Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Dezambiguizare
Pentru judeţul vedeţi judeţul Sibiu.
Sibiu
—  Municipiu  —
Vedere panoramică spre Sibiu
Stema Sibiu
Stemă
Sibiu (Romania)
Sibiu
Sibiu
Coordonate: 45°47′45″N 24°9′8″E / 45.79583, 24.15222Coordonate: 45°47′45″N 24°9′8″E / 45.79583, 24.15222
Ţară Drapelul României România
Judeţ Sibiu
Atestare documentară 1191
Localităţi componente Păltiniş
Guvernare
 - Primar Klaus Johannis (FDGR[1], ales 2000)
Altitudine 415 metri n.m.
Populaţie (2002)[2]
 - Total 154.892 locuitori
 - Densitate 1,417 loc./km² 
Site: Pagina oficială a municipiului Sibiu (ro)
Poziţia localităţii Sibiu

Sibiu mai demult Sibiiu (în dialectul săsesc Hermestatt, Harmeštat, Hermeštat, de Štat,[necesită citare] în germană Hermannstadt, în maghiară Szeben, Nagyszeben, în latină Cibinium) este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Sibiu, România. Este un important centru cultural şi economic din sudul Transilvaniei. Are o populaţie de aproximativ 155.000 locuitori[3].

Staţiunea de iarnă Păltiniş se află la 37 km distanţă de centrul municipiului, iar lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km distanţă de oraş.

Municipiul Sibiu a reprezentat unul dintre cele mai importante şi înfloritoare oraşe din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale coloniştilor saşi stabiliţi în zonă. A cunoscut în ultimii ani o renaştere economică şi culturală semnificativă, fiind astăzi unul dintre oraşele cu cel mai mare nivel de investiţii străine din România. Sibiu a fost în anul 2007 Capitala Culturală Europeană, împreună cu Luxemburg.

Cuprins

[modifică] Geografie

Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în Depresiunea Sibiului, străbătută de Râul Cibin.

[modifică] Localizare

Oraşul Sibiu se află în apropierea Munţilor Făgăraş (cca. 20 km), a Munţilor Cindrel (cca. 12 km) şi a Munţilor Lotrului (cca. 15 km), care mărginesc depresiunea în partea de sud-vest. Oraşul Sibiu se întinde actualmente pe o suprafaţă de 12164 ha. În nord şi est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de Podişul Târnavelor, care coboară până deasupra Văii Cibinului, prin Dealul Guşteriţei.

Ca repere cartografice localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică (în linie cu Lyon) şi 24°05' longitudine estică (aproximativ în linie cu Atena). Altitudinea faţă de nivelul mării variază între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus.

[modifică] Climă

Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influenţe termice datorate munţilor din vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm, cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) şi maxime în iunie (113 mm).[necesită citare] Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius.[necesită citare]

[modifică] Precipitaţii

Primele ninsori pot să cadă în luna noiembrie, iar ultimele la începutul lunii aprilie. Stratul de zăpadă se menţine în general 50-60 de zile în depresiuni şi podiş, iar la munte 100 de zile.[necesită citare] Numărul mediu al zilelor cu cer acoperit oscilează între 140 în depresiuni şi 170 la munte.[necesită citare] Primele zile de îngheţ apar cel mai devreme la munte, încă din luna septembrie. Ultimele zile cu îngheţ se prelungesc, la munte, până în luna mai.

[modifică] Curenţi de aer

Zona Transilvaniei, din care face parte şi Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece şi umed, venit din nordul şi nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda şi Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă şi ger.

Vânturile dominante, cu frecvenţa cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspre Mureş se numeşte local „Mureşan”. Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munţilor. Fiind un vânt fohnic, este cald, topeşte zăpezile, având importanţă pentru activităţile agricole.

