2009

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol sau secţiune este de actualitate. Informaţiile se pot schimba rapid odată cu desfăşurarea evenimentelor.

Ani: 2004 2005 2006 2007 2008 | 2009 (MMIX) | 2010 2011 2012 2013 2014

Decenii: Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990 - Anii 2000 - Anii 2010 Anii 2020 Anii 2030

Secole: Secolul XX - Secolul XXI - Secolul XXII Cronologie tematică: Astronomie — Cinematografie — Literatură Muzică — Sport — Ştiinţă — Teatru

Anul 2009 (MMIX) este un an comun al calendarului gregorian. Îi corespund anii 5769 – 5770 ai Calendarului ebraic. A fost desemnat:

• Anul Internaţional al Astronomiei ^[1]
• Anul Internaţional al Fibrelor Naturale ^[2]
• Anul Internaţional al Reconcilierii ^[3]
• Anul Internaţional al Gorilei desemnat de ONU ^[4]
• Anul european al creativităţii şi inovării ^[5]
• Anul oraşelor Vilnius şi Linz numite Capitale Europene ale Culturii.

În astrologia chineză, începând cu 7 februarie se va intra în Anul boului (până în 7 februarie a fost Anul şobolanului). Următorul an al boului va fi în 2021.

[modifică] Evenimente

[modifică] Ianuarie

• 1 ianuarie: Republica Cehă a preluat de la Franţa preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
• 1 ianuarie: Slovacia a adoptat euro ca monedă naţională.
• 1 ianuarie: Irlanda devine prima ţară din lume care interzice folosirea becurilor incandescente.
• 1 ianuarie: Asunción devine Capitală Americană a Culturii, iar Vilnius şi Linz devin Capitale Europene ale Culturii.
• 3 ianuarie: Forţele tereste israeliene au intrat în Fâşia Gaza. Bilanţul victimelor după opt zile de război a ajuns la peste 460 de morţi şi aproximativ 4000 de răniţi ^[6].
• 7 ianuarie: Gazprom întrerupe furnizarea gazelor către Europa. Premierul rus, Vladimir Putin, a declarat că actuala criză a gazului dintre Rusia şi Ucraina va determina Europa să susţină proiectul gazoductului Nord Stream, care urmează să lege direct Rusia de Germania, pe sub Marea Baltică.
• 11 ianuarie: Are loc cea de-a 66-a ediţie a Premiilor Globul de Aur.
• 15 ianuarie: US Airways Flight 1549 aterizează forţat pe suprafaţa râului Hudson. Toţi cei 155 de pasageri şi echipajul sunt evacuaţi în siguranţă.
• 17 ianuarie: Ehud Olmert, premierul Israelului anunţă că a fost adoptată o rezoluţie pentru încetarea unilaterală a focului în Fâşia Gaza. După 22 de zile de la începutul ofensivei israeliane, bilanţul este de 1.200 de palestinieni morţi, dintre care 410 copii şi 108 femei.^[7]
• 20 ianuarie: Sfârşitul mandatului preşedintelui George W. Bush şi începutul mandatului celui de-al 44-lea preşedinte american, democratul Barack Obama.
• 20 ianuarie: Rusia reia livrările de gaze spre Europa la o zi dupa semnarea unui acord cu Ucraina.
• 24 ianuarie: În România au loc manifestări dedicate împlinirii a 150 de ani de la Unirea Principatelor Române.
• 29 ianuarie: Jaf armat la o casă de schimb valutar din Braşov soldat cu doi morţi şi un rănit.

