe [modificare]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Comuna Săndulești, Cluj

[atlas1-1] Atlasul localităților județului Cluj, p. 221

[alegeri2008-2] „Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2008.ro/documm/pdftur12_finale_last/Pales_moc12.pdf. Accesat la 19 iunie 2008.

[INSSE-Cluj-2011-3] „Comunicat de presă privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011”. Cluj County Regional Statistics Directorate. 2 februarie 2012. http://www.cluj.insse.ro/cmscluj/files%5Cdeclaratii%5CComunicat%20CLUJ%20-%20DATE%20PROVIZORII%20RPL%202011.pdf. Accesat la 25 iulie 2012.

[4] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[5] În anul 1974, o dată cu Legea nr.59 din 1974 privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale și pe fondul ideologic al protocronismului și al comunismului naționalist promovat de Ceaușescu, numele Sând, derivație românizată de la maghiarul Szind, a fost schimbat în "mai românescul" Săndulești. Românizarea toponimelor de origine maghiara sau cu sonorități maghiare s-a făcut în acel an pe întreg cuprinsul Ardealului, cel mai adesea prin adăugarea sufixului -ești, specific graiurilor din grupa sudică (oltenesc și muntenesc), dar inexistent în toponimele graiurilor din grupa nordică. Clujul a fost renumit Cluj-Napoca prin decret prezidențial în 18 octombrie 1974.

[6] Despre drezine: Totul a plecat de la faimoasa drezină prezentată în Grădinile Luxembourg din Paris în anul 1817 de către baronul Karl Drais von Sauerbronn. Drezina nu avea mijloace de propulsie, dar accelera viteza celui așezat pe capra ei. În același an, Niepce imaginează un vehicul identic, dar drezina câstigă popularitate în Anglia, după 1818, ca și „cal de agrement” („hobby horse”). Primul record cu acest vehicul este consemnat pe traseul Beaune-Dijon din Franța, când cei 37 km au fost parcurși in două ore și jumătate. În 1855, potcovarul parizian Pierre Michaux și fiul său Ernest au ideea să plaseze două pedale în axul primei roți a drezinei, iar inima bicicletei moderne a apărut. Ca o curiozitate, prin atașarea unor roți de fier, automobilul a fost folosit ca drezină pentru inspectarea liniilor de cale ferată.

[7] Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.

[st-8] Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Săndulești

[e2002-9] Structura etno-demografică a României

[10] Bors Mihály a fost o personalitate locală de frunte și un Mecena al Bisericii Unitariene. Născut la Săndulești la data de 17.10.1888. Tatăl: Albert Borș (moșier), mama: Ilka Fekete. A murit în mod tragic în anul 1937, la vârsta de 50 de ani (sinucidere). A fost înmormântat în cimitirul unitarian din Săndulești la 11.01.1937. Pe data de 08.08.1876, după o excursie la Cheile Turzii, scriitorul maghiar Mór Jókai a vizitat Săndulești, la invitația lui Albert Borș.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

Comuna Săndulești, Cluj

Cuprins

Date geografice [modificare]

Istoric [modificare]

Monumente istorice [modificare]

Demografie [modificare]

Lăcașuri de cult [modificare]

Obiective turistice [modificare]

Personalități [modificare]

Galerie de imagini [modificare]

Vezi și [modificare]

Bibliografie [modificare]

Note [modificare]

Legături externe [modificare]

Meniu de navigare

Unelte personale

Spații de nume

Variante

Vizualizări

Acțiuni

Căutare

Navigare

Participare

Tipărire/exportare

Trusa de unelte

În alte limbi