Săcele
| Săcele | |||
| — Municipiu — | |||
 |
|||
|
|||
 Săcele
|
|||
Săcele
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară |  România |
||
| Județ |  Brașov |
||
| Atestare documentară | 1366 | ||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Radu Nistor Florea[1] (PD-L, ales 2008, reales 2012) | ||
|
|
|||
| Populație (2002)[2] | |||
| - Total | 29.915 locuitori | ||
| - Densitate | 93 loc./km² | ||
|
|
|||
| Site: Municipiul Săcele | |||
|
|
|||
 |
|||
modifică  |
|||
Săcele, mai demult Satulung (în germană Langendorf, Siebendörfer, în maghiară Négyfalu város, Szecseleváros, Hosszúfalu, Nagyfalu, Hétfalu vagy, Négyfalu része) este un municipiu din județul Brașov, Transilvania, România.
Cuprins |
Amplasare [modificare]
Municipiul Săcele este situat în partea de sud-est a Județului Brașov , în imediata vecinătate a Municipiului Brașov fiind străbătut de DN1A (Brașov - Vălenii de Munte - Ploiești) și de DN1 (București - Brașov , principala arteră națională).
Între Municipiul Săcele și Municipiul Brașov există relații strânse de colaborare în diverse domenii: cooperare între unități economice, forță de muncă ce se deplasează zilnic din Săcele spre Brașov și invers, acces la anumite facilități de transport, de cultură, sănătate și învățământ ale Municipiului Brașov.
Legătura municipiului Săcele cu Brașovul este asigurată printr-o rețea de autobuze care efectuează zilnic 120 de curse dus-întors, fiind despărțit doar de un pasaj rutier de Brașov.
Istoric [modificare]
Municipiul se află pe locul vechilor sate ce au devenit, mai nou, cartiere: Baciu (Bacsfalu), Turcheș (Türkös), Cernatu (Csernátfalu), Satulung (Hosszufalu). Celei mai vechi așezări din această zonă datează din vremea dacilor. Orasul Săcele a fost construit administrativ în anul 1950 din teritoriul primelor 4 din cele 7 comune săcelene : Baciu, Turches, Cernatu, Satulung, Tarlungeni, Purcareni, Zizin. Săcele a fost declarat municipiu în data de 6 iunie 2000.
În timpul stăpânirii maghiare, satele sunt menționate ca septem villæ valacheles (șapte sate românești).
Prima mențiune oficială datează din 16 mai 1366, regele maghiar Ludovic I de Anjou oferind printr-un act pământurile dintre râurile Timiș și Tărlung către binecredinciosul său prieten, Contele Stanislav.
Numele „Săcele” este menționat pentru prima dată într-o scrisoare a voievodului muntean Vlad Călugărul (1482-1495) către magistratul Brașovului.
Cei mai vechi locuitori ai celor șapte sate au fost „mocanii” - ciobanii locului. Sunt menționați în numeroase documente, în care se remarcă bogăția lor spirituală, culturală și materială. Dețineau mii de oi, iar satele lor erau printre cele mai prospere din zonă. În cursul procesului de transhumanță, care avea loc din Săcele până în Dobrogea, au înființat o localitate cu același nume, în județul Constanța.
Obiceiurile săcelenilor dăinuie până astăzi: Sântilie, festivalurile, costumele populare tradiționale, arhitectura etc.
În secolul XIV o importantă populație maghiară s-a stabilit în regiune, marcând dezvoltarea ulterioară a așezării.
În timpul comunismului în oraș a fost dezvoltată puternic ramura industrială, cea mai cunoscută intreprindere din municipiu fiind Electroprecizia Săcele.
După căderea comunismului, orașul și-a diversificat economia. În zilele noastre, în Săcele se află câteva fabrici de mobilă, gatere, fabrici de ambalare a cărnii.
Geografie [modificare]
Săcele este situat în extremitatea sudică a Țării Bârsei, la poalele muntelui Piatra Mare. Râul Tărlung izvorând din masivul Ciucaș trece prin localitate în partea sudică, langă Gârcini. În dreptul localității Brădet (parte din Săcele) există un lac de acumulare artificial, creat în anul 1975, care este în prezent principala sursă de apă potabilă a Brașovului. Clima este specifică depresiunii, cu brumă toamna timpuriu și friguri persistente în iarnă. Precipitațiile sunt variabile și cad neregulat, cele mai mari cantități înregistrându-se vara. Vânturile bat predominant dinspre nord-est. Predomină pădurile de brad, molid și fag.
