Vierme lat

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Plathelminthes
Bedford's Flatworm.jpg
Viermele lat Bedford (Pseudobiceros bedfordi)
Clasificare științifică
Domeniu: Eukarya
Regn: Animalia
Subregn: Eumetazoa
Încrengătură: Plathelminthes
Gegenbaur, 1859
Clase

Cestoda
Monogenea
Trematoda
Turbellaria

Viermii lați (încrengătura Plathelminthes - din greacă platy = lat, plat și helminthes = vierme) sunt viermii care au corpul turtit dorsoventral. Ei trăiesc în ape dulci și sărate, în pădurile tropicale, ducând un mod de viață liber. Numeroase specii trăiesc ca paraziți în corpul altor organisme. Ei au urmatoarele sisteme de organe: sistemul nervos, epitelial, muscular, digestiv, excretor și de reproducere. Se cunosc peste 12.000 de specii de viermi lați. Principalele clase sunt: planariile, teniile și gălbeaza. Viermii lați au 3 straturi de celule diferențiate: ectoderm, endoderm și mezoderm și 4 sisteme de organe cu țesuturi slab diferențiate.

Plathelminții sunt viermi clasificați ca protostomieni cu simetrie bilaterală, turtiți pe axa dorso-ventrală și cu cavitatea corpului de origine blastoceliană. Aceasta este plină cu un parenchim mezenchimatic ce reprezintă mediul intern al viermelui. În această cavitate sunt prezente lacune prin care circulă un lichid care are rolul sângelui și al limfei.

Corpul poate fi unitar sau împărțit în proglote (clasa Eucestoda). În fiecare dintre acestea aparatul genital se repetă, asigurând hiperfecunditatea. Tegumentul poate fi infranucleat, sincițial sau celular, fiind prevăzut cu cili la formele libere (Clasa Turbellaria) sau cu o cuticulă (la formele parazite din celelalte clase)și care împreună cu musculatura derivată din mezoderm formează 'teaca musculo-cutană

În general, la formele libere, tegumentul prezintă o rețea bogată de glande și care apar pe tot corpul acestora.La formele parazite există diverse formațiuni derivate din cuticulă și care servesc pentru fixarea parazitului de gazda sa (spini, cârlige, solzi etc.).

În cazul formelor libere formațiunile cuticulare reprezintă armături ale aparatului copulator.

Sistemul nervos-este prezent sub teaca musculo-cutană. Formele de tip primitiv (Acoela)prezintă un sistem nervos alcătuit dintr-un plex subcutanat și o comasare de elemente nervoase alcătuind un creier rudimentar. La formele mai evoluate elementele ce formează plexul se condensează și ele rezultând 3 până la 6 perechi de cordoane care se unesc între ele prin comisuri.

Organele de simț sunt mai bine dezvoltate la formele libere (tangoreceptori, statociști, oceli, fosete ciliate etc.). Formele parazite au doar celule receptoare și chemoreceptoare.

Aparatul digestiv-nu apare la toate speciile.Are un singur orificiu (orificiul bucal)apoi faringele (cu structură variată) și la sfârșit intestinul care poate avea o ramificație simplă sau poate fi închis în "fund de sac". Anusul lipsește. Tubul digestiv nu este prezent la Clasa Cestoda și familia Fecampiidae (platheminți paraziți ai clasei Turbellaria).

Aparatul excretor-corespunde tipului protonefridian. În partea terminală a acestui sistem apare o celulă cu flamură vibratilă (celulă de formă stelată cu canalicul excretor+un mănunchi de cili vibratili).Canaliculele excretoare se continuă cu un canal excretor longitudinal. Ele se pot deschide la exterior independent sau se pot uni într-un trunchi excretor. Segmentul tubular al celulei cu flamură vibratilă are o structură similară cu gulerașul citoplasmatic al choanocitelor de la spongieri.

Aparatul genital-majoritatea speciilor de plathelminți sunt hermafrodite (o excepție notabilă de la această regulă fiind genul Schistosoma, aparținând clasei Trematoda și care pot provoca boli grave la om).

Gonada femelă este împărțită in 2 segmente: segmentul vitelogen care indeplinește funcția de producere a celulelor viteline și segmentul germigen care produce ovule. La speciile cu intestin prezent glandele vitelogene merg în paralel cu traiectul acestuia, astfel facilitându-se absorbția substanțelor nutritive. La clasa Cestoda, glandele vitelogene sunt situate sub tegument. La aparatul genital femel este anexată o bursă copulatoare sau seminală, un uter pentru acumlarea ouălor, un receptacul seminal precum și o serie de glande anexe. În unele cazuri se diferențiază și un penis. Orificiile genitale se deschid la unele specii separat iar la altele se unesc într-un por comun.

Reproducerea și dezvoltarea platheminților-fecundarea este internă și încrucișată având loc prin copulare sau depunerea spermatoforului la suprafața corpului. La speciile cu gonadă femelă unitară ouăle sunt de tip ectolecit. La unele turbelariate marine larva amintește de larva trocoforă, prezentă la grupul spiraliilor (Filum Annelida, Filum Mollusca, Filum Nemertini).

Speciile parazite au cicluri evolutive mult mai complexe în care apar mai multe generații (și la un număr mare de specii și schimb de gazde).

Clasa Turbellaria (cu foarte puține excepții)prezintă forme adaptate la viața liberă.Celelalte clase cuprind în exclusivitate forme parazite. De obicei, gazda definitivă este un vertebrat, gazda intermediară poate fi atât un nevertebrat cât și un vertebrat. Cuticula formelor parazite prezintă o rezistență crescută la enzimele digestive ale gazdei dar dacă în ea apar fisuri, parazitul nu se mai poate apăra împotriva atacului enzimatic al gazdei.

Clasificarea[modificare | modificare sursă]

Rprezentant al clase Turbellaria Pseudoceros dimidiatus
  • Clasa Turbellaria ;
  • Clasa Monogenoidea;
  • Clasa Trematoda;
  • Clasa Cestoda.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Matic Z., Năstăsescu M. et colab.-„Zoologia Nevertebratelor”, E.D.P., 1983, pag. 88-89.