Sibiu

Pentru județul vezi județul Sibiu.

Sibiu Hermannstadt
—  Municipiu  —
Stemă
Sibiu Localizarea orașului pe harta României
Sibiu Localizarea orașului pe harta județului Sibiu
Coordonate: 45°47′45″N 24°9′8″E
Țară	România
Județ	Sibiu
Atestare documentară	1191
Localități componente	Păltiniș
Guvernare
- Primar	Klaus Johannis (FDGR, ales 2000)
Altitudine	415 m.d.m.
Populație (2009)
- Total	154.548 locuitori
- Densitate	1,273/km2 loc./km²
Site: Pagina oficială a municipiului Sibiu (ro)
Localizarea în cadrul județului
Sibiul în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)

Sibiu, arhaic Sibiiu, popular Sîghii, (în germană Hermannstadt, în maghiară Szeben, Nagyszeben, în latină Cibinium) este reședința și cel mai mare municipiu al județului Sibiu, România. Sibiu este un important centru cultural și economic din sudul Transilvaniei, cu o populație de aproximativ 155.000 locuitori.

Stațiunea de iarnă Păltiniș se află la 37 km distanță de centrul municipiului, iar lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km distanță de oraș.

Municipiul Sibiu a reprezentat și reprezintă unul dintre cele mai importante și înfloritoare orașe din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale coloniștilor sași stabiliți în zonă. A cunoscut în ultimii ani o renaștere economică și culturală semnificativă, fiind astăzi unul dintre orașele cu cel mai mare nivel de investiții străine din România. Sibiu a fost în anul 2007 Capitala Culturală Europeană, împreună cu Luxemburg.

Geografie

Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în Depresiunea Sibiului, străbătută de Râul Cibin.

Localizare

Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orașe din Transilvania cu un remarcabil potențial de dezvoltare economică, avantajat și de poziționarea sa pe Coridorul IV Paneuropean și beneficiind de un modern Aeroport Internațional. Localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică și 24°05' longitudine estică. Altitudinea fața de nivelul mării variază între 415 m în Orașul de Jos și 431 m în Orașul de Sus. Orașul se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate zonei depresionare și a munților care îl înconjoară la sud și sud-vest. Media anuală a precipitațiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius. Cu cei 155.000 de locuitori permanenți și 25000 de locuitori temporari, în special studenți, Sibiul este cel mai mare oraș din județ. Comunitatea locală este alcătuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populației este reprezentată de români (94%) care conviețuiesc împreună cu germanii, descendenți ai coloniștilor saxoni care au emigrat în sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alătură unguri, rromi și o foarte puțin numeroasă comunitate evreiască, cu toții contribuind prin influențe culturale specifice la viața orașului. Aceeași diversitate caracterizează și viața religioasă. Alături de ortodocși, la Sibiu își practică liber credința reformați, romano-catolici, greco-catolici și evanghelici-lutherani. Structura socială a orașului este bazată pe o experiența de viața istorică și multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparținand diferitelor grupuri etnice, generații și stiluri de viață, dând orașului o aură specială.

Climă

Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate munților din vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitațiilor este de 662 mm, cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius.

Panoramic al reliefului din zona Sibiului

Precipitații

Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o fauna bogată. Sibiul este amplasat într-o zonă cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de direcția vântului la sol, influențată atât de factorii de relief, cât și de zona construită. Elementele principale ce caracterizează din punct de vedere climatic zona municipiului sunt următoarele: • Temperatura medie multianuală: 8,8 º C • Temperatura maximă absolută: 37,4 º C • Temperatura minimă absolută: -31º C • Nebulozitatea – media anuală: 6,2 • Cantitatea medie anuală a precipitațiilor: 662 mm cu valori minime în februarie și maxime în iunie, iar numărul zilelor de îngheț de circa 120 pe an • Umiditatea relativă a aerului atmosferic – valoarea medie multianuală este de 75%.

Iernile sunt ferite de viscole grele, primăverile sunt frumoase, verile răcoroase și toamnele târzii. Recordurile de temperatură înregistrate sunt de 37,6 ° (la Boita în 1949) si -34,4 ° (la Sibiu în 1888).

Curenți de aer

Zona Transilvaniei, din care face parte și Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece și umed, venit din nordul și nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda și Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă și ger.

Vânturile dominante, cu frecvența cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspre Mureș se numește local „Mureșan”. Vânturile locale sunt brizele de munte și Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munților. Fiind un vânt fohnic, este cald, topește zăpezile, având importanță pentru activitățile agricole.