[modifică] Februarie

• 1 februarie: Patriarhul Kirill I al Moscovei a devenit cel de-al 16-lea patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse.
• 1 februarie: Echipa masculină de handbal a Franţei a câştigat Campionatul Mondial din Croaţia după ce a învins în finală echipa Croaţiei cu scorul de 24-19.
• 1 februarie: S-a încheiat a 97-a ediţie a turneului de tenis de Grand Slam Australian Open. La simplu, câştigătorii acestei ediţii au fost Rafael Nadal la masculin şi Serena Williams la feminin.
• 2 februarie: Guvernul din Zimbabwe a anunţat tăierea a 12 zerori din dolarul zimbabwean. Astfel un trilion de dolari zimbabweni au fost reevaluaţi la un dolar zimbabwean nou. ^[8]
• 3 februarie: Curtea de la Haga a dat verdictul în procesul dintre România şi Ucraina privind delimitarea platoului continental în zona Insulei Şerpilor. 79,3% din zona aflată în dispută a revenit României, iar restul Ucrainei.^[9]
• 3 februarie: A fost anunţată decoperirea celei mai mici exoplanete denumită COROT-Exo-7b.
• 7 februarie: Caniculă în Australia (46,4 °C) în urma căreia au izbucnit mai multe incendii; peste 130 de persoane decedate.
• 10 februarie: Coliziune la o altitudine de 800 km deasupra Siberiei între doi sateliţi, unul de origine americană folosit pentru comunicaţii şi lansat în 1997 şi celălalt, un satelit militar rus lansat în 1993.^[10]
• 13 februarie: Jaf armat (aproape 60.000 euro) la o bancă din Cluj. Este primul jaf armat asupra unei bănci în ultimii 50 de ani din România.^[11]
• 22 februarie: A 81-a ediţie a premiilor Oscar.

[modifică] Martie

• 2 martie: Preşedintele statului Guineea-Bissau João Bernardo Vieira este asasinat în timpul unui atac armat la reşedinţa sa din Bissau.^[12]
• 2 martie: A 3-a ediţie a Premiilor Gopo.

[modifică] Aprilie

• 1 aprilie: Albania şi Croaţia devin membre NATO.
• 3-4 aprilie: Are loc cel de-al 21-lea Summit NATO, la 60 de ani de la înfiinţare. Fostul prim ministru danez Anders Fogh Rasmussen devine noul secretar general al NATO.
• 5 aprilie: Alegeri parlamentare în Republica Moldova.
• 5 aprilie: Coreea de Nord lansează cu succes satelitul de comunicaţii Kwangmyŏngsŏng-2.
• 6 aprilie: A avut loc un cutremur devastator care a zguduit centrul Italiei, in special orasul L'Aquila. Bilanţul provizoriu indică peste 150 de morţi.
• 6-12 aprilie: A 88-a ediţie a Campionatului European de Haltere s-a desfăşurat la Bucureşti, la Sala Polivalentă.
• 7 aprilie: Manifestaţii violente au avut loc la sediul Parlamentului şi Preşedinţiei Republicii Moldova din Chişinău, simpatizanţii opoziţiei contestând corectitudinea alegerilor din urmă cu două zile.
• 13 aprilie: A 17-a ediţie a premiilor UNITER.
• 21 aprilie: UNESCO lansează World Digital Library.
• 25 aprilie: Cutremur în Vrancea. Magnitudine de 5,3 grade pe scara Richter. Cutremurul s-a simţit în mai multe oraşe din ţară.

[modifică] Mai

• 16 mai: Finala celei de-a 54-a ediţii a concursului Eurovision a avut loc la Moscova, Rusia.
• 20 mai: Prima tentativă de alegere a preşedintelui Republicii Moldova a eşuat.
• 28 mai: A doua tentativă de alegere a preşedintelui Republicii Moldova a fost amânată pe data de 3 iunie.

[modifică] Iunie

• 1 iunie: Un Airbus A 330, aparţinând companiei Air France, a dispărut deasupra Oceanului Atlantic; avionul avea la bord 228 persoane.
• 3 iunie: A doua tentativă de alegere a preşedintelui Republicii Moldova de asemenea a eşuat.
• 7 iunie: Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2009.
• 7 iunie: Se încheie a 8-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania.
• 12 iunie: Mahmoud Ahmadinejad este reales preşedinte al Iranului. La scurt timp după anunţarea rezultatelor oficiale în capitala Teheran se declanşează proteste.
• 13 iunie: Se încheie a 46-a ediţie a Turului Ciclist al României.
• 21 iunie: Intră în vigoare Statutul de autonomie lărgită a Groenlandei prin care Groenlanda preia controlul asupra resurselor sale din subsol şi dreptul la autoderminare. Groenlandeza devine limba oficială.^[13]
• 25 iunie:Regele muzicii pop,Michael Jackson moare.

