Ghimbav (în dialectul săsesc Wedjebich, Vedjembiχ, în germană Weidenbach, Wiedenbach, în maghiară Vidombák) este un oraș din județul Brașov, Transilvania, România.
Are o populație de 5.112 (2002) locuitori.[3]
Este situat în zona de câmpie piemontană, importantă pentru agricultură, în apropierea municipiului Brașov, pe drumul european E68, calea ferată de la Brașov la Făgăraș, la intersecția unor importante căi de comunicație de-alungul râului Ghimbășel.
Una din întreprinderile aeronatice ale României, situată în acest oraș, este uzina IAR Ghimbav care produce elicopterul IAR 330, elicopter de tip Puma, fabricat sub licență.
Ghimbavul a fost menționat pentru prima dată în anul 1342[1], an în care probabil a fost fondat de coloniști germani. Din anul 1422, la fel ca toată Țara Bârsei, așezarea aparținea pământului crăiesc.[4] Multe secole la rând, locuitorii au fost în mare parte sași.
Dealungul anilor, Ghimbavul a fost de multe ori grav avariat. În anii 1422 și 1658 de către invaziile turcești, în 1469 și 1586 de dezastre incendiare, în anul 1599 de către trupele de domnitorului Mihai Viteazul, în 1602 de soldații trupelor habsburgice ale lui Gheorghe Basta și în anul 1611 de către principele Transilvaniei Gabriel Báthory. După devastarea și depopularea din anul 1422, regele Sigismund de Luxemburg a renunțat timp de zece ani la impozite pentru a încuraja popularea așezării.[5]
La începutul anului 2010 firma germană Premium AEROTEC GmbH, din compania de echipament aeronautic Premium Aerotec, a încheiat un contract pentru un teren de 6 ha, destinat construcției unei noi fabrici în Ghimbav. Investiția de aproximativ 45 milioane Euro, urmează să fie încheiată la sfârșitul anului 2011, și să creeze cca. 300 de locuri de muncă. Noua fabrică va fi integrată alături de cele din Augsburg, Bremen, Nordenham și Varel din Germania.[6]
Obiective turistice[modificare]
- Biserica fortificatǎ „Sf. Petru” a sașilor. O Bisericǎ evangelicǎ tipicǎ pentru regiunea Brașovului înconjuratǎ de ziduri masive. Aceastǎ formǎ de bisericǎ a fost construitǎ pentru apǎrarea locuitorilor satului în caz de atac. Baza zidurilor dateazǎ din secolul al XV-lea.Fortificația a fost de formă circulară, înconjurată de un șanț cu apa care era alimentat de Ghimbășel. Accesul la Biserica fortificată era în sud-estul acesteia pe un pod mobil.
În anul 1876 în locul turnului cu intrarea în cetate a fost construită primăria Ghimbavului, și fortificația s-a ruinat în ultimii decennii.
- În Ghimbav s-a inaugurat în anul 2009 pe drumul spre Cristian o Biserică Ortodoxă nouă, cu un acoperiș aurit, unică în România.
Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial. Monumentul, de tip obelisc, este amplasat în cimitirul Bisericii Ortodoxe și a fost dezvelit, în anul 1920, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Ulterior s-a adăugat o placă de marmură în memoria eroilor români din Al Doilea Război Mondial. Obeliscul este realizat din beton mozaicat, iar împrejmuirea este asigurată de un gard acoperit cu tablă. Pe două plăci de marmură sunt înscrise numele eroilor.
-
-
-
Danga pentru vitele din Ghimbav (1826)
|
Localități care au aparținut de domeniul ordinului cavalerilor teutoni din Țara Bârsei, în perioada 1211-1225. |
|
|
|
|
| După O.Mittelstrass, Beiträge zur Siedlungsgeschichte Siebenbürgens im Mittelalter, München, 1961. |
|
|
Localități săsești care au aparținut de Districtul Brașov, care a fost înglobat din 1486 în Universitatea Săsească. |
|
| Târguri |
|
 |
|
| Sate libere săsești |
|
|
Domeniul Branului și
posesiuni ale Brașovului |
|
|
Sursa 1 - Domeniul Branului și posesiuni ale Brașovului
Sursa 2 -Date preluate din Th.Nägler, „Așezarea sașilor în Transilvania” — București, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN -973-26-0229-5. |
|