Comuna Baciu, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Baciu
Kisbács
—  Comună  —
Stema Baciu
Stemă
Baciu se află în Romania
{{{alt}}}
Baciu
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°47′34″N 23°31′30″E / 46.79278, 23.52546°47′34″N 23°31′30″E / 46.79278, 23.525

Țară România
Județ Cluj
Statut Centru de comună
Zonă metropolitană Cluj-Napoca
Atestare 1263 [1]

Sate componente Baciu, Corușu, Mera, Popești, Rădaia, Săliștea Nouă, Suceagu

Guvernare
 - Primar Mureșan Ioan Florin (Partidul Social Democrat, ales 2012)

Suprafață
 - Total 87.51  km²

Populație (20 octombrie 2011 [2])
 - Total 10.065 locuitori
 - Densitate 115 loc./km² 

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 407055
Prefix telefonic +40 x64 [3]

Site: www.primariabaciu.ro

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Baciu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.(Click pentru imagine interactivă)
Baciu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)

Baciu (în maghiară Kisbács, germană Botschendorf) este o comună din județul Cluj, Transilvania, România, alcătuită din șapte sate.

Cuprins

Date geografice [modificare]

Comuna Baciu este situată în zona Dealurilor Clujului, pe stânga râului Nadăș, în imediata apropiere a municipiului Cluj-Napoca, din a cărei zonă metropolitană se preconizează a face parte.

Altitudinea medie: 357 m.

Comuna se întinde pe o suprafață de 76 km², având în 2011 o populație de 10.065 de locuitori.[4] Este compusă din satul Baciu, reședință de comună și satele Corușu, Mera, Popești, Rădaia, Săliștea Nouă și Suceagu.

În imediata apropiere se află Pădurea Hoia, cunoscută pentru o serie de fenomene paranormale care au avut loc în zonă.

Arii protejate [modificare]

  • Cheile Baciului (rezervație naturală mixtă, 3 ha).
  • Situl fosilifer Coruș (monument al naturii; rezervație paleontologică, 2 ha).

Istoric [modificare]

Cercetările arheologice au relevat faptul că localitatea Baciu prezintă urma unor așezări încă din neolitic. Din perioada ocupației romane au fost găsite în zonă trei morminte de incinerație, precum și diverse construcții romane, folosite de către muncitorii carierei de piatră existente aici. Totodată au fost descoperit și porțiuni ale drumului roman pavat cu pietre Napoca-Porolissum și un cimitir roman din imediata sa apropiere.

Localitatea apare atestată documentar sub numele Boach încă din anul 1263, majoritatea locuitorilor săi fiind iobagi. Primul recensământ oficial, efectuat în perioada 1784-1787, a relevat faptul că în Baciu existau 81 case și 483 de locuitori.

Demografie [modificare]

La 1 iulie 1998 avea 7.708 locuitori, dintre care 3.792 de sex masculin și 3.916 de sex femeiesc.

La recensământul din 2002 populația întregii comune era de 8.319 locuitori.

Structura etnică [modificare]

Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:

Recensământul[5] [6] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Alte etnii
1850 3.303 1.526 1.527 2 243 5
1880 3.993 1.648 2.087 4 254
1890 4.503 1.758 2.448 12 285
1900 4.811 1.940 2.759 3 109
1910 5.343 2.206 3.136 1
1920 5.270 2.153 2.962 5 150
1930 6.211 2.914 3.159 2 130 6
1941 5.947 2.384 3.367 3 188 5
1956 6.337 2.965 3.185 186 1
1966 7.330 3.851 3.396 6 76 1
1977 7.809 4.149 3.512 1 145 2
1992 7.770 4.428 2.981 2 356 3
2002 8.162 4.565 2.840 5 726 183
2011 10.064 6.393 2.989 6 647 29


Structura pe localități [modificare]

Structira populației, dispusă pe localitățile comunei la Recensământul din 2011 era astfel[7]:

Lăcașuri de cult [modificare]

  • Biserica Reformată-Calvină (secolul al XVIII-lea) din satul Mera.
  • Biserica Reformată-Calvină (1747-1749) din satul Suceagu.
  • Biserica din lemn „Sf. Ion Botezătorul” (1750) din satul Săliștea Nouă.
  • Biserica de lemn (1771) cu picturi originare din satul Suceagu.
  • Biserica de lemn Greco-Catolică „Schimbarea la Față” din satul Popești.

Obiective turistice [modificare]

Date economice [modificare]

Localitatea a avut o bază economică agrară, fiind cultivate cereale, legume, viță de vie și pomi fructiferi. O altă activitate economică a fost creșterea animalelor.

Dupa cel de-al 2-lea razboi mondial a inceput un proces de modernizare a satului. Pașii pe calea dezvoltării au fost:

  • Introducerea de tehnologii moderne pentru exploatarea celor 2 cariere de piatra
  • Deschiderea unei platforme industriale
  • Electrificarea comunei
  • Realizarea unui sistem de alimentare a populatiei cu apa potabila
  • Construirea unor cartiere de blocuri pentru locuit
  • Introducerea gazului metan
  • ș.a.

Bibliografie [modificare]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 

Legături externe [modificare]

Note [modificare]

Galerie de imagini [modificare]