[modifică] Iulie

• 1 iulie: Suedia preia de la Republica Cehă preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
• 4 iulie: A început cea de-a 96-a ediţie a Turului Franţei.
• 17 iulie-2 august: Cea de-a 13 ediţie a Campionatelor Mondiale de nataţie s-a desfăşurat la Roma.
• 22 iulie: Eclipsă totală de soare în Asia.
• 26 iulie: S-a încheiat cea de-a 96-a ediţie a Turului Franţei cu victoria spaniolului Alberto Contador.
• 29 iulie: Alegeri parlamentare anticipate în Republica Moldova, 2009.

[modifică] August

• 1 august: Anders Fogh Rasmussen devine Secretar General al NATO.
• 15-23 august: Are loc cea de-a 12 ediţie a Campionatului Mondial de Atletism de la Berlin.
• 16 august: Jamaicanul Usain Bolt stabileşte un nou record mondial în proba de 100 m plat (9.58) din cadrul Campionatelor Mondiale de Atletism de la Berlin. Vechea performanţă îi aparţinea tot lui fiind stabilită la Jocurile Olimpice de vară de la Beijing (9.69).
• 26 august: Madonna a concertat pentru prima dată în România în faţa a aproximativ 70.000 de spectatori din Parcul Izor din Bucureşti.

[modifică] Septembrie

• 11 septembrie: Mihai Ghimpu, numit în funcţia de preşedinte al Parlamentului pe 28 august, a devenit preşedinte interimar al Republicii Moldova.^[14]
• 14 septembrie: Alegeri parlamentare în Norvegia.
• 21-27 septembrie: A 17-a ediţie a turneului de tenis Open România câştigată de spaniolul Albert Montañés în faţa argentinianului Juan Mónaco.
• 27 septembrie: Alegeri federale în Germania. În funcţia de cancelar a fost realeasă Angela Merkel.
• 27 septembrie: Regizorul franco-polonez Roman Polanski este arestat în Elveţia în urma lansării autorităţilor americane a unei operaţiuni de căutare internaţională începând din anul 2005. Polanski ajunsese în Elveția cu intenția de a participa la Festivalul Internaţional de Film de la Zurich.

[modifică] Octombrie

• 1 octombrie: Mircea Geoană anunță că toți miniștrii PSD demisionează din Guvern în urma revocării din funcția de ministru de interne a lui Dan Nica.
• 2 octombrie: La cea de-a 121 sesiune a Comitetului Internaţional Olimpic de la Copenhaga, Danemarca, Rio de Janeiro a fost aleasă gazda Jocurilor Olimpice de vară din 2016.
• 2 octombrie: În Irlanda, 67,13% dintre alegatori au votat pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona.
• 8 octombrie: Herta Müller, scriitoare şi traducătoare germană originară din România, primeşte Premiul Nobel pentru Literatură.
• 8 octombrie: Echipa României a câştigat medalia de aur în proba masculină de sabie din cadrul Campionatelor Mondiale de scrimă din Antalya. Acesta este primul titlu mondial cucerit de România la un sport olimpic, în anul 2009.
• 13 octombrie: În România, Guvernul Emil Boc a fost demis în urma moţiunii de cenzură depuse de PNL şi UDMR cu 254 voturi pentru şi 176 împotrivă. ^[15]
• 15 octombrie: Preşedintele României, Traian Băsescu îl desemnează pentru a forma un nou Guvern pe Lucian Croitoru ^[16]
• 22 octombrie: Compania americană Microsoft a lansat pe piaţă noul sistem de operare Windows 7.