Caracteristici geografice specifice

Piaţa Mică - vedere de pe Podul Minciunilor

Ca o consecință a corelațiilor dintre componentele climatice și caracteristicile geomorfologice ale spațiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni de temperatură, în special în perioadele reci și calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porțiunea mediană a versantului rămâne mai caldă. În urma măsurătorilor efectuate de Stația Meteo Sibiu, în ultimii zece ani s-au înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică și frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni, frecvența cea mai mare revenind celor de natură termică (cca. 70,2 zile/an). În momentul producerii fenomenelor climatice menționate, în zonele montane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă și nefavorabilă deplasărilor.

Vara predomină vânturile oceanice umede dinspre vestul Europei, care determină ploi bogate în acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în munți chiar lapoviță și ninsoare. Uneori mai bate vara și Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mișcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată. Prin poziția sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar și gorun care urcă de la porțile orașului și până pe dealurile și versanții munților din apropiere.

Istorie

„Scaunul Sibiului” în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Pentru detalii, vezi: Istoria Sibiului.

În vremea romană, zona Sibiului era cunoscută sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivând numele râului ce trece prin oraș (Cibin) și denumirea românească a orașului.

În zona actualului cartier Gușterița a existat o așezare romană numită Cedonia.

Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi așezări, probabil slave, imediat după mijlocul secolului al XII-lea de coloniști sași din teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a cetății este făcută în 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1223, dar există și mențiuni ale numelui Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit și parțial distrus de hoardele mongole.

În secolul al XIV-lea, Sibiul a devenit un mare centru de comerț și timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Meșteșugarii din oraș erau organizați în bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle.

În anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraș".

Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română.

Din 1692, odată cu creșterea influenței austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a orașului, cea mai importantă construcție din această perioadă fiind Palatul Brukenthal și Biserica Romano-Catolică

În anul 1788 apare la Sibiu primul ziar (în limba germană) din Transilvania, numit Theatral Wochenblatt.

În 1872 se construiește prima linie de cale ferată, iar în 1897 Sibiul este electrificat. Tot în această perioadă Sibiul este sediul asociației ASTRA și un oraș important al comunității românești.

Ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial și a perioadei comuniste populația săsească s-a diminuat considerabil prin deportări în Siberia și mai târziu prin emigrarea masivă în Germania.

Evenimente importante în istoria Sibiului

• 1292 - A fost deschis primul spital de pe teritoriul actual al României.
• 1283 - A fost menționat pentru prima dată numele preotului din Moșna (Petrus).
• 1300 - Intr-un document se amintește existența Bisericii Sf. Elisabeta.
• 1350 - La Sibiu se înființează prima monetărie din Transilvania.
• 1380 - A fost documentată prima școală de pe teritoriul actual al României.
• 1494 - Prima farmacie de pe teritoriul actual al României.
• 1494 - Primul orologiu instalat în turn în țara noastră.
• 1534 - Prima fabrică de hârtie de pe teritoriul actual al României.
• 1544 - A fost tipărită la Sibiu prima carte în limba română.
• 1551 - Primul experiment cu rachete din lume, realizat de Conrad Haas.
• 1671 - A fost descoperit gaz metan lângă Sibiu.
• 1782 - Franz Joseph Müller a descoperit elementul chimic teluriu.
• 1788 - Primul teatru de pe teritoriul actual al României.
• 1795 - Primul paratrăsnet din Sud-Estul Europei este instalat în Cisnădie.
• 1797 - Samuel von Hahnemann deschide primul laborator homeopatic din lume.
• 1817 - Primul muzeu din România, Muzeul Național Brukenthal este deschis la Sibiu.
• 1861 - Se înființează societatea ASTRA.
• 1872 - Este data in exploatare linia ferată Sibiu - Copsa Mică
• 1896 - Prima linie electrică din Sud-Estul Europei.
• 1904 - Al doilea oraș din Europa și al treilea din lume în care este utilizat omnibuzul - un precursor al troleibuzului.
• 1905 - Introducerea tramvaiului electric
• 1928 - Prima grădină zoologică din România.
• 1989 - Al doilea oraș participant la Revoluția din 1989.
• 2007 - Capitală Culturală Europeană 2007

Stema

În scut, pe fond roșu, un trichet de aur, răsturnat, având colțurile terminate în formă de inimă de același metal și străpuns de două spade încrucișate cu vârful în jos, cu mânerul și garda de aur și cu lamele de argint. Cele două săbii susțin o coroană de aur și simbolizează lupta pentru apărare a orașului. Scutul este timbrat de o coroană murală cu șapte turnuri, simbolizând statutul de municipiu al Sibiului. Trichetul este vechiul simbol al orașului. A fost utilizat și pentru a desemna Transilvania, într-un sigiliu din 1550.