Circa 10% din suprafața municipiului Săcele se caracterizează printr-un relief plan sau ușor ondulat, cu soluri fertile, favorabile culturii plantelor agricole. Restul teritoriului se situează în zona de munte, unde se întâlnesc toate formele geomorfologice caracteristice : câmpia piemontana, colinele piemontane Ciucaș și ale muntilor Bârsei, precum și culmile înalte ale acestor munti.
- câmpie - 2881 ha teren arabil
- dealuri - 3070 ha fâneață
- munți - 21.152 ha pădure și 3483 ha pășune
Transport [modificare]
Centura de ocolire a municipiului Săcele a fost deschisă la data de 14 septembrie 2010[3]. Aceasta se întinde pe o porțiune de 4,5 kilometri și are câte o bandă pe sensul de mers[3]. Lucrările au început în anul 2008[3].
Cultură și Educație [modificare]
Municipiul are 15 biserici, de cult ortodox, evanghelic sau catolic. Pe lângă acestea, mai există și o serie de asociații culturale: Asociația cultural-artistică ASTRA și Ansamblul Maghiar.
Există 4 licee, 5 școli generale și o scoală ajutătoare pentru copii cu nevoi speciale. Numărul de școli generale a scăzut de la 8 în 2000 la 5 în prezent.
Lista liceelor:
- Grupul Scolar Construcții-Montaj -desfiintat
- Grupul Scolar Industrial "Victor Jinga"
- Liceul Teoretic "George Moroianu"
- Liceul Teoretic "Zajzoni Rab Istvan"-desfiintat
Obiective turistice [modificare]
- Biserica Adormirea Maicii Domnului din Satulung
- Monumentul Soldatului Necunoscut
- Canionul Șapte Scări
- Poiana Angelescu
- Casa Dijmelor
- masivul Piatra Mare(Peștera de Gheață , Piatra Scrisă, Prăpastia Ursului, canionul "7 Scări ", cheile și cascada în roci calcaroase Tamina, vârful Piatra Mare)
- Cabana Bunloc , situată pe traseul spre Munții Piatra Mare,aici se poate urca folosind telescaunul. Se pot practica sărituri cu parapanta, de asemenea există 3 pârtii de dificultate medie (Pârtia Baciului , Pârtia Bârsei , Plaiul Mocanilor).
- trambulina artificială - singura de acest fel din țară
- masivul Ciucaș
Media [modificare]
În timpul comunismului se publica ziarul "Drum Nou".
Populație [modificare]
Evoluția populației la recensăminte: 
Structura etnică a populației din Săcele este următoarea:[2]
- Români 71% (din care mulți sunt la origine mocani[necesită citare])
- Maghiari 23%
- Romi 6% declarati dar 25% in realitate
Orașe înfrățite [modificare]
Personalități [modificare]
- Nicolae Popeea (1826-1908), episcop, istoric, cărturar, membru titular al Academiei Române
- George Giuglea (1884-1967), lingvist, membru corespondent al Academiei Române
- George Moroianu (1870-1945), economist, diplomat.
- Victor Jinga (1901-1990), profesor, economist.
- Darie Magheru (1923-1983), actor, scriitor
Note [modificare]
- ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2008.ro/documm/pdftur12_finale_last/Pales_moc12.pdf. Accesat la 19 iunie 2008.
- ^ a b „Rezultatul recensământului din 2002 pentru Săcele, Brașov”. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=2568&judet_id=2646&localitate_id=2650.
- ^ a b c Brașov: Ocolitoarea Săcelelor a fost deschisă circulației, 15 sep 2010, adevarul.ro, accesat la 9 noiembrie 2010
Legături externe [modificare]
- Complex de fortificații descoperit la Săcele
- Despărțământul „Frații Popeea” Săcele-Brașov
- Dicționar de localități din Transilvania
- Foto Rezervația de semințe de Pin sylvestris, Săcele;
Galeria de imagini [modificare]
-
1826 - Danga pentru vitele din Baciu
-
1826 - Danga pentru vitele din Cernatu
-
1826 - Danga pentru vitele din Satulung
-
1826 - Danga pentru vitele din Turcheş
-
Săcele
-
Săcele - Primăria
-
Săcele - Monumentul Soldatului Necunoscut
-
Biserica "Sfânta Adormire a Maicii Domnului", monument istoric -
Troiţa din Baciu
|
|||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||
