Coreea de Sud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Coreea de Sud
대한민국 (coreeană)
Daehan Minguk (transliterare)
Drapelul Coreei de Sud Stema Coreei de Sud
Drapel
Deviză홍익인간 (coreeană)
"În beneficiul omenirii"
Imn애국가 / Aegukga (coreeană)
"Cântecul patriotic"
Amplasarea Coreei de Sud
Amplasarea Coreei de Sud (verde) în Asia Occidentală
Capitală
(și cel mai mare oraș)
Seul
37°35′N 127°0′E / 37.583°N 127.000°E / 37.583; 127.000
Limbi oficiale coreeană
Grupuri etnice  Coreeni (100 %)
Etnonim coreean (m.), coreeană (f.),
coreenii (pl.)
Sistem politic Republică prezidențială
 -  Președinte Park Geun-hye
 -  Prim-ministru Jung Hong-won
Formare
 -  Fondarea de Coreea 3 octombrie 2333 î.hr. 
 -  Declarația de independență 1 martie 1919 
 -  Eliberare 15 august 1945 
 -  Constituția Coreei de Sud 17 iulie 1948 
 -  Proclamația Republicii Coreea 15 august 1948 
Suprafață
 -  Total 100.210 km² (locul 109)
 -  Apă (%) 0,3
Populație
 -  Estimare 2012 50.004.441[1] (locul 25)
 -  Densitate 491 loc/km² (locul 21)
PIB (PPC) estimări 2011
 -  Total 1.556 miliarde USD[2] 
 -  Pe cap de locuitor 31.753 USD[2] 
PIB (nominal) estimări 2011
 -  Total $1.163 trillion[2] 
 -  Pe cap de locuitor 23.749 USD[2] 
Gini (2007) 31.3[3] 
IDU (2010) 0.877[4] (înalt) (locul 12)
Monedă Won sud-coreean (KRW)
Prefix telefonic 82
Domeniu Internet .kr
Fus orar UTC+9

Coreea de Sud (oficial Republica Coreea (coreeană 대한민국 Daehan-minguk) este un stat suveran din Asia de Est, care ocupă partea sudică a Peninsulei Coreene. Poreclită „Țara dimineților liniștite”, ea are capitala la Seul, oraș care este a doua metropolă din lume ca mărime[5] și un important oraș pe plan mondial.[6] Coreea de Sud se învecinează la nord cu Coreea de Nord și este înconjurată de Marea Japoniei la est, Marea Galbenă la vest, iar Strâmtoarea Coreei o desparte de Japonia.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Teritoriul peninsulei a fost populat încă din cele mai vechi timpuri[7]. Choson este primul stat coreean fondat în sec.4 î.Hr. în nordul peninsulei, dar este cucerit temporar în anul 108 î.Hr. de Imperiul Chinez. Din secolul 1 .î.Hr., apar regatele Silla(în SE), Baekje(în jumătatea apuseană a peninsulei) și Koguryo(în nord), ce se vor lupta între sec. 5-7 pentru supremație, până în 675, când peninsula este reunificată sub controlul Silla. Începând cu secolul 4, se răspândește Budismul, original din India, ce va pătrunde aici din China, și devine religia oficială a Regatului Silla, în anul 528. În anul 918 ia ființă Regatul Goryeo, condus de dinastia Goryeo, care a continuat să existe până la invazia mongolilor din anul 1258[8].După alungarea mongolilor în a doua jumătate a sec. 14, generalul Yi Song-Gyo instaurează dinastia Yi. În secolul al XVII-lea statul este stăpânit de dinastia chineză a manciurienilor, care l-a izolat de lumea externă.