Demografie

De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia, a crescut și populația sa. Acestea sunt datele pentru ultimii 150 de ani:

• 1850: || 12.765 locuitori
• 1900: |||| 21.465 locuitori
• 1930: |||||||||| 49.345 locuitori
• 1941: |||||||||||||| 63.765 locuitori
• 1948: |||||||||||||| 60.602 locuitori
• 1966: |||||||||||||||||||||| 109.515 locuitori
• 1977: |||||||||||||||||||||||||||||| 151.005 locuitori
• 1992: |||||||||||||||||||||||||||||||||| 169.610 locuitori
• 2002: ||||||||||||||||||||||||||||||| 155.045 locuitori
• 2009: ||||||||||||||||||||||||||||||| 154.548 locuitori (estimativ)

Populația istorică

Muzeul Brukenthal și Primăria din Piața Mare

Recensământul		Structura etnică
Anul	Populația Sibiului	Români	Maghiari	Germani
1850	12.765	2.089 (16%)	977 (8%)	8.790 (69%)
1880	19.446	2.810 (14%)	2.065 (11%)	14.327 (74%)
1890	21.465	4.581 (21%)	3.199 (15%)	13.148 (61%)
1900	29.577	7.106 (24%)	5.747 (19%)	16.141 (55%)
1910	33.489	8.824 (26%)	7.252 (22%)	16.832 (50%)
1920	32.748	8.553 (26%)	4.291 (13%)	18.218 (56%)
1930	49.345	19.006 (39%)	6.782 (14%)	22.045 (45%)
1941	63.765	33.829 (53%)	4.262 (7%)	23.574 (37%)
1948	60.602	37.371 (62%)	5.060 (8%)	16.359 (27%)
1956	90.475	60.526 (67%)	4.772 (5%)	24.636 (27%)
1966	109.515	78.548 (72%)	5.124 (5%)	25.387 (23%)
1977	151.005	119.507 (79%)	5.111 (3,4%)	25.403 (17%)
1992	169.610	158.863 (94%)	4.163 (2,6%)	5.605 (3,5%)

Ca limbă maternă, în Sibiu domina până în anii '30 limba germană, declarată drept limbă maternă de 16.832 de persoane în 1910, reprezentând aproximativ 50% din locuitori. Era urmată de limbile română (8824) și maghiară (7252) vorbite de aproximativ 30%, respectiv 20% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din populația urbană. Limba idiș era vorbită de minoritatea evreiască prezentă în Sibiu la acea dată.

Astăzi

În anul 2002, Sibiul avea o populație de cca. 155.000 locuitori. Dintre aceștia 25% aveau peste 50 de ani, iar 18% absolviseră o instituție de învățământ superior.

Din punct de vedere etnic, structura populației este după cum urmează:

• 95,72%: Români
• 2,02%: Maghiari
• 1,61%: Germani (Sași)
• 0,65%: alții

Structura confesională

Sub aspect confesional populația Sibiului este alcătuită din:

• ortodocși (91,0%)
• romano-catolici (2%)
• luterani (1%)
• reformați (1%)
• mozaici (0,1%)
• greco-catolici (1,5%)
• unitarieni (0,5%) ș.a.

La recensământul din 2002, alte religii, printre care și atei, sunt prezente, dar cu procente mult mai mici.

Cartiere

Cartierele oraşului

În Sibiu există următoarele cartiere:

• Centru
• Lupeni
• Trei Stejari
• Sub Arini
• Vasile Aaron
• Hipodrom I, II, III, IV
• Valea Aurie
• Tilișca
• Ștrand I, II
• Turnișor
• Piața Cluj
• Țiglari
• Terezian
• Reșița
• Lazaret
• Gușterița
• Broscărie (Blocuri Independența)
• Tineretului
• Cireșica
• Marmeladei

De asemenea, există două zone industriale:

• Zona Industrială Est, de-a lungul căii ferate dinspre Brașov și Râmnicu Vâlcea, la ieșirea spre Agnita
• Zona Industrială Vest, la ieșirea spre Sebeș, în apropierea Aeroportului

Partea din Pădurea Dumbrava ocupată de Muzeul Tehnicii Populare, situată în sudul orașului, la ieșirea spre Rășinari aparține tot de Municipiul Sibiu.

Administrație și politică

Primarul Sibiului este Klaus Johannis, președintele Forumului Democratic al Germanilor din România. A fost ales primar în anul 2000, reales în 2004 cu 88,7% din voturi, iar apoi în anul 2008 cu 83,2%.

S-a remarcat prin reamenajarea parcurilor orașului și demararea lucrărilor de reabilitare a centrului istoric. A adaptat sistemul de semaforizare al orașului Sibiu la noua tehnologie LED. Totodată a dezvoltat securitatea populației prin promovarea și dezvoltarea serviciilor Poliției Comunitare.