[modifică] Caracteristici geografice specifice

Piaţa Mică - vedere de pe Podul Minciunilor

Ca o consecinţă a corelaţiilor dintre componentele climatice şi caracteristicile geomorfologice ale spaţiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni de temperatură, în special în perioadele reci şi calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porţiunea mediană a versantului rămâne mai caldă. În urma măsurătorilor efectuate de Staţia Meteo Sibiu, în ultimii zece ani[Când?] s-au înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică şi frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni, frecvenţa cea mai mare revenind celor de natura termică (cca. 70,2 zile/an).[necesită citare] În momentul producerii fenomenelor climatice menţionate, în zonele montane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă şi nefavorabilă deplasărilor.

Vara predomină vânturile oceanice umede din vestul Europei, care determină ploile bogate din acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în munţi chiar lapoviţă şi ninsoare. Uneori mai bate vara şi Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mişcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

Clima, relieful şi structura solului sibian creează condiţii prielnice pentru o floră şi o faună bogată. Prin poziţia sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar şi gorun care urcă de la porţile oraşului şi până pe dealurile şi versanţii munţilor din apropiere.

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vezi: Istoria Sibiului.
Sibiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

În vremea romană, zona Sibiului era cunoscută sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivând numele râului ce trece prin oraş (Cibin) şi denumirea românească a oraşului.

În zona actualului cartier Guşteriţa a existat o aşezare romană numită Cedonia.

Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi aşezări, probabil slave, imediat după mijlocul secolului al XII-lea de colonişti saşi din teritoriul Rin-Mosela. Prima menţiune a cetăţii este făcută în 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1223, dar există şi menţiuni ale numelui Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit şi parţial distrus de hoardele mongole.

În secolul al XIV-lea, Sibiul a devenit un mare centru de comerţ şi timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Meşteşugarii din oraş erau organizaţi în bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle.

În anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraş".

Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română.

Din 1692, odată cu creşterea influenţei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a oraşului, cea mai importantă construcţie din această perioadă fiind Palatul Brukenthal.

În 1872 se construieşte prima linie de cale ferată, iar în 1897 Sibiul este electrificat. Tot în această perioadă Sibiul este sediul asociaţiei ASTRA şi un oraş important al comunităţii româneşti.

Ca urmare a celui de-al doilea război mondial şi a perioadei comuniste populaţia săsească s-a diminuat considerabil prin deportări în Siberia şi mai târziu prin emigrarea masivă în Germania.

[modifică] Evenimente importante în istoria Sibiului

  • 1292 - A fost deschis primul spital de pe teritoriul actual al României.
  • 1283 - A fost menţionat pentru prima dată numele preotului din Moşna (Petrus).
  • 1300 - Intr-un document se aminteşte existenţa Bisericii Sf. Elisabeta.
  • 1350 - La Sibiu se înfiinţează prima monetărie din Transilvania.
  • 1380 - A fost documentată prima şcoală de pe teritoriul actual al României.
  • 1494 - Prima farmacie de pe teritoriul actual al României.
  • 1494 - Primul orologiu instalat în turn în ţara noastră.[4]
  • 1534 - Prima fabrică de hârtie de pe teritoriul actual al României.
  • 1544 - A fost tipărită la Sibiu prima carte în limba română.
  • 1551 - Primul experiment cu rachete din lume, realizat de Conrad Haas.
  • 1671 - A fost descoperit gaz metan lângă Sibiu.
  • 1782 - Franz Joseph Müller a descoperit elementul chimic teluriu.
  • 1788 - Primul teatru de pe teritoriul actual al României.
  • 1795 - Primul paratrăsnet din Sud-Estul Europei este instalat în Cisnădie.
  • 1797 - Samuel von Hahnemann deschide primul laborator homeopatic din lume.
  • 1817 - Primul muzeu din România, Muzeul Naţional Brukenthal este deschis la Sibiu.
  • 1861 - Se înfiinţează societatea ASTRA.
  • 1896 - Prima linie electrică din Sud-Estul Europei.
  • 1904 - Al doilea oraş din Europa şi al treilea din lume în care este utilizat omnibuzul - un precursor al troleibuzului.
  • 1928 - Prima grădină zoologică din România.
  • 1989 - Al doilea oraş participant la Revoluţia din 1989.
  • 2007 - Capitală Culturală Europeană 2007

[modifică] Stema

Stema Sibiului

În scut, pe fond roşu, un trichet de aur, răsturnat, având colţurile terminate în formă de inimă de acelaşi metal şi străpuns de două spade încrucişate cu vârful în jos, cu mânerul şi garda de aur şi cu lamele de argint. Cele două săbii susţin o coroană de aur şi simbolizează lupta pentru apărare a oraşului. Scutul este timbrat de o coroană murală cu şapte turnuri, simbolizând statutul de municipiu al Sibiului. Trichetul este vechiul simbol al oraşului. A fost utilizat şi pentru a desemna Transilvania, într-un sigiliu din 1550.