Kim Dae-Jung
Harta Coreei în anul 476
Taejo al Goryeo

În anul 1895, prin Tratatul de la Shimonoseki se instaureză protectoratul Japoniei, iar în 1910 Coreea este anexată de aceasta. După cel de-al Doilea Război Mondial, odată cu înfrângerea Japoniei, nordul Coreei este controlat de armata rusă în august 1945, în timp ce sudul este controlat de americani. Prin Constituția de la 17 iulie 1948 se proclamă Republica Coreea, iar la 15 august, același an, este alcătuit primul guvern de către președintele Li Sang Man. Independența țării a fost recunoscută de ONU la 12 decembrie 1948. Pe data de 25 iunie 1948 Coreea de Nord invadează Coreea de Sud, astfel izbucnind Războiul coreean, care încetează în urma armistițiului de la Panmunjon din 27 iulie 1953[9].

În ciuda acestor conflicte dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, țara a devenit tot mai activă pe plan internațional[10]. În 1990 se stabilesc relații diplomatice cu URSS,[11] iar în 1991 Republica Coreea devine membru al ONU.[12] În decembrie 2000, președintele Kim Dae Jung primește Premiul Nobel pentru Pace[13].

Statul[modificare | modificare sursă]

Conform Constituției adoptate la 25 februarie 1988, Coreea de Sud este republică prezidențială, unde președintele și Cabinetul (Consiliul de Stat) exercită puterea executivă, iar Parlament Unicameral (Adunarea Națională) cea legislativă. Mandatul președintelui este de 5 ani, acesta fiind ales prin vot direct. Cele mai importante partide politice sunt: Minju-dang („Partidul Democrat”), Jaju Seonjin-dang („Partidul Liberal Progresist”), Mirae Himang Yeon-dae („Alianța Speranței Pentru Viitor”), Hannara-dang („Partidul Marii Națiuni”)[14].

Organizare administrativă[modificare | modificare sursă]

Teritoriul țării este împărțit în 8 provincii, o provincie autonomă, 6 orașe metropolitane și un oraș special (Seul). Cel mai mare oraș este Seul, care are o populație de 10.464.051 de locuitori[15] (23 de milioane locuitori cu împrejurimi).[necesită citare]

Principalele provincii

Diviziunile majore în Coreea de Sud sunt provinciile, orașele metropolitane (orașe ce se bucură de o autonomie de conducere și care nu sunt parte constituentă a unei provincii) și orașul special.

Numea hangul hanja populație
Oraș special (Teukbyeolsi)a
1 Seul 서울특별시 서울特別市 10.421.782
Orașe metropolitane (Gwangyeoksi)a
2 Busan 부산광역시 釜山廣域市 3.635.389
3 Daegu 대구광역시 大邱廣域市 2.512.604
4 Incheon 인천광역시 仁川廣域市 2.628.000
5 Gwangju 광주광역시 光州廣域市 1.415.953
6 Daejeon 대전광역시 大田廣域市 1.442.857
7 Ulsan 울산광역시 蔚山廣域市 1.087.958
Provincii (Do)a
8 Gyeonggi-do 경기도 京畿道 10.415.399
9 Gangwon-do 강원도 江原道 1.592.000
10 Chungcheongbuk-do (Chungcheongul de Nord) 충청북도 忠淸北道 1.462.621
11 Chungcheongnam-do (Chungcheongul de Sud) 충청남도 忠淸南道 1.840.410
12 Jeollabuk-do (Jeolla de Nord) 전라북도 全羅北道 1.890.669
13 Jeollanam-do (Jeolla de Sud) 전라남도 全羅南道 1.994.287
14 Gyeongsangbuk-do (Gyeongsangul de Nord) 경상북도 慶尙北道 2.775.890
15 Gyeongsangnam-do (Gyeongsangul de Sud) 경상남도 慶尙南道 2.970.929
Provincie autonomă (Teukbyeoljachi-do)a
16 Jeju-teukbyeoljachido 제주특별자치도 濟州特別自治道 560.000

a Romanizare revizuită

Populația[modificare | modificare sursă]

Populația Coreei de Sud este de 49.024.737 de locuitori, fiind totodată printre statele cu cele mai mari densități din lume. Populația este compusă în special din coreeni, iar minoritățile cele mai mari sunt chinezi han, japonezi și mongoli. Peste 80% din populația Coreei de sud locuiește la oraș.