Componența Consiliului Local ales în 2008 este următoarea:

	Partid	Locuri	Componența Consiliului
	Forumul Democrat al Germanilor din România	14
	Partidul Democrat-Liberal	4
	Partidul Social Democrat	3
	Partidul Național Liberal	2

Relații externe

Consulate

• Consulatul General al Republicii Federale Germane
• Consulatul Onorific al Marelui Ducat de Luxemburg
• Consulatul General al Republicii Austria

Orașe înfrățite

• Bauru, Brazilia din 1995
• Columbia, Statele Unite din 1994
• Klagenfurt, Austria din 1996
• Landshut, Germania din 2002
• Mechelen, Belgia din 1996
• Marburg, Germania din 24 octombrie 2005
• Rennes, Franța din 1999
• Valencia, Venezuela din 1993
• Wirall, Regatul Unit din 1994
• Takayama, Gifu, Japonia din 2009

Economie

Sibiul este unul din cele mai prospere orașe din România și primește una din cele mai mari rate de investiții străine.

Industriile clasice ale orașului sunt industria constructoare de mașini (Bilstein Compa), industria confecțiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) și industria de rechizite școlare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice și electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenți(SNR Rulmenți), de air bag-uri (Takata Petri) și de curele de transmisie (investiție a companiei germane Siemens).

În Sibiu își au sediul central Banca Comercială Carpatica și societatea de asigurări Carpatica Asig. Tot în Sibiu își are sediul Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri, instituție emblematică pentru mediul economic și de afaceri românesc. Toate companiile bancare și de asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală în oraș.

Angajați pe sector industrial

• Industrie - 49%
• Comerț - 15%
• Construcții - 7,5%
• Sănătate - 7,5%
• Educație - 7%
• Transport - 6,5%

Transport

Transporturi externe

Sibiu are un aeroport internațional de unde se efectuează curse zilnice către Germania, Austria, Spania, Marea Britanie și Italia, o parte cu escala la Timișoara. Aeroportul a încheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea aeronavelor mari. Curse directe există către:

• München (Tarom), (Lufthansa)
• Viena (Austrian)
• București, Târgu Mureș (Tarom)
• Timișoara (Carpatair)
• București, Koln, Madrid, Stuttgart, Londra (Blue Air)

Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. Există patru gări în raza sa: Gara Mare, Gara Mică, Sibiu Triaj, Turnișor, precum și un important depou pentru locomotive diesel.

Căile feroviare care trec prin municipiu sunt:

• Tronsonul Sibiu - Brașov - București
• Tronsonul Sibiu - Mediaș - Sighișoara
• Tronsonul Sibiu - Râmnicu-Vâlcea - Piatra Olt - Craiova
• Tronsonul Sibiu - Vințu de Jos - Deva - Arad
• Tronsonul Sibiu - Agnita (linie închisă din 2001)

Majoritatea trenurilor personale sunt exploatate cu automotoare ,,Siemens Desiro", fiind asigurate legături cu București, Râmnicu Vâlcea, Mediaș, Sighișoara, Brașov, Alba Iulia, Târgu Mureș, Timișoara, iar în sezonul estival și cu Constanța. Deasemenea, operatorul privat Regiotrans asigură legături zilnice cu Alba Iulia, Blaj, Mediaș, Podu Olt, Sighișoara și Odorheiu Secuiesc.

Tramvai istoric circulând pe ruta Sibiu-Răşinari

Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul național DN1). Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

• Șosele internaționale:

1. E68 (Ungaria) – Nădlac – Arad – Deva – Sebeș – Miercurea Sibiului – Sibiu – Brașov
2. E81 (Ucraina) – Halmeu – Livada – Satu Mare – Zalău – Cluj-Napoca – Turda – Sebeș – Miercurea Sibiului – Sibiu – Pitești – București – Constanța

• Drumuri naționale:

1. DN 1 București – Ploiești – Brașov – Făgăraș – Sibiu – Alba Iulia – Turda – Cluj-Napoca – Oradea – Borș –> Ungaria
2. DN 7 București – Găești – Pitești – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad – Nădlac –> Ungaria
3. DN 14 Sighișoara – Dumbrăveni – Mediaș – Copșa Mică – Sibiu

Centura rutieră a orașului la standard de autostradă a fost inaugurată în data de 1 Decembrie 2010, iar prelungirea Autostrăzii A1, care va trece prin Sibiu, este în faza de începere a lucrărilor. Aceasta va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în estul Uniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada va urmări traseul Tălmaciu - Șelimbăr - Sibiu Nord (centura ocolitoare) - Șura Mică - Apoldu de Jos.

Municipiul Sibiu are două autogări cu autocare și microbuze care fac legătura cu aproape toată țara și cu spațiul Uniunii Europene.

Programul acestora este extrem de bine organizat, existând chiar mai multe curse zilnice pentru unele destinații. Principala companie care operează din Sibiu este Atlassib, care deține și una din autogările orașului (Autogara Turnișor).