[modifică] Demografie

StructuraEtnicăSibiu1850 1992.PNG

De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a oraşului şi extinderea acestuia, a crescut şi populaţia sa. Acestea sunt datele pentru ultimii 150 de ani:

  • 1850: || 12.765 locuitori
  • 1900: |||| 21.465 locuitori
  • 1930: |||||||||| 49.345 locuitori
  • 1941: |||||||||||||| 63.765 locuitori
  • 1948: |||||||||||||| 60.602 locuitori
  • 1966: |||||||||||||||||||||| 109.515 locuitori
  • 1977: |||||||||||||||||||||||||||||| 151.005 locuitori
  • 1992: |||||||||||||||||||||||||||||||||| 169.610 locuitori
  • 2002: ||||||||||||||||||||||||||||||| 155.045 locuitori
  • 2009: ||||||||||||||||||||||||||||||| 154.548 locuitori (estimativ)[3]

[modifică] Populaţia istorică

Muzeul Brukenthal şi Primăria din Piaţa Mare
Recensământul[5] Structura etnică
Anul Populaţia
Sibiului		 Români Maghiari Germani
1850 12.765 2.089 (16%) 977 (8%) 8.790 (69%)
1880 19.446 2.810 (14%) 2.065 (11%) 14.327 (74%)
1890 21.465 4.581 (21%) 3.199 (15%) 13.148 (61%)
1900 29.577 7.106 (24%) 5.747 (19%) 16.141 (55%)
1910 33.489 8.824 (26%) 7.252 (22%) 16.832 (50%)
1920 32.748 8.553 (26%) 4.291 (13%) 18.218 (56%)
1930 49.345 19.006 (39%) 6.782 (14%) 22.045 (45%)
1941 63.765 33.829 (53%) 4.262 (7%) 23.574 (37%)
1948 60.602 37.371 (62%) 5.060 (8%) 16.359 (27%)
1956 90.475 60.526 (67%) 4.772 (5%) 24.636 (27%)
1966 109.515 78.548 (72%) 5.124 (5%) 25.387 (23%)
1977 151.005 119.507 (79%) 5.111 (3,4%) 25.403 (17%)
1992 169.610 158.863 (94%) 4.163 (2,6%) 5.605 (3,5%)

Ca limbă maternă, în Sibiu domina limba germană, declarată drept limbă maternă de 16.832 de persoane în 1910, reprezentând aproximativ 50% din locuitori. Era urmată de limbile română (8824) şi maghiară (7252) vorbite de aproximativ 30%, respectiv 20% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puţin de 1% din populaţia urbană. Limba idiş era vorbită de minoritatea evreiască prezentă în Sibiu la acea dată.

Proporţia relativ mare a maghiarilor din Sibiu este rezultatul maghiarizării de după Ausgleich-ul din 1867.[necesită citare] La recensământul austriac din 1850, maghiarii constituiau doar 8% din populaţie.

[modifică] Astăzi

În anul 2002, Sibiul avea o populaţie de cca. 155.000 locuitori.[necesită citare] Dintre aceştia 25% aveau peste 50 de ani, iar 18% absolviseră o instituţie de învăţământ superior.[necesită citare]

Din punct de vedere etnic, structura populaţiei este după cum urmează:

[modifică] Structura confesională

Sub aspect confesional populaţia Sibiului este alcătuită[Când?] din:

Restul confesiunilor reprezintă fiecare sub 1% din populaţia oraşului.