Religia: Principalele religii din Coreea de Sud sunt budismul și confucianismul. Aproximativ 28% din sud-coreeni sunt creștini. Alte religii importante sunt Chundo Kyo, șamanismul(credința în spirite) și taoismul.

Limba: Limba oficială este coreeana. Este o limbă izolată (adică, nu este înrudită genealogic cu nicio altă limbă), chiar dacă unii lingviști[cine?] consideră că face parte din familia altaică. Este considerată ca find înrudită cu japoneza.[necesită citare] Înainte de a avea o scriere proprie, era scrisă folosind hanja, ideograme chinezești pronunțate în coreeană. În secolul al XV-lea, un sistem de scris propriu, numit hangul, a fost inventat la cererea regelui Sejong cel Mare.

Cultura[modificare | modificare sursă]

O tânără coreeancă participând la dansurile tradiţionale din cadrul ediţiei din 2008 a Paradei festivalului autumnal Yongsan (용산 가을축제) din Seul.

Artele[modificare | modificare sursă]

Artele și cultura Coreei au fost puternic influențate de-a lungul anilor de contactul cu China. Budismul, care a dominat viața coreeană din secolul VII până în secolul XII, a influențat mult artele. Multe temple budiste, mănăstiri, morminte sfinte, palate și alte opere de artă ajută la dezvoltarea turismului Coreei de Sud. În timpul dinastiei Koryo au fost construite numeroase opere de artă. Poveștile populare, muzica, poezia și teatrul, toate fac parte din tradiția budistă și confuciană.

Muzica[modificare | modificare sursă]

Muzica coreană poate fi împărțită în două tipuri: muzica tradițională și muzica modernă.

Muzica tradițională coreeană, numită „hanguk eumak”, s-a dezvoltat în moduri diferite de-a lungul secolelor și a îndeplinit un rol important în ceremonii și evenimente.

Muzica coreeană modernă, numită K-pop (engleză : Korean Pop) e un gen muzical ce constă în muzică electronică, hip hop, pop, dance, reggae, rock și R&B, originară din Coreea de Sud. Pe lângă muzică, K-pop-ul a evoluat într-o mică subcultură între adolescenții și adulții tineri din Asia de Sud-Est și centrală, rezultând într-un interes larg răspândit în ceea ce privește interesul pentru tendințele cântăreților și trupelor de K-pop.

Filmul și televiziunea[modificare | modificare sursă]

Modernizarea şi tehnologia sunt principalii factori care au modelat cultura contemporană

Principalele posturi de televiziune din Coreea de Sud sunt MBC, SBS și KBS, ultima dintre ele este televiziunea națională sud-coreeană. Aceste posturi de televiziune au regizat filme și seriale care s-au bucurat de mari succese pe plan internațional. Dezvoltarea industriei filmului s-a accentuat după Războiul din Coreea de atunci și până în 1972, filmul sud-coreean a trăit așa-numita epoca de aur. În ultimii ani, mai multe filme și mai mulți regizori și actori din Coreea de Sud au reușit să obțină premii la festivaluri internaționale. Filmele și serialele sud-coreene au fost difuzate în mai multe state precum: Japonia, Republica Populară Chineză, Vietnam, Australia, România, Bosnia și Herțegovina, Kazahstan, etc.

Patrimoniu mondial UNESCO[modificare | modificare sursă]

Până în anul 2011, pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 10 obiective din această țară.

Economie[modificare | modificare sursă]

După cel de-al Doilea Război Mondial, Statele Unite ale Americii au sprijint economia sud-coreeană.

Coreea de Sud este o putere economică la nivel mondial și face parte din categoria țărilor dezvoltate. Are a douăsprezecea economie la nivel mondial și a treia în Asia, după Japonia și China. Cel mai mare partener comercial și de export al Coreei de Sud este, astăzi, China. Țara a avut o creștere economică rapidă datorită exporturilor de produse finite, fiind una din cei Patru Tigri Asiatici[16]. Cele mai importante ramuri ale industriei sunt construcția de automobile, de semiconductoare, de electronice (Samsung și LG Electronics), de nave și industria siderurgică.