Transporturi interne

Sibiul are peste 650 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 150 km în lungime. Construcția unor noi cartiere de case și blocuri crește mărimea suprafeței orașului în fiecare an. Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor. În acest domeniu s-au realizat numeroase investiții, în special asfaltări și construirea de sensuri giratorii. În municipiul Sibiu există o rețea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz sau taxi. Troleibuzele au fost scoase din transportul public local începând cu 15 noiembrie 2009, iar rețeaua de alimentare a acestora este în curs de dezafectare începând cu aprilie 2010.

Există 20 de linii de autobuz în Sibiu. Tursib [1] este compania de transport local ce administrează traseele mijloacelor de transport în comun pe raza municipiului. De asemenea există o linie de tramvai până la Rășinari.

În Sibiu există și companii de taximetrie:

• Taxi Comis - (0269)964
• Taxi Negoiu - (0269)966
• Taxi Pronto - 0269.222222
• Taxi 942 - (0269)942
• Taxi 953 - (0269)953
• Taxi 948 - (0269)948
• Taxi 924 - (0269)924
• Taxi 963 - 0740-000-963

Centura de ocolire

Centura de ocolire a Sibiului are 20 de kilometri, dintre care 17,2 sunt construiți în regim de autostradă. Centura a fost inaugurată la data de 1 decembrie 2010,. Lucrările au avut ca termen de finalizare data de 30 august 2011.

Centura ocolitoare a Sibiului este un proiect a cărui execuție a fost licitată în 2002. Semnarea contractului de execuție cu compania italiană Todini a avut loc pe 12 septembrie 2003, iar lucrările au început în primăvara lui 2004. Costurile prevăzute în contract erau de 52,5 de milioane de euro, din care 75% asigurate prin fondurile nerambursabile ISPA. În septembrie 2006, lucrările au fost oprite în urma neînțelegerilor dintre constructorii italieni și CNADNR. În 2008, centura a fost scurtată și împărțită în două secțiuni. Pe prima secțiune, în lungime de 14,8 km cu profil de autostradă, lucrările au fost atribuite consorțiului Max Boegl – Geiger, pentru peste 48,8 milioane de euro, fără TVA. La secțiunea a doua lucrările au fost realizate de compania brașoveană Vectra Service, între martie și 1 decembrie 2010, costurile fiind de 9,6 milioane de euro fără TVA, pentru construcția celor 2,4 km de autostradă și reabilitarea celor 3,6 km de drum județean incluși în centură. Lucrările au o garanție de doi ani.

Turism

Împrejurimile Sibiului

În anul 2007, Sibiu a fost Capitală Europeană a Culturii, împreună cu Luxembourg. Fiind cel mai important eveniment cultural în istoria orașului a fost vizitat de un număr mare de turiști români și străini.

Sibiul și împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine păstrate locații istorice din țară. Multe din zidurile și sistemele de fortificații sunt menținute într-o stare foarte bună. Centrul istoric este în proces de a deveni Patrimoniu UNESCO. În Sibiu se găsesc muzee care cuprind colecții de artă, pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei și științe naturale.

Orașul se află aproape de Munții Făgărașului – o destinație importantă pentru drumeții – și de stațiunea Păltiniș – o destinație pentru sporturile de iarnă. În zonă sunt multe biserici fortificate construite de coloniștii sași.

Hoteluri

Hoteluri în Sibiu

Sunt peste 35 de hoteluri și pensiuni în Sibiu. Cele mai selecte sunt Ramada și Împăratul Romanilor, aflate în centrul orașului. Lanțul Continental deține 2 hoteluri în municipiu, unul dintre ele având brand-ul Continental Forum.

• Hotel Hilton *****
• Hotel Ramada Sibiu ****
• Hotel Libra ****
• Hotel Continental Forum ****
• Hotel Casa Moraru ****
• Hotel Ibis Sibiu ****
• Hotel Împăratul Romanilor ***
• Hotel Parc ***
• Hotel Silva***
• Hotel Am Ring***
• Hotel Ana ***
• Hotel Roberts ****
• Hotel Golden Tulip Ana Tower ****
• Casa Ivan***
• Hotel Class***
• Hotel Center (în construcție)

Obiective turistice

Zona centrală a Sibiului

Muzee

Sibiul are un număr mare de muzee, organizate în jurul a două complexe - Muzeul Național Brukenthal și Complexul Național Muzeal ASTRA:

• Muzeul Brukenthal [2]
  • Muzeul de Istorie
  • Muzeul de Istorie a Farmaciei
  • Muzeul de Istorie Naturală
  • Muzeul de Arme și Trofee de Vânătoare

• Muzeul ASTRA [3]
  • Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească Emil Sigerus
  • Muzeul de Etnografie Universală "Franz Binder"
  • Muzeul Civilizației Transilvane "ASTRA"
  • Muzeul Tehnicii Populare (Muzeul Civilizației Populare Tradiționale "ASTRA")

De asemenea, pe lângă depoul de locomotive din Sibiu se găsește Muzeul de locomotive cu aburi.