[modifică] Noiembrie

• 4 noiembrie : Guvernul propus de Lucian Croitoru a fost este respins de Parlamentul României cu 189 voturi pentru şi 250 împotrivă. ^[17]
• 6 noiembrie : Traian Băsescu nominalizează o nouă persoană pentru funcţia de premier al Româaniei pe primarul sectorului 3 al capitalei, Liviu Negoiţă. ^[18]
• 13 noiembrie: NASA anunţă că a descoperit o mare cantitate de apă pe Lună. ^[19]
• 19 noiembrie: Herman Van Rompuy, primul ministru al Belgiei, a fost desemnat a fi primul Preşedinte stabil al Consiliului European.
• 22 noiembrie: Alegeri prezidenţiale în România

[modifică] Evenimente anticipate

• noiembrie: Primul satelit românesc, GOLIAT, va fi lansat în spaţiu de o navetă a Agenţiei Spaţiale Europene.
• 22 noiembrie: Referendum în România.^[20]
• 2 decembrie: Inaugurarea clădirii Burj Dubai din Dubai. Este cea mai înaltă structură construită de om de pe Pământ.
• 11 decembrie: Alegeri prezidenţiale în Chile.

[modifică] Naşteri

[modifică] Decese

[modifică] Ianuarie

• 5 ianuarie: Mircea Stănescu, politician român, fiul jurnalistului Sorin Roşca Stănescu (n. 1969)
• 12 ianuarie: Claude Berri, regizor francez (n. 1934)
• 12 ianuarie: Arne Næss, filosof norvegian (n. 1912)
• 13 ianuarie: Patrick McGoohan, actor american (n. 1928)
• 16 ianuarie: Andrew Wyeth, pictor american (n. 1917)
• 18 ianuarie: Grigore Vieru, poet român, membru al Academiei Române (n. 1935)
• 27 ianuarie: John Updike, scriitor american (n. 1932)
• 27 ianuarie: Ramaswamy Venkataraman, preşedinte al Indiei (n. 1910)
• 31 ianuarie: Virgil Constantinescu, inginer român, membru şi preşedinte al Academiei Române (n. 1931)

[modifică] Februarie

• 2 februarie: Marius Pepino, actor român
• 2 februarie: Constantin Ciopraga, critic literar (n. 1916)
• 8 februarie: Marian Cozma, handbalist român (n. 1982)
• 27 februarie: Manea Mănescu, politician român (n. 1916)

[modifică] Martie

• 19 martie: Ion Dolănescu, interpret român de muzică populară (n. 1944)
• 24 martie: Péter Jecza, sculptor şi profesor de sculptură român (n. 1939)
• 29 martie: Maurice Jarre, compozitor şi dirijor francez (n. 1924)
• 31 martie: Marga Barbu, actriţă româncă (n. 1929)

[modifică] Aprilie

• 14 aprilie: Maurice Druon, scriitor francez (n. 1918)
• 27 aprilie: Valeria Peter Predescu, interpretă română de muzică populară din Năsăud (n. 1947)

[modifică] Mai

• 4 mai: Dom DeLuise, actor american (n. 1933)
• 17 mai: Mario Benedetti, scriitor uruguaian (n. 1920)
• 23 mai: Roh Moo-hyun, al 16-lea preşedinte al Coreei de Sud (n. 1946)
• 30 mai: Ephraim Katzir, al 4-lea preşedinte al Israelului (n. 1916)

[modifică] Iunie

• 3 iunie: David Carradine, actor american (n. 1936)
• 7 iunie: Hugh Hopper, basist englez (Soft Machine) (n. 1945)
• 17 iunie: Ralf Dahrendorf, sociolog şi politician germano-britanic (n. 1929)
• 18 iunie: Mihai Mocanu, fotbalist român (n. 1942)
• 24 iunie: Matei Călinescu, critic şi teoretician literar român, stabilit în Statele Unite al Americii (1973) (n. 1934)
• 25 iunie: Farrah Fawcett, actriţă americană (n. 1947)
• 25 iunie: Michael Jackson, interpret şi compozitor american de muzică pop (n. 1958)
• 29 iunie: Magdalena Boiangiu, critic de teatru, jurnalist român (n. 1939)