Petrolul extras din Insula Jeju este prelucrat în rafinăriile de la Yosu și Ulsan. În industria siderurgică sunt folosite minereuri de fier extrase de la Chongju și Yangyang, cărbuni cocsificabili extrași, în special, de la Samchock și lemn. Cele mai mari centre siderurgice sunt Inchon și Insula Jeju. Principalele produse chimice sunt acidul sulfuric, soda caustică și soda calcinată, îngrășămintele azotoase și chimice, concentratele complexe și produsele petrochimice (cauciuc, mase plastice, etc), care se produc, în special, la cel mai mare centru petrochimic, cel de la Ulsan. În domeniul construcției de automobile, țara se află pe locul al cincilea pe glob, cei mai mari producători fiind Hyundai și Kia Motors[17]. Agricultura polarizează 12% din populația activă, dar, deși este foarte productivă, nu asigură necesarul intern. Pe jumătate din suprafața agricolă se cultivă orezul, pe 11% din terenuri orz, iar pe restul se mai cultivă batate, tutun și soia. Pescuitul reprezintă, la rândul său, o altă ramură importantă, plasând Coreea de Sud pe locul 9 în lume.

Comerțul[modificare | modificare sursă]

Comerțul exterior a crescut mult în anii '60, ducând la dezvoltarea economică a acestui stat. Coreea de sud își exportă produsele în SUA, Republica Populară Chineză, Japonia și Republica China (Taiwan), etc. Coreea de Sud exportă: textile, utilaje, nave, produse electrotehnice, automobile, articole de cauciuc, conserve de pește și porțelan, iar principalele produse importate sunt: petrol, produse petrochimice, produse chimice, materii prime, mașini și utilaje.

Transporturile și comunicațiile[modificare | modificare sursă]

Sunt bine dezvoltate, principala cale ferată leagă orașele Seul, Daejeon, Daegu și Busan. Coreea de Sud are 11 mari porturi și 4 mari aeroporturi. Și comunicațiile sunt bine dezvoltate, Coreea de Sud are 84 statii de radio AM și 53 de stații FM. Coreea de Sud este un mare producător de telefonie mobilă, principalele companii sunt LG și Samsung.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Coreea de Sud
Imagine satelitară a Coreei de Sud

Coreea de Sud ocupă teritoriul sudic al Peninsulei Coreea, care pătrunde în mare aproximativ 1 100 km. Această peninsulă muntoasă este înconjurată la vest de Marea Galbenă, la est de Marea Japoniei și în sud de Strâmtoarea Coreea și Marea Chinei de Est. Suprafața totală a țării este de 99 617,39 km².

Coreea de Sud poate fi împărțită în patru mari regiuni:

  • partea estică cu munți înalți și câmpii litorale înguste;
  • partea vestică cu vaste câmpii litorale, râuri și dealuri domoale
  • partea sud-vestică cu munți și văi
  • partea sud-estică dominată de întinsul bazin al Râului Nakdong.

Teritoriul țării este predominant muntos și este, în mare parte, neutilizabil în agricultură. Zonele de șes constituie doar 30% din suprafața totală.

Aprope 3.000 de insule, majoritatea nelocuite, aflate pe coasta vestică și estică, intră în componența teritoriului Coreei de Sud. Insula Jeju se află la aproximativ 100 kilometri sud în largul Mării Chinei de Est. Este cea mai mare insulă, cu o suprafață de 1 845 km². Aici se atinge cea mai ridicată altitudine, de 1 950 metri pe vulcanul stins Halla-san. Alte insule mai sunt Ulleungdo și Liancourt Rocks, care este situată la cea mai mare distanță în largul mării dintre toate insulele, precum și Insula Marado, care este cel mai sudic punct. Liancourt Rocks este una dintre numeroasele insule disputate cu Japonia[18], iar Ulleungdo este nelocuită.

