Cluj-Mănăștur

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Biserica Calvaria din Mănăștur

Mănăștur, în lucrările istorice mai ales Cluj-Mănăștur, (în maghiară Kolozsmonostor, în dialectul săsesc Appesdorf, în germană Abtsdorf, în trad. "Satul Abatelui") este din 1895 parte a municipiului Cluj. Localitatea Cluj-Mănăștur s-a format în jurul Abației Benedictine de aici, de unde-i provine și numele (atât în română, cât și în maghiară și germană).

Începând cu anul 1965 cea mai mare parte a caselor vechiului Mănăștur au fost demolate, pentru a face loc unui mare cartier de blocuri, cel mai mare din oraș. Din anul 2008 Mănășturul deține o primărie de cartier, situată pe Str. Ion Meșter nr. 10.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Așezarea Mănăștur a început să se înfiripe în secolul al IX-lea, în jurul ridicăturii de pământ pe care ulterior, în secolul al XI-lea s-a ridicat mănăstirea benedictină care a funționat aici. Mănășturul a fost atestat documentar încă din anul 1063.

Din perioada colonizării germane a Clujului aici începe să se formeze un grup de țărani liberi care deserveau abația. Pe lângă aceștia se vor aduna aici și mulți români, care nu aveau drept de a se așeza în cetatea Clujului.

La CIuj-Mănăștur exista o mănăstire zidită de „quondam Paulus a Macedonia", negustor în Cluj, împreună cu ginerele său, „Georgius Literátus Christophor", de asemenea negustor în Cluj. Vlădica Teofil le dă din soborul ținut în Alba-Iulia la 17 Iunie 1696 lor, și urmașilor lor, dreptul de patronat asupra mănăstirii[1].

În anul 1895 satul devine parte componentă a orașului Cluj. Conform datelor ultimului recensământ separat pentru Mănăștur, din anul 1890, din totalul de 3.099 de locuitori, 1.569 s-au declarat maghiari, 1.489 români, 16 germani, 5 slovaci ș.a. La începutul secolului al XX-lea satul era unul mixt, româno-maghiar.

La Mănăștur existau în perioada interbelică două parohii, una greco-catolică, deservită de călugării din Ordinul Sf. Vasile cel Mare, care avea drept lăcaș de cult (închiriat pe 30 de ani) Biserica Calvaria, și una romano-catolică, cu sediul pe str. Mănăștur la nr. 4, deservită de iezuiți.

În timpul administrației maghiare din anii 1940-1944 Mănășturul s-a aflat la o distanță de 1km de frontiera cu Regatul Român, situată pe Dealul Feleacului, între Mănăștur și Feleac. Ca buni cunoscători ai locului, unii dintre mănăștureni s-au ocupat în perioada respectivă cu acțiuni de contrabandă și de trafic de persoane, în urma cărora au fost salvate viețile unor evrei.[necesită citare]

În 1946 satul a sprijinit, alături de satele Someșeni și Florești greva studenților din Cluj[2] și a fost unul dintre principalele puncte de rezistență împotriva instalării comunismului (democrației populare) în zonă. În perioada instalării comunismului satul era cunoscut pentru faptul că la intrare (aproximativ în zona din fața fabricii de bere) sătenii au menținut o pancartă pe care scria cu litere mari: „PÂNĂ AICI DEMOCRAȚIA, DE AICI MĂNĂȘTUR![3] [4].

"Mănășturul însemna grădini de vară, restaurante tot la a doua casă, trandafiri. Acolo mi-am trăit studenția mea, era o viață interesantă, iar mănășturenii erau petrecăreți, dădeau tonul. Totul a dispărut, nu mai e nimic", spune istoricul Gheorghe Bodea.

În perioada 1965-1989 casele au fost demolate, iar pe teritoriul satului a fost dezvoltat de către un grup de arhitecți nord-coreeni cartierul cu același nume. Blocurile construite aici au reprezentat locuințe funcționale pentru muncitorii de la Combinatul de Utilaj Greu Cluj-Napoca. Pentru popularea sa au fost aduși oameni de la sate din întregul județ. Locuitorii și-au păstrat și acum spiritul rural, în fața blocurilor existând de multe ori bănci de lemn pe care oamenii stau și povestesc sau joacă cărți. În prezent este cel mai populat cartier al municipiului Cluj-Napoca, cu app. 120.000 de locuitori.

Artere[modificare | modificare sursă]

Străzile cele mai importante sunt:

  • Calea Mănăștur, care leagă centrul Clujului de carterul Mănăștur și se continuă cu Calea Florești, spre Oradea
  • Strada Primăverii (fostă "Lingurarilor", fostă "Mareșal Ion Antonescu")
  • Intrare dinspre Oradea Calea Floresti, Calea Manastur, Str. Motilor, P-ta Pacii, Napoca, Eroilor, Dorobantiilor,A.Vlaicu, T.Vuia* spre Aeroportul international si iesire spre Dej.
Intrare dinspre Dej, Str. T Vuia, A.Vlaicu 21 Decembrie 1989, Memorandumului, Motilor, Calea Manastur, Calea Floresti, iesire spre pollus Center si Oradea.
Intrare dinspre Zalau, Calea Baciului, Str. Corneliu Coposu,Giordano Bruno, Gara Centrala,Horea, P-a Mihai Viteazul, Cuza Voda, P-a Avram Iancu, P-ta Stefan cel Mare, Calea Turzii, urcare pe dealul Feleacului si iesirea spre Turda.

Obiective[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Romano-Catolică "Calvaria",
  • Biserica Ortodoxă "Sfinții Petru și Pavel" (în construcție),
  • Blocul de Locuințe S4 de pe strada Primăverii, cel mai mare bloc de locuințe din România

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal
  2. ^ Greva studenteasca de la Cluj - 1946
  3. ^ Democrația se referă la "democrația populară" instalată de comuniști (acesta era denumirea folosită în acea perioadă)
  4. ^ http://www.romanialibera.ro/articol-Inghititorul-de-sate-89420.htm

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Bodea Gheorghe - Clujul vechi și nou, Cluj-Napoca, 2002
  • Alicu Dorin - Cluj-Napoca, de la începuturi până azi, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995
  • Lukacs Jozsef - Povestea „orașului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005
  • Cluj-Napoca - Ghid, Editura Sedona, 2002
  • Ștefan Pascu, Viorica Marica - Clujul medieval, Editura Meridiane, București, 1969
  • Ștefan Pascu, Iosif Pataki, Vasile Popa - Clujul, 1957
  • Aurel Anton - Cluj. Ghid turistic al județului, Editura pentru turism, București 1973
  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2008). Castles & Fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]




Stema Clujului Cartierele Clujului:

Andrei Mureșanu | Bulgaria | Bună Ziua | Centru | Dâmbul Rotund | Gheorgheni | Grădinile Mănăștur | Grigorescu | Gruia | Iris | Între Lacuri | Mănăștur | Mărăști | Someșeni | Zorilor