Săcele

**Săcele**
	[[Imagine:{{{imagine}}}\|300px]]
	[[Imagine:\|200px\|Săcele în România]]
stemă	amplasare
Amplasare	45°37′12″N, 25°42′35″E
Ţară	România
Judeţ	Braşov
Atestare documentară
Populaţie (2002)	30.044
Suprafaţă	320 km²
Densitatea populaţiei	93 loc./km²
Altitudinea medie	m n.m.
Localităţi; componente	{{{componenţă}}}
Primar	Nistor Radu Florea, PD-L, din 2008
Sit web	ro Municipiul Săcele
	Poziţia oraşului în cadrul regiunii
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}\|200px\|Harta administrativă a oraşului Săcele]]
	Harta administrativă a oraşului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Acest articol se referă la Municipiul Săcele din judeţul Braşov. Pentru alte sensuri vedeţi Săcele (dezambiguizare).

Săcele (în germană Siebendörfer, în maghiară Szecseleváros sau Négyfalu) este un municipiu din judeţul Braşov, Transilvania, România.

[modifică] Amplasare

Municipiul Săcele este situat în partea de sud-est a Judeţului Braşov , în imediata vecinătate a Municipiului Braşov fiind străbătut de DN1A (Braşov - Vălenii de Munte - Ploieşti) şi de DN1 (Bucureşti - Braşov , principala arteră naţională).

Între Municipiul Săcele şi Municipiul Braşov există relaţii strânse de colaborare în diverse domenii: cooperare între unităţi economice, forţă de muncă ce se deplasează zilnic din Săcele spre Braşov şi invers, acces la anumite facilităţi de transport, de cultură, sănătate şi învăţământ ale Municipiului Braşov.

Legătura municipiului Săcele cu Braşovul este asigurată printr-o reţea de autobuze care efectuează zilnic 120 de curse dus-întors.

[modifică] Istoric

Municipiul se află pe locul vechilor sate ce au devenit, mai nou, cartiere: Baciu (Bacsfalu), Turcheş (Türkös), Cernatu (Csernátfalu), Satulung (Hosszufalu), Gârcini. Celei mai vechi aşezări din această zonă datează din vremea dacilor.

În timpul stăpânirii maghiare, satele sunt menţionate ca septem villæ valacheles (şapte sate româneşti).

Prima menţiune oficială datează din 16 mai 1366, regele maghiar Ludovic I de Anjou oferind printr-un act pământurile dintre râurile Timiş şi Tărlung către binecredinciosul său prieten, Contele Stanislav.

Numele „Săcele” este menţionat pentru prima dată într-o scrisoare a voievodului muntean Vlad Călugărul (1482-1495) către magistratul Braşovului.

Cei mai vechi locuitori ai celor şapte sate au fost „mocanii” - ciobanii locului. Sunt menţionaţi în numeroase documente, în care se remarcă bogăţia lor spirituală, culturală şi materială. Deţineau mii de oi, iar satele lor erau printre cele mai prospere din zonă. În cursul procesului de transhumanţă, care avea loc din Săcele până în Dobrogea, au înfiinţat o localitate cu acelaşi nume, în judeţul Constanţa.

Obiceiurile săcelenilor dăinuie până astăzi: Sântilie, festivalurile, costumele populare tradiţionale, arhitectura etc.

În secolul XIV o importantă populaţie maghiară s-a stabilit în regiune, marcând dezvoltarea ulterioară a aşezării.

În timpul comunismului în oraş a fost dezvoltată puternic ramura industrială, cea mai cunoscută intreprindere din municipiu fiind Electroprecizia Săcele.

După căderea comunismului, oraşul şi-a diversificat economia. În zilele noastre, în Săcele se află câteva fabrici de mobilă, gatere, fabrici de ambalare a cărnii.

[modifică] Cultură şi Educaţie

Municipiul are 15 biserici, de cult ortodox, evanghelic sau catolic. Pe lângă acestea, mai există şi o serie de asociaţii culturale: Asociaţia cultural-artistică ASTRA şi Ansamblul Maghiar.

Există 4 licee, 5 şcoli generale şi o scoală ajutătoare pentru copii cu nevoi speciale. Numărul de şcoli generale a scăzut de la 8 în 2000 la 5 în prezent.

Lista liceelor: