Eparhia de Cluj-Gherla

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Dioecesis Claudiopolitanus-Samusuivariensis Romenorum (Eparhia de Cluj-Gherla, a Românilor) este o eparhie greco-catolică sufragană, subordonată Arhiepiscopiei Majore de Făgăraș și Alba-Iulia. În prezent episcop de Cluj-Gherla este Florentin Crihălmeanu. Biserica episcopală este Catedrala Schimbarea la Față din Cluj. Vechea biserică episcopală din Gherla (neretrocedată) are din perioada interbelică statutul de con-catedrală (vezi mai jos, secțiunea istorie). Pe 2 iunie 2005 patriarhul Teoctist a anunțat restituirea catedralei greco-catolice din Gherla.[1]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Actualul sediu al Eparhiei de Cluj-Gherla
Clădirea Seminarului Diecezan din Gherla (în prezent muzeu orășenesc)
Împărțirea ad-tivă a Bisericii Greco-Catolice

Episcopia greco-catolică de Gherla a fost înființată de Papa Pius al IX-lea la 26 noiembrie 1853 prin bula "Ad Apostolicam Sedem" ca episcopie sufragană (subordonată) Mitropoliei de Blaj. Această dieceză nou înființată cuprindea 540 de parohii în nord-vestul Transilvaniei, împreună cu alte 94 de parohii dezmembrate în eparhia greco-catolică ruteană a Muncaciului, azi în Ucraina Transcarpatică, împreună 634 parohii cu 410.000 suflete.

Episcopul Iuliu Hossu

În primul șematism diecezan publicat la Gherla în 1867 se arată la sfârșit că se află 525 parohii și 272 filii, împreună 797 comunități bisericești.

Șematismul diecezei arată pe anul 1906 un număr de 491 parohii și 365 filii, împreună 856 comunități bisericești, cu 514.148 de credincioși.

Șematismul de pe anul 1930, publicat înainte de noua arondare a provinciei mitropolitane arată că dieceza Gherlei avea 46 districte protopopești cu 512 parohii și 256 filii, împreună 768 comunități cu 572.238 de credincioși.

În anul 1930, sub păstorirea episcopului Iuliu Hossu, sediul Episcopiei de Gherla a fost mutat la Cluj, ocazie cu care denumirea episcopiei a fost schimbată în „Episcopia de Cluj-Gherla”. Biserică episcopală a devenit Catedrala Schimbarea la Față din Cluj, catedrala din Gherla primind statutul de con-catedrală.

Monumente[modificare | modificare sursă]

În cuprinsul acestei episcopii se găsește Mănăstirea Nicula, cel mai însemnat loc de pelerinaj din nordul Ardealului. Episcopia de Cluj-Gherla a deschis un proces în instanțele de judecată împotriva Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, a Mănăstirii ortodoxe Nicula și a Statului Român, proces pe care il poartă în vederea restituirii așezământului monahal care i-a aparținut până în 1948, când autoritățile comuniste au interzis Biserica Greco-Catolică, confiscându-i întreg patrimoniu, dat ulterior în folosință Bisericii Ortodoxe Române, respectiv Statului Român, însuși.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Guvernul României, Anunțul restituirii, făcut pe 2 iunie 2005 de patriarhul Teoctist (accesat 28 noiembrie 2012).

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Volum închinat celei de-a 150-a aniversǎri a Episcopiei Române Unite (Greco-Catolice) de Cluj-Gherla 1853-2003, Simona Zetea, Editura Napoca Star, 2004

Legături externe[modificare | modificare sursă]