Lăcașuri de cult

Catedrala Ortodoxă din Sibiu (vedere laterală).

Biserica Evanghelică Parohială (Luterană)

Vedere din turnul Bisericii Evanghelice

În centrul orașului se găsesc o serie de lăcașuri istorice de cult:

• Biserica Evanghelică Parohială (luterană) sec. XIV
• Catedrala Ortodoxă 1906
• Biserica și Complexul Ursulinelor (romano-catolică, în utilizarea parțială a greco-catolicilor) sec. XV
• Biserica Romano-Catolică din Piața Mare 1726-1733
• Biserica Franciscanilor de pe Strada Șelarilor (romano-catolică)
• Biserica reformată (calvină) 1786
• Biserica evanghelică "Johanniskirche" 1883
• Biserica din Groapă (ortodoxă) 1788-1789
• Biserica dintre Brazi (folosită de o parohie ortodoxă, revendicată de greco-catolici) 1788, prima biserică greco-catolică din Sibiu
• Capela "Sf. Cruce" din Piața Gării (romano-catolică)
• Sinagoga cultului mozaic 1888

În cele două sate de la porțile vechiului oraș, azi cartierele Turnișor și Gusterița, se află două biserici fortificate:

• Biserica evanghelică din Turnișor (luterană) sec. XIII
• Biserica evanghelică din Gușterița (luterană) sec. XIII

Alte clădiri și locuri

• Pasajul Scărilor
• Piața Mare
• Piața Mică
• Piața Albert Huet
• Turnul Sfatului
• Turnul Scărilor
• Str. Cetății-centura de fortificații
• Podul Minciunilor
• Palatul Asociatiunii ASTRA
• Palatul Bruckenthal
• Palatul Filek
• Casa Waida
• Casa Böbel
• Casa Haller
• Casa Albastrǎ
• Casa cu Cariatide - Micul Palat
• Casa de Vară Bruckenthal
• Filarmonica - Sala Thalia
• Turnul Scării Aurarilor și Pasajul Aurarilor
• Arsenalul Vechi
• Parcul Astra cu busturile personalităților
• Parcul Cetății
• Bustul Împǎratului Francisc I

În împrejurimi

• Stațiunea montană Bâlea-Lac, cunoscută destinație turistică la nivel național
• Stațiunea pentru sporturi de iarnă Păltiniș, aflată într-o situație dificilă datorită lipsei unor invesții majore.
• Lacurile sărate de la Ocna Sibiului
• Zona etnografică a Mărginimii Sibiului cu multe pensiuni agro-turistice

Cultură

Sibiu Capitală Culturală 2007

Filarmonica de Stat din Sibiu
Sala Thalia

În Sibiu își au sediul Teatrul Național Radu Stanca, Filarmonica de Stat Sibiu, Teatrul pentru copii și tineret Gong' si Teatrul de Balet Sibiu.

În fiecare primăvară la Sibiu are loc Festivalul Internațional de Teatru [4], cel mai mare festival de teatru din Sud-Estul Europei. Anual au loc și Festivalul de Artă Medievală, Festivalul de Artă Neconvențională "La Strada", Festivalul International de Muzica Electronica si Artă Contemporana Transylvania Calling și Festivalul Internațional de Jazz Sibiu. Sibiul are opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Județean, Centrul Cultural Studențesc, Centrul Cultural Friederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie și dialog est-vest), Asociația Scriitorilor, Asociația Artiștilor.

Statutul de Capitala Culturală Europeană - Site-ul oficial, oferit orașului mai degrabă ca șansă decât ca răsplată, a reușit să stârnească ușoare controverse la nivel național, din partea unor aripi ale presei care au interpretat statutul ca pe o prezumptivă răsplată [5].

Educație

Colegiul National Samuel von Brukenthal

În Sibiu se găsesc o serie de universități, instituții de nivel superior, având un număr de 28.000 studenți, cele mai importante fiind:

Universitatea „Lucian Blaga”

• Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu" [6]
• Universitatea Lucian Blaga din Sibiu [7]
• Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir", Facultatea de Geografia Turismului [8]
• Universitatea Româno-Germană [9]
• Universitatea „Alma Mater"

La nivel mediu, colegii, licee și grupuri școlare, cele mai prestigioase instituții din oraș sunt:

Colegiul „Gheorghe Lazăr", urmaşul de azi al colegiului iezuiţilor

• Colegiul Național „Gheorghe Lazăr"
• Colegiul Național "Samuel von Brukenthal" (liceu cu predare în limba germană) [10]
• Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna"
• Colegiul Național „Octavian Goga"
• Colegiul Agricol „D. P. Barcianu"
• Colegiul Economic „George Barițiu"
• Colegiul tehnic de industrie alimentară „Terezianum"
• Liceul de Artă
• Colegiul Tehnic "Independența" [11]
• Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu"
• Liceul Teoretic „Constantin Noica"
• Liceul Teologic Baptist „Betania"
• Grupul Școlar Industrial Energetic
• Grupul Școlar de Construcții și Arhitectură „Carol I"
• Grupul Școlar Industrial de Transport CFR
• Grupul Scolar de prelucrarea lemnului „Avram Iancu"

