Vierme lat

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Viermii laţi (încrengătura Platyhelminthes - din greacă platy = lat, plat şi helminthes = vierme) sunt viermii care au corpul turtit dorsoventral. Ei trăiesc în bazine de apă dulce şi sărată, în pădurile tropicale, ducând un mod de viaţă parazitar. Ei au urmatoarele sisteme de organe: sistemul nervos, epiteliar, muscular, digestiv, excretor şi de reproducere. Se cunosc peste 12.000 de specii de viermi laţi. Principalele clase sunt: planariile, teniile şi gălbeaza. Viermii laţi au 3 straturi de celule diferenţiate: ectoderm, endoderm şi mezoderm şi 4 sisteme de organe cu ţesuturi slab diferenţiate.

Plathelminţii sunt viermi clasificaţi ca protostomieni cu simetrie bilaterală, turtiţi pe axa dorso-ventrală şi cu cavitatea corpului de origine blastoceliană.Aceasta este plină cu un parenchim mezenchimatic ce reprezintă mediul intern al viermelui.În această cavitate sunt prezente lacune prin care circulă un lichid care are rolul sângelui şi al limfei.

Corpul poate fi unitar sau împărţit în proglote (clasa Eucestoda).În fiecare dintre acestea aparatul genital se repetă, asigurând hiperfecunditatea.Tegumentul poate fi infranucleat, sinciţial sau celular, fiind prevăzut cu cili la formele libere (Clasa Turbellaria)sau cu o cuticulă (la formele parazite din celelalte clase)şi care împreună cu musculatura derivată din mezoderm formează 'teaca musculo-cutană

În general,la formele libere, tegumentul prezintă o reţea bogată de glande şi care apar pe tot corpul acestora.La formele parazite există diverse formaţiuni derivate din cuticulă şi care servesc pentru fixarea parazitului de gazda sa (spini, cârlige, solzi etc.).

În cazul formelor libere formaţiunile cuticulare reprezintă armături ale aparatului copulator.

Sistemul nervos-este prezent sub teaca musculo-cutană.Formele de tip primitiv (Acoela)prezintă un sistem nervos alcătuit dintr-un plex subcutanat şi o comasare de elemente nervoase alcătuind un creier rudimentar.La formele mai evoluate elementele ce formează plexul se condensează şi ele rezultând 3 până la 6 perechi de cordoane care se unesc între ele prin comisuri.

Organele de simţ sunt mai bine dezvoltate la formele libere (tangoreceptori, statocişti, oceli, fosete ciliate etc.).Formele parazite au doar celule receptoare şi chemoreceptoare.

Aparatul digestiv-nu apare la toate speciile.Are un singur orificiu (orificiul bucal)apoi faringele (cu structură variată) şi la sfârşit intestinul care poate avea o ramificaţie simplă sau poate fi închis în "fund de sac".Anusul lipseşte.Tubul digestiv nu este prezent la Clasa Cestoda şi familia Fecampiidae (platheminţi paraziţi ai clasei Turbellaria).

Aparatul excretor-corespunde tipului protonefridian.În partea terminală a acestui sistem apare o celulă cu flamură vibratilă (celulă de formă stelată cu canalicul excretor+un mănunchi de cili vibratili).Canaliculele excretoare se continuă cu un canal excretor longitudinal.Ele se pot deschide la exterior independent sau se pot uni într-un trunchi excretor.Segmentul tubular al celulei cu flamură vibratilă are o structură similară cu guleraşul citoplasmatic al choanocitelor de la spongieri.

Aparatul genital-majoritatea speciilor de plathelminţi sunt hermafrodite (o excepţie notabilă de la această regulă fiind genul Schistosoma, aparţinând clasei Trematoda şi care pot provoca boli grave la om).

Gonada femelă este împărţită in 2 segmente : segmentul vitelogen care indeplineşte funcţia de producere a celulelor viteline şi segmentul germigen care produce ovule.La speciile cu intestin prezent glandele vitelogene merg în paralel cu traiectul acestuia, astfel facilitându-se absorbţia substanţelor nutritive.La clasa Cestoda, glandele vitelogene sunt situate sub tegument.La aparatul genital femel este anexată o bursă copulatoare sau seminală, un uter pentru acumlarea ouălor, un receptacul seminal precum şi o serie de glande anexe.În unele cazuri se diferenţiază şi un penis.Orificiile genitale se deschid la unele specii separat iar la altele se unesc într-un por comun.

Reproducerea şi dezvoltarea platheminţilor-fecundarea este internă şi încrucişată având loc prin copulare sau depunerea spermatoforului la suprafaţa corpului.La speciile cu gonadă femelă unitară ouăle sunt de tip ectolecit.La unele turbelariate marine larva aminteşte de larva trocoforă, prezentă la grupul spiraliilor (Filum Annelida, Filum Mollusca, Filum Nemertini).

Speciile parazite au cicluri evolutive mult mai complexe în care apar mai multe generaţii (şi la un număr mare de specii şi schimb de gazde).

Clasa Turbellaria (cu foarte puţine excepţii)prezintă forme adaptate la viaţa liberă.Celelalte clase cuprind în eclusivitate forme parazite.De obicei, gazda definitivă este un vertebrat, gazda intermediară poate fi atât un nevertebrat cât şi un vertebrat.Cuticula formelor parazite prezintă o rezistenţă crescută la enzimele digestive ale gazdei dar dacă în ea apar fisuri, parazitul nu se mai poate apăra împotriva atacului enzimatic al gazdei.

Clasificarea -clasa Turbellaria ; -clasa Monogenoidea; -clasa Trematoda; -clasa Cestoda.

[modifică] Bibliografie

Matic Z. , Năstăsescu M. et colab.-"Zoologia Nevertebratelor", E.D.P., 1983, p.88-89.