Clima este temperată cu precipitații bogate în timpul verii și ierni care pot fi foarte friguroase. În Seul, temperatura medie a lunii ianuarie variază între -7 °C și 1 °C, iar temperatura medie a lunii iulie variază între 22 °C și 29 °C. În partea de sud, temperaturile sunt mai ridicate iarna și mult mai scăzute în depresiunile intramontane. Cantitatea de precipitații este concentrată între lunile de vară, din iunie până în septembrie. Coasta de sud este locul unde se produc taifunurile târzii, cu vânturi puternice și precipitații abundente. Precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 1 370 mm/m2 an în Seul și 1 470 mm/m2 an în Busan.

Hidrografia: Râurile din Coreea de Sud sunt scurte și repezi. Ele sunt folosite mult pentru irigații și pentru crearea hidroelectricității, dar au o valoare limitată pentru navigație. Cele mai importante râuri sunt: Taedong, Han și Kum în partea centrală a țării și Naktong în sud-est.

Vegetația corespunde florei manciuriene apărute la contactul dintre pădurile temperate boreale (taigaua) și vegetația subtropicală și tropicală meridională. Pădurile ocupă în ansamblu peste 70% din suprafața peninsulei. De mare valoare economică sunt cedrul coreean, molidul negru și argintiu, pinul roșu, stejarul, teiul castaniu, dafinul, stejarul semperviriscent, ginkgo, bambusul etc.

Fauna este diversă și cuprinde unele specii de interes cinegetic: tigrul de Ussuri, pantera, ursul brun, ursul negru, lupul roșu, jderul cu gușă galbenă, pisica salbatică, cerbul nobil, cerbul pătat, elanul, veverița, iepurele, fazanii etc.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Korea's Population: 50 million”. National Statistics Office. 2012. http://kostat.go.kr/portal/english/news/1/9/index.board?bmode=download&bSeq=&aSeq=259208&ord=1. Accesat la 8 august 2012. 
  2. ^ a b c d South Korea”. International Monetary Fund. 1 septembrie 2011. http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2011/02/weodata/weorept.aspx?sy=2009&ey=2016&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=542&s=NGDPD%2CNGDPDPC%2CPPPGDP%2CPPPPC%2CLP&grp=0&a=&pr1.x=52&pr1.y=18. Accesat la 5 noiembrie 2011. 
  3. ^ Gini index CIA World Fact Book
  4. ^ Human Development Report 2010”. United Nations. 2010. http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2010_EN_Table1.pdf. Accesat la 5 noiembrie 2010. 
  5. ^ R.L. Forstall, R.P. Greene și J.B. Pick, „Which are the largest? Why published populations for major world urban areas vary so greatly”, Conferința City Futures (Universitatea statului Illinois la Chicago, iulie 2004) – Tabelul 5 (p. 34)
  6. ^ The 2008 Global Cities Index | Foreign Policy
  7. ^ http://www.scribd.com/doc/4853873/Korea-Travel-Guide The habitation of man in Korea seems to have started half a million years ago
  8. ^ A Short History of Korea
  9. ^ http://www.nautilus.org/DPRKBriefingBook/agreements/CanKor_VTK_1953_07_27_korean_armistice_agreement.pdf
  10. ^ Professor Han Sung Joo: Reunification And Korean Foreign Policy - Research and Read Books, Journals, Articles at Questia Online Library
  11. ^ https://archive.is/20120908111135/www.russian-embassy.org/english/political.html
  12. ^ http://www.un.org/en/members/growth.shtml
  13. ^ Kim Dae-jung - Biography
  14. ^ http://www.nec.go.kr/english/political/meaning_concept.html
  15. ^ http://kosis.kr/abroad/abroad_01List.jsp?parentId=A
  16. ^ Rise of Asian tiger - The Standard
  17. ^ Hyundai-Kia
  18. ^ Dokdo Takeshima Island Liancourt Rocks The Historical Facts of the Dokdo / Takeshima Island Dipute Between Korea and Japan

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Marius Lungu, Statele Lumii - Antologie, Editura Steaua Nordului, Constanța, 2004

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Coreea de Sud


Flag of South Korea.svg Subiecte Coreea de SudSud-coreeniLimba coreeană

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie  •
 • Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică  •
 • Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal  • •