[modifică] Cartiere

Cartierele oraşului

În Sibiu există următoarele cartiere:

  • Centru
  • Lupeni
  • Trei Stejari
  • Sub Arini
  • Vasile Aaron
  • Hipodrom I, II, III, IV
  • Valea Aurie
  • Tilişca
  • Ştrand I, II
  • Turnişor
  • Piaţa Cluj
  • Ţiglari
  • Terezian
  • Reşiţa
  • Lazaret
  • Guşteriţa
  • Broscărie (Blocuri Independenţa)
  • Tineretului
  • Cireşica

De asemenea, există două zone industriale:

Partea din Pădurea Dumbrava ocupată de Muzeul Tehnicii Populare, situată în sudul oraşului, la ieşirea spre Răşinari aparţine tot de Municipiul Sibiu.

[modifică] Administraţie şi politică

Primarul Sibiului este Klaus Johannis, preşedintele Forumului Democratic al Germanilor din România. A fost ales primar în anul 2000, reales în 2004 cu 88,7% din voturi, iar apoi în anul 2008 cu 83,2%.

S-a remarcat prin reamenajarea parcurilor oraşului şi demararea lucrărilor de reabilitare a centrului istoric. A adaptat sistemul de semaforizare al oraşului Sibiu la noua tehnologie LED. Totodată a dezvoltat securitatea populaţiei prin promovarea şi dezvoltarea serviciilor Poliţiei Comunitare.

Componenţa Consiliului Local ales în 2008 este următoarea:

    Partid Locuri Componenţa Consiliului
  Forumul Democrat al Germanilor din România 14                            
  Partidul Democrat-Liberal 4                            
  Partidul Social Democrat 3                            
  Partidul Naţional Liberal 2                            

[modifică] Relaţii externe

Consulate

[modifică] Oraşe înfrăţite

[modifică] Economie

Sibiul este unul din cele mai prospere oraşe din România şi primeşte una din cele mai mari rate de investiţii străine.[necesită citare]

Industriile clasice ale oraşului sunt industria constructoare de maşini (Bilstein Compa), industria confecţiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) şi industria de rechizite şcolare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice şi electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenţi(SNR Rulmenţi), de air bag-uri (Takata Petri) şi de curele de transmisie (investiţie a companiei germane Siemens).

În Sibiu îşi au sediul central Banca Comercială Carpatica şi societatea de asigurări Carpatica Asig. Tot în Sibiu îşi are sediul Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri, instituţie emblematică pentru mediul economic şi de afaceri românesc. Toate companiile bancare şi de asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală în oraş.

[modifică] Angajaţi pe sector industrial [Când?]

  • Industrie - 49%
  • Comerţ - 15%
  • Construcţii - 7,5%
  • Sănătate - 7,5%
  • Educaţie - 7%
  • Transport - 6,5%

[modifică] Transport

[modifică] Transporturi externe

Sibiu are un aeroport internaţional de unde se efectuează curse zilnice către Germania, Austria, Spania şi Italia, cele mai multe cu escală la Timişoara. Aeroportul este în plin proces de modernizare pentru a permite primirea aeronavelor mai mari. Curse directe există către:

Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. Există patru gări în raza sa: Gara Mare, Gara Mică, Sibiu Triaj, Turnişor, precum şi un important depou pentru locomotive diesel.

Căile feroviare care trec prin municipiu sunt:

Legături zilnice cu trenuri Inter-city (Săgeata Albastră) se fac către:

Tramvai istoric circulând pe ruta Sibiu-Răşinari

Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul naţional DN1). Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

  • Şosele internaţionale:
  1. E68 (Ungaria) – Nădlac – Arad – Deva – Sebeş – Miercurea Sibiului – Sibiu – Braşov
  2. E81 (Ucraina) – Halmeu – Livada – Satu Mare – Zalău – Cluj-Napoca – Turda – Sebeş – Miercurea Sibiului – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Constanţa
  • Drumuri naţionale:
  1. DN 1 Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Făgăraş – Sibiu – Alba Iulia – Turda – Cluj-Napoca – Oradea – Borş –> Ungaria
  2. DN 7 Bucureşti – Găeşti – Piteşti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad – Nădlac –> Ungaria
  3. DN 14 Sighişoara – Dumbrăveni – Mediaş – Copşa Mică – Sibiu

Centura rutieră a oraşului se află în construcţie, iar prelungirea Autostrăzii A1, care va trece prin Sibiu, este în faza de începere a lucrărilor. Aceasta va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada va urmări traseul Tălmaciu - Şelimbăr - Sibiu Nord (centura ocolitoare) - Şura Mică - Apoldu de Jos.

Municipiul Sibiu are două autogări cu autocare şi microbuze care fac legătura cu aproape toată ţara şi cu spaţiul Uniunii Europene.

Programul acestora este extrem de bine organizat, existând chiar mai multe curse zilnice pentru unele destinaţii. Principala companie care operează din Sibiu este Atlassib, care deţine şi una din autogările oraşului (Autogara Turnişor).

[modifică] Transporturi interne

Sibiul are peste 650 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 150 km în lungime. Construcţia unor noi cartiere de case şi blocuri creşte mărimea suprafeţei oraşului în fiecare an. Reţeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecţiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea şi salubrizarea lor. În acest domeniu s-au realizat numeroase investiţii, în special asfaltări şi construirea de sensuri giratorii. În municipiul Sibiu există o reţea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi.

Există 27 de linii de autobuz şi troleibuz în Sibiu. Tursib [2] este compania de transport local ce administrează traseele mijloacelor de transport în comun pe raza municipiului. De asemenea există o linie de tramvai până la Răşinari.

În Sibiu există şi companii de taximetrie:

  • Taxi Comis - (0269)964 sau 0269.242424
  • Taxi Negoiu - (0269)966; 0269.444444 sau 0269.212121
  • Taxi Pronto - 0269.222222
  • Taxi 942 - (0269)942
  • Taxi 953 - (0269)953
  • Taxi 948 - (0269)948
  • Taxi 924 - (0269)924

[modifică] Turism

Împrejurimile Sibiului

În anul 2007, Sibiu a fost Capitală Europeană a Culturii, împreună cu Luxembourg. Fiind cel mai important eveniment cultural în istoria oraşului a fost vizitat de un număr mare de turişti români şi străini.

Sibiul şi împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine păstrate locaţii istorice din ţară. Multe din zidurile şi sistemele de fortificaţii sunt menţinute într-o stare foarte bună. Centrul istoric este în proces de a deveni Patrimoniu UNESCO.[necesită citare] În Sibiu se găsesc muzee care cuprind colecţii de artă, pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei şi ştiinţe naturale.

Oraşul se află aproape de Munţii Făgăraşului – o destinaţie importantă pentru drumeţii – şi de staţiunea Păltiniş – o destinaţie pentru sporturile de iarnă. În zonă sunt multe biserici fortificate construite de coloniştii saşi.

[modifică] Hoteluri

Hoteluri în Sibiu

Sunt peste 35 de hoteluri şi pensiuni în Sibiu. Cele mai selecte sunt Ramada şi Împăratul Romanilor, aflate în centrul oraşului. Lanţul Continental deţine 2 hoteluri în municipiu, unul dintre ele având brand-ul Continental Forum.

  • Hotel Hilton *****
  • Hotel Ramada Sibiu ****
  • Hotel Libra ****
  • Hotel Continental Forum (fost Bulevard) ****
  • Hotel Casa Moraru ****
  • Hotel Ibis Sibiu ****
  • Hotel Împaratul Romanilor ***
  • Hotel Parc ***
  • Hotel Silva***
  • Hotel Am Ring***
  • Hotel Ana ***
  • Hotel Roberts ****
  • Hotel Golden Tulip Ana Tower ****
  • Casa Ivan***
  • Hotel Class***
  • Hotel Ibis
  • Hotel Center (în construcţie)

[modifică] Obiective turistice

Catedrala Ortodoxă din Sibiu (vedere laterală).

[modifică] Muzee

Sibiul are un număr mare de muzee, organizate în jurul a două complexe - Muzeul Naţional Brukenthal şi Complexul Naţional Muzeal ASTRA:

  • Muzeul Brukenthal [3]
    • Muzeul de Istorie
    • Muzeul de Istorie a Farmaciei
    • Muzeul de Istorie Naturală
    • Muzeul de Arme şi Trofee de Vânătoare
  • Muzeul ASTRA [4]
    • Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească Emil Sigerus
    • Muzeul de Etnografie Universală "Franz Binder"
    • Muzeul Civilizaţiei Transilvane "ASTRA"
    • Muzeul Tehnicii Populare (Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale "ASTRA")

De asemenea, pe lângă depoul de locomotive din Sibiu se găseşte Muzeul de locomotive cu aburi.

[modifică] Lăcaşuri de cult

Biserica Evanghelică Parohială (Luterană)
Vedere din turnul Bisericii Evanghelice

În centrul oraşului se găsesc o serie de lăcaşuri istorice de cult:

În cele două sate de la porţile vechiului oraş, azi cartierele Turnişor şi Gusteriţa, se află două biserici fortificate:

  • Biserica evanghelică din Turnişor (luterană) sec. XIII
  • Biserica evanghelică din Guşteriţa (luterană) sec. XIII

[modifică] Alte clădiri şi locuri

[modifică] În împrejurimi

  • Staţiunea montană Bâlea-Lac, cunoscută destinaţie turistică la nivel naţional
  • Staţiunea pentru sporturi de iarnă Păltiniş, aflată într-o situaţie dificilă datorită lipsei unor invesţii majore.
  • Lacurile sărate de la Ocna Sibiului
  • Zona etnografică a Mărginimii Sibiului cu multe pensiuni agro-turistice

[modifică] Cultură

Sibiu Capitală Culturală 2007
Filarmonica de Stat din Sibiu
Sala Thalia

În Sibiu îşi au sediul Teatrul Naţional Radu Stanca, Filarmonica de Stat Sibiu, Teatrul pentru copii şi tineret Gong' si Teatrul de Balet Sibiu.

În fiecare primăvară la Sibiu are loc Festivalul Internaţional de Teatru [5], cel mai mare festival de teatru din Sud-Estul Europei. Anual au loc şi Festivalul de Artă Medievală, Festivalul de Artă Neconvenţională "La Strada", Festivalul International de Muzica Electronica si Artă Contemporana Transylvania Calling şi Festivalul Internaţional de Jazz Sibiu. Sibiul are opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judeţean, Centrul Cultural Studenţesc, Centrul Cultural Friederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie şi dialog est-vest), Asociaţia Scriitorilor, Asociaţia Artiştilor.

Statutul de Capitala Culturală Europeană - Site-ul oficial, oferit oraşului mai degrabă ca şansă decât ca răsplată, a reuşit să stârnească uşoare controverse la nivel naţional, din partea unor aripi ale presei care au interpretat statutul ca pe o prezumptivă răsplată [6].

[modifică] Educaţie

Colegiul National Samuel von Brukenthal

În Sibiu se găsesc o serie de universităţi, instituţii de nivel superior, având un număr de 28.000 studenţi, cele mai importante fiind:

Universitatea „Lucian Blaga”

La nivel mediu, colegii, licee şi grupuri şcolare, cele mai prestigioase instituţii din oraş sunt:

Colegiul „Gheorghe Lazăr", urmaşul de azi al colegiului iezuiţilor
  • Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr"
  • Colegiul Naţional "Samuel von Brukenthal" (liceu cu predare în limba germană) [11]
  • Colegiul Naţional Pedagogic „Andrei Şaguna"
  • Colegiul Naţional „Octavian Goga"
  • Colegiul Agricol „D. P. Barcianu"
  • Colegiul Economic „George Baritiu"
  • Colegiul tehnic de industrie alimentară „Terezianum"
  • Liceul de Artă
  • Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu"
  • Liceul Teoretic „Constantin Noica"
  • Liceul Teologic Baptist „Betania"
  • Grupul Şcolar Industrial Energetic
  • Grupul Şcolar de Construcţii şi Arhitectură „Carol I"
  • Grupul Şcolar Industrial de Transport CFR
  • Grupul Scolar de prelucrarea lemnului „Avram Iancu"