Viața religioasă

Statuia lui Ioan Nepomuk, odinioară în Piața Mare, depozitată din anii 1950 în curtea interioară a Bisericii Catolice

Viața religioasă cunoaște o mare diversitate în municipiul Sibiu. Aici își au sediul următoarele instituții ecleziastice:

• Mitropolia Ortodoxă a Ardealului și Arhiepiscopia Sibiului.
• Episcopia Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România (Biserica Luterană).

Lăcașuri de cult

În Sibiu se găsesc o serie de lăcașuri de cult reprezentative, majoritatea fiind și obiective turistice:

• Catedrala Evanghelică din Sibiu
• Catedrala Ortodoxă din Sibiu
• Biserica Romano-Catolică (Piața Mare)
• Biserica reformată din Sibiu (calvină)
• Biserica din Groapă
• Biserica dintre Brazi (construită în stil baroc de greco-catolici, folosită din anul 1948 de o parohie ortodoxă)
• Capela Sfânta Cruce din Sibiu
• Sinagoga din Sibiu

Mass-media

Ziare

Parte esențială a democrației, presa este reprezentată în toate componentele sale. Cel mai important cotidian local și unul din cele mai venerabile la nivel național este Tribuna Sibiului, cotidian înființat și condus de Ioan Slavici. Telegraful Român este ziarul cu cea mai îndelungată apariție (1853) din această parte a Europei. Alături de acesta, presa scrisă mai este reprezentată printr-un mozaic de cotidiene și săptămânale. Printre ele se pot menționa Sibiu Standard, Rondul de Sibiu, Monitorul de Sibiu, Ora de Sibiu, Ziarul de Sibiu, dar și Hermannstädter Zeitung și Allgemeine Deutsche Zeitung în limba germană sau săptămânalul Szebeni Ujsag în limba maghiară. Publicații de cultură sunt Euphorion și Revista Transilvania a cărei prim număr a fost tipărit la 1868. Viața economică a județului este reflectată în prima revistă bilingvă (română-engleză) dedicată oamenilor de afaceri, Sibiu Business. Primăria Sibiu își face cunoscute știrile, dar și hotărârile Consiliului Local prin ziarul cu acelasi nume... Primăria Sibiu. Pentru mica publicitate se pot consulta bisăptămânalul De toate pentru toți și Oferta de la A la Z.

Posturi TV

Posturile TV cu sediul central în Sibiu sunt TV 9 și TV Eveniment. Alături de acestea mai sunt reprezentate posturi centrale Pro TV, Antena 1, Alpha TV, Realitatea TV. Acestea difuzează atât programe de știri și divertisment local, cât și preluări ale posturilor centrale.

Posturi de radio

Diversitatea și numărul posturilor locale de radio reflectă atât multiculturalitatea locală cât și faptul că Sibiul trăiește prin tinerii săi. Unele posturi de radio au sediu central în Sibiu cum ar fi Radio Eveniment 103,2 FM, iar altele sunt reprezentante locale ale posturilor centrale.

În benzile de frecventă recepționate în Sibiu se regăsesc:

• Național FM 87,8
• Radio Vocea Evangheliei 89,4
• Rock FM 89,9
• Radio 21 105,4
• Kiss FM 91,8
• Magic FM 93,8
• Pro FM 94,9
• InfoPro 92,4
• Europa FM 106,2
• Romantic FM 96,6
• Eveniment FM 103,2
• Romania Actualitati FM 101,8
• One FM 89,9
• Guerrilla FM 89,0
• Radio Antena Sibiului 95,4 FM
• Realitatea FM 90,4 FM

Sănătate

Municipiul Sibiu este cel mai important centru medical al județului și un important centru regional, aici găsindu-se:

• Spitalul Clinic Județean de Urgență;
• Spitalul Clinic de Pediatrie;
• Spitalul Militar de Urgență;
• Spitalul CFR;
• alte spitale și clinici importante de stat sau private

Sport

Sibiul s-a remarcat mai ales prin calitatea echipei de baschet municipale, CSU Atlassib Sibiu, una dintre echipele de top ale Campionatului de baschet al României. Fotbalul a avut de suferit în ultimii ani din cauza lipsei fondurilor și a interesului.

Echipele locale de fotbal sunt:

• Atletic Sibiu (Divizia C)
• FC Sibiu
• Voința Sibiu (Liga a I-a)
• Partidele de acasă se desfășoară din 21 august 2009 pe Stadionul Municipal, unde juca pe vremuri (1986-1996) Inter Sibiu în divizia A

Orientarea sportivă are vechi tradiții în Sibiu. Sibianul care a promovat în România acest sport, Heintz Dezideriu, a adus orașului faima de a deține, chiar și în prezent, recordul mondial de participare la un concurs de orientare: 38000 de participanți, in anul 1980.

Imagini

• 

  Sibiu - sec. al XIX-lea

• 

  Biserica reformată din Sibiu, cu vârful Negoiu în spate. (Fotografie luată de la mare distanță, ceea ce face ca munții să pară mai aproape de oraș.)

• 

  Primăria, Biserica evanghelică (doar vârful turnului), Biserica catolică

• 

  Timbru poștal românesc din 1967

• 

  1826 - Danga pentru vitele din Sibiu

Personalități

Pentru detalii, vezi: Listă de sibieni.

• Nicolaus Olahus (1493-1568), gânditor umanist, arhiepiscop romano-catolic de Esztergom, primat și regent al Ungariei
• Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei
• David Urs de Margina (1814-1897), nobil român, purtător al Ordinului Maria Terezia, președinte al "Fondului școlastic" al Regimentului I de Graniță de la Orlat în perioada 1871 - 1897.
• George Barițiu (1812-1893), nascut la Brasov, istoric și publicist, întemeietorul presei românești în Transilvania
• Julius von Horst (1829-1904), general, ministru al apărării în Imperiul Austro-Ungar între 1871-1880 (în guvernele Auersperg, Stremayr și Taaffe)
• Gustav Kapp (1831-1884), politician, deputat în Dieta Transilvaniei între 1865-1867, în Parlamentul Ungariei între 1867-1877, primar al Sibiului între 1877-1884
• Hugo Glanz von Eicha (1848-1915), ministru al comerțului în Imperiul Austro-Ungar între 1893-1897 (în cabinetul Kasimir Badeni)
• Octavian Goga (1881-1938), poet si om politic
• Emil Sigerus (1854-1947),fotograf?
• Octavian Smigelschi, (n. 21 martie 1866 - d. 10 noiembrie 1912, Budapesta), pictor și grafician român.
• Hermann Oberth (1894-1989), pionier al tehnologiei zborului cosmic
• Norbert von Hannenheim (1898-1945), compozitor
• Emil Cioran (1911-1995), scriitor si filozof
• Ioan Popa (1920-2005), doctor în economie, fost director economic la firma Siemens A.G. din orașul Erlangen din Germania.
• Antonie Plămădeală (1926-2005), mitropolit, membru de onoare al Academiei Romane
• Oskar Pastior (1928-2006), scriitor
• Nicolae Manolescu, scriitor, președintele Uniunii Scriitorilor din România
• Dieter Acker (n. 1940), compozitor
• Mircea Păcurariu, profesor univ. dr., membru corespondent al Academiei Române
• Paul Niedermaier, profesor univ. dr., membru corespondent al Academiei Române
• Alexandru Lupaș, (1942-2007) profesor univ. dr., matematician
• Lucian Vințan, profesor univ. dr., membru al Academiei de Știinte Tehnice din România
• Radu Vasile (n. 1942), fost prim-ministru al României între 1998 și 1999.
• Andrei Codrescu (n. 1946), scriitor
• Dan Dănilă (n. 1954), scriitor și artist plastic.
• Emil Hurezeanu (n. 1955), scriitor și jurnalist.
• Mircea Ivănescu (1931-2011), poet
• Zeno Popovici, profesor univ. dr., membru al Academiei de Știinte Medicale din România
• Dinu Giurgiu, compozitor
• Toma Dordea, profesor univ. dr., membru al Academiei Române.
• Sabina Cojocar, gimnastă.
• Klaus Johannis (n. 1959), profesor de fizică, actualul primar.
• Laura Codruța Kövesi, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
• Ricky Dandel (n. 1952), solist vocal, compozitor, textier.
• Iosif Dan (1950-2007), fost politician.
• Andrei Colompar (1939-2006) pianist, compozitor.
• Vasile Dobrian 1912 - 1999, pictor, desenator, grafician și poet român de avangardă.
• Nicolae Lupu (1921 - 2001), a fost un istoric și arheolog român, director al Muzeului Brukenthal.
• Cornel Irimie (1919-1983) creatorul Muzeului Tehnicii Populare din Pădurea Dumbrava.

Vezi și

• Biserici fortificate din Transilvania

Legături externe

• Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007
• Site-ul oficial de turism al orasului
• Ghidul virtual al obiectivelor din Sibiu. Tururi virtuale, imagini panoramice si fotografii din Sibiu
• Turnul Scărilor
• Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu

Reportaje despre cartiere

• Hipodromul fără hipodrom, 11 Octombrie 2006, Evenimentul zilei