[modifică] Iulie

• 1 iulie: Karl Malden, actor american (n. 1912)
• 6 iulie: Vasili Aksionov, scriitor rus (n. 1932)
• 6 iulie: Robert McNamara, om de afaceri şi politician american (n. 1916)
• 15 iulie: Natalia Estemirova, jurnalistă, activistă pentru drepturile omului (n. 1959)
• 17 iulie: Leszek Kołakowski, filosof polonez (n. 1927)
• 31 iulie: Sir Bobby Robson, fotbalist englez, antrenor şi selecţioner al Naţionalei de fotbal a Angliei (n. 1933)
• 31 iulie: Sorin Botez, om politic român, luptător anticomunist, ambasador al României la ONU (n. 1930)

[modifică] August

• 1 august: Corazon Aquino, fostă preşedinte a statului Filipine (n. 1933)
• 2 august: Hironoshin Furuhashi, vicepreşedinte al Federaţiei Internaţionale de nataţie (n. 1928)
• 7 august: Tatiana Stepa, cântăreaţă de muzică folk (n. 1963)
• 11 august: Valeriu Lazarov, realizator TV (n. 1935)
• 15 august: Florin Bogardo, compozitor român (n. 1942)
• 18 august: Kim Dae-jung, fost preşedinte al Coreei de Sud (n. 1924)
• 25 august: Edward Kennedy, politician american, cel mai vechi membru al senatului Statelor Unite ale Americii (n. 1932)
• 27 august: Serghei Mihailovici Mihalkov, scriitor rus (n. 1913)

[modifică] Septembrie

• 8 septembrie: Aage Niels Bohr, fizician danez (n. 1922)
• 14 septembrie: Patrick Swayze, actor şi dansator american (n. 1952)
• 15 septembrie: Nicu Constantin, actor român (n. 1939)
• 25 septembrie: Alicia de Larrocha, pianistă spaniolă (n. 1923)

[modifică] Octombrie

• 2 octombrie : Marek Edelman, politician polonez şi activist social (n. 1922)
• 7 octombrie : Irving Penn, fotograf american (n. 1917)
• 13 octombrie: Paul Barbăneagră, regizor şi actor român şi francez (n. 1929)
• 18 octombrie: Ion Cojar, regizor român de teatru (n. 1931)
• 18 octombrie: Ovidiu Muşetescu, fost parlamentar român (n. 1955)
• 19 octombrie: Radu Timofte, fost director al SRI între anii 2001 - 2006 (n. 1949)
• 29 octombrie: Teofil Părăian, duhovnic la Sâmbăta de Sus (n. 1929)
• 30 octombrie: Claude Lévi-Strauss, antropolog francez (n. 1908)

[modifică] Noiembrie

• 3 noiembrie : Francisco Ayala, scriitor spaniol (n. 1906)
• 8 noiembrie : Vitali Ghinzburg, fizician rus (n. 1916)
• 10 noiembrie: Gheorghe Dinică, actor român (n. 1934)
• 15 noiembrie: Patriarhul Pavle, patriarhul Serbiei (n. 1914)
• 21 noiembrie: Konstantin Feoktistov, cosmonaut sovietic (n. 1926)

[modifică] Premii Nobel

• Medicină: Elizabeth Blackburn, Carol Greider şi Jack Szostak ^[21]
• Fizică: Charles Kao, Willard Boyle şi George E. Smith^[22]
• Chimie: Venkatraman Ramakrishnan, Thomas A. Steitz şi Ada E. Yonath^[23]
• Economie: Elinor Ostrom şi Oliver E. Williamson ^[24]
• Literatură: Herta Müller ^[25]
• Pace: Barack Obama^[26]

[modifică] Mari sărbători religioase

• 12 aprilie: Paştele catolic
• 19 aprilie: Paştele ortodox
• 25 decembrie: Crăciunul

[modifică] Note