[modifică] Viaţa religioasă

Statuia lui Ioan Nepomuk, odinioară în Piaţa Mare, depozitată din anii 1950 în curtea interioară a Bisericii Catolice

Viaţa religioasă cunoaşte o mare diversitate în municipiul Sibiu. Aici îşi au sediul următoarele instituţii ecleziastice:

  • Mitropolia Ortodoxă a Ardealului şi Arhiepiscopia Sibiului.
  • Episcopia Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România (Biserica Luterană).

[modifică] Lăcaşuri de cult

În Sibiu se găsesc o serie de lăcaşuri de cult reprezentative, majoritatea fiind şi obiective turistice:

[modifică] Mass-media

[modifică] Ziare

Parte esenţială a democraţiei, presa este reprezentată în toate componentele sale. Cel mai important cotidian local şi unul din cele mai venerabile la nivel naţional este Tribuna Sibiului, cotidian înfiinţat şi condus de Ioan Slavici. Telegraful Român este ziarul cu cea mai îndelungată apariţie (1853) din această parte a Europei. Alături de acesta, presa scrisă mai este reprezentată printr-un mozaic de cotidiene şi săptămânale. Printre ele se pot menţiona Sibiu Standard[6], Rondul de Sibiu[7], Monitorul de Sibiu, Sibianul, Ziarul de Sibiu, dar şi Hermannstädter Zeitung şi Allgemeine Deutsche Zeitung în limba germană sau săptămânalul Szebeni Ujsag în limba maghiară. Publicaţii de cultură sunt Euphorion şi Revista Transilvania a cărei prim număr a fost tipărit la 1868. Viaţa economică a judeţului este reflectată în prima revistă bilingvă (română-engleză) dedicată oamenilor de afaceri, Sibiu Business. Primăria Sibiu îşi face cunoscute ştirile, dar şi hotărârile Consiliului local prin ziarul cu acelasi nume... Primăria Sibiu. Pentru mica publicitate se pot consulta bisăptămânalul De toate pentru toţi şi Oferta de la A la Z.

[modifică] Posturi TV

Posturile TV cu sediul central în Sibiu sunt TV 9 şi TV Eveniment. Alături de acestea mai sunt reprezentate posturi centrale Pro TV, Antena 1, Alpha TV, Realitatea TV. Acestea difuzează atât programe de ştiri şi divertisment local, cât şi preluări ale posturilor centrale.

[modifică] Posturi de radio

Diversitatea şi numărul posturilor locale de radio reflectă atât multiculturalitatea locală cât şi faptul că Sibiul trăieşte prin tinerii săi. Unele posturi de radio au sediu central în Sibiu cum ar fi Radio Eveniment 103,2 FM, iar altele sunt reprezentante locale ale posturilor centrale.

În benzile de frecventă recepţionate în Sibiu se regăsesc:

[modifică] Sănătate

Municipiul Sibiu este cel mai important centru medical al judeţului şi un important centru regional, aici găsindu-se:

  • Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă;
  • Spitalul Clinic de Pediatrie;
  • Spitalul Militar de Urgenţă;
  • Spitalul CFR;
  • alte spitale şi clinici importante de stat sau private.

[modifică] Sport

Sibiul s-a remarcat mai ales prin calitatea echipei de baschet municipale, CSU Atlassib Sibiu, una dintre echipele de top ale Campionatului de baschet al României. Fotbalul a avut de suferit în ultimii ani din cauza lipsei fondurilor şi a interesului.

Echipele locale de fotbal sunt:

Orientarea sportivă are vechi tradiţii în Sibiu. Sibianul care a promovat în România acest sport, Heintz Dezideriu, a adus oraşului faima de a deţine, chiar şi în prezent, recordul mondial de participare la un concurs de orientare: 38000 de participanţi, in anul 1980.[necesită citare]

[modifică] Galerie imagini

Sibiu - sec XIX

Biserica Reformată din Sibiu, cu vârful Negoiu în spate. (Fotografie luată de la mare distanţă, ceea ce face ca munţii să pară mai aproape de oraş.)

Primăria, Biserica evanghelică (doar vârful turnului), Biserica catolică

Timbru poştal românesc din 1967

[modifică] Personalităţi

[modifică] Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2008. Biroul Electoral Central. Accesat în 20 iunie 2008.
  2. ^ Rezultatele recensământului din 2002 pentru Sibiu.
  3. ^ a b Populaţia stabilă la 1.01.2009 (în română). INSSE (19 mai 2009). Accesat în 19 mai 2009.
  4. ^ Fragmente din acest orologiu sunt păstrate la Muzeul Brukenthal. (Bălan, Şt., Mihăilescu, N. Şt. - Istoria ştiinţei şi tehnicii în România, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1985).
  5. ^ Varga E. Árpád: Statistici etnice şi confesionale pentru Transilvania
  6. ^ SibiuStandard.ro
  7. ^ [1]

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Sibiu
v • d • m
Municipii şi oraşe ale judeţului Sibiu
Municipii
Mediaş • Sibiu
 Stema judeţului Sibiu
Oraşe


v • d • m
Localităţi care au aparţinut până în 1876 de „Scaunul Sibiului”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al saşilor transilvăneni, numit „Şapte scaune” şi care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”
Localităţi principale
Amnaş • Avrig • Bradu • Bungard • Caşolţ • Cisnădie • Cristian • Daia • Gura Râului • Guşteriţa • Hamba • Mohu • Nou • Poplaca • Răşinari • Râu Sadului • Roşia • Rusciori • Săcădate • Sadu • Sibiu • Slimnic • Şelimbăr • Şura Mare • Şura Mică • Turnişor • Veştem
StadtUndStuhlHermannstadt.png
Scaunul filial al Tălmaciului
Boiţa • Racoviţa • Sebeşu de Jos • Sebeşu de Sus • Tălmaciu • Tălmăcel • Turnu Roşu/Porceşti • Plopi (localitate dispărută)
Scaunul filial al Săliştei
Alte domenii
Sursa 1 împarte Scaunul în localităţi principale, scaune filiale şi alte domenii, iar Sursa 2 nu face precizări.
Sursa 2 — T.Nägler în „Aşezarea saşilor în Transilvania” menţionează localităţile principale, exceptând filialele şi alte domenii, listă aparţinând lui G.E.Müller.
Sursa 3 — diploma regelui Ladislau al V-lea din 1453 care menţioneză satul Plopi (vezi aici) ca aparţinător Scaunului filial al Tălmaciului.
v • d • m
Reşedinţele judeţelor României

Alba Iulia  • Alexandria  • Arad  • Bacău  • Baia Mare  • Bistriţa  • Botoşani  • Braşov  • Brăila  • Buftea  • Buzău  • Călăraşi  • Constanţa  • Cluj-Napoca  • Craiova  • Deva  • Drobeta-Turnu Severin  • Focşani  • Galaţi  • Giurgiu  • Iaşi  • Miercurea Ciuc  • Oradea  • Piatra Neamţ  • Piteşti  • Ploieşti  • Râmnicu Vâlcea  • Reşiţa  • Satu Mare  • Sfântu Gheorghe  • Sibiu  • Slatina  • Slobozia  • Suceava  • Târgovişte  • Târgu Jiu  • Târgu Mureş  • Timişoara  • Tulcea  • Vaslui  • Zalău

 Regiunile de dezvoltare ale României
v • d • m
Cele mai populate oraşe ale României
Oraşele cu mai mult de 100 000 de locuitori conform recensământului din 2002
Peste 1 000 000 de locuitori
Peste 300 000 de locuitori
Peste 200 000 de locuitori
Peste 100 000 de locuitori
v • d • m
Obiective turistice în Sibiu
Edifici religioase Stema oraşului Sibiu
Clădiri importante
Statui şi monumente
Fortificaţii
Muzeul Brukenthal
Muzeul Astra
Alte locuri
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiu