Gubernia Basarabia
|
|||||||||||||||||||||||
| Istoria Moldovei | |
Acest articol este parte a unei serii |
|
| Antichitatea | |
|---|---|
| Războaiele daco-romane | |
| Daci liberi | |
| Moldova | |
| Descălecatul Moldovei Bătălii |
|
| Epoca fanariotă | |
| Tratatul de la București | |
| Basarabia | |
| Basarabia sub ocupație rusă | |
| Gubernia Basarabiei | |
| Rusificarea | |
| Basarabia română | |
| Republica Democratică Moldovenească | |
| Unirea Basarabiei cu România | |
| România în al Doilea Război Mondial | |
| Basarabia sovietică | |
| RASS Moldovenească | |
| RSS Moldovenească | |
| Moldova contemporană | |
| Declarația de Independență | |
| Protestele de la Chișinău | |
| Istoria Moldovei Independente | |
| Republica Moldova | |
| Identitate națională | |
| Găgăuzia | |
| Transnistria | |
|
Portal Moldova |
Basarabia a fost un oblast (1812–1871) iar mai târziu o gubernie (1871–1917) în cadrul Imperiului Rus. Teritoriul a fost răpit Moldovei prin Tratatul de la București (1812), care a urmat războiului ruso-turc din anii 1806-1812. Gubernia a fost desființată în octombrie 1917, o dată cu proclamarea Republicii Democratice Moldovenești.
Cuprins |
Istorie[modificare]
Anexare[modificare]
În momentul în care Imperiul Rus a observat slăbirea Imperiului Otoman, a ocupat jumătatea de est a Moldovei, între Prut și Nistru. Această acțiune a fost urmată de șase ani de război, care au fost încheiați prin Tratatul de la București (1812), prin care Imperiul Otoman a recunoscut anexarea rusă a provinciei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[1]).
Oblastul și Gubernia Basarabia[modificare]
După anexare, boierii locali, conduși de Gavriil Bănulescu-Bodoni, Mitropolit al Chișinăului și Hotinului, au semnat o petiție pentru auto-guvernare și crearea unui guvern civil, bazat pe legile moldovenești tradiționale. În 1818, o regiune autonomă specială a fost creată, care a avut atât româna cât și rusa ca limbi folosite de administrația locală. Bănulescu-Bodoni, de asemenea, a obținut permisiunea pentru deschiderea unui seminar și o tipografie, biserica din Basarabia fiind o eparhie a Bisericii Ortodoxe Ruse.
Sudul Basarabiei[modificare]
Heraldică[modificare]
Geografie[modificare]
Diviziuni administrative[modificare]
Din 1812 până în 1918 au existat 12 ținuturi, care au fost apoi unite în 6, apoi reîmpărțite în 9 ținuturi. Două dintre acestea din urmă, ținutul Cahul și ținutul Ismail au fost înapoiate Principatului danubian Moldova în 1856. Acolo au fost organizate ca trei județe, deoarece județul Bolgrad a fost creat din o parte a județului Ismail. Atunci când au fost anexate din nou de către Imperiul Rus, în 1878, acestea au fost unite împreună cu județul Ismail, astfel că, din 1878 până în 1917 au existat 8 ținuturi.
- județul Iași (mai târziu Ținutul Bălți)
- Ținutul Orhei
-
- Ținutul Lăpușna (mai târziu Ținutul Chișinău)
- Ținutul Tighina (mai târziu Ținutul Bender)
- Ținutul Ismail (mai târziu Ținutul Izmail)
-
- județul Tigheciu (mai târziu Ținutul Cahul)
- Ținutul Cetatea Albă (mai târziu Ținutul Akkerman)
| № | Ținutul | Reședință de ținut Populație |
Suprafață, verste² |
Suprafață, Km² |
Populație[2] (1897), oameni. |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Akkerman | Akkerman (28 258) | 7 282,7 | 8 288,0 | 265 247 |
| 2 | Bălți | Bălți (18 478) | 4 871,0 | 5 543,5 | 211 448 |
| 3 | Bender | Bender (31 797) | 5.398,5 | 6.143,8 | 163.118 |
| 4 | Ismail | Ismail (22 295) | 8 128,0 | 9 250,2 | 244 274 |
| 5 | Chișinău | Chișinău (108 483) | 3 271,0 | 3 723,0 | 279 657 |
| 6 | Orhei | Orhei (12 336) | 3 632,0 | 4 133,4 | 213 478 |
| 7 | Soroca | Soroca (15 351) | 4 010,7 | 4564,2 | 218 861 |
| 8 | Hotin | Hotin (18 398) | 3 501,9 | 3 985,4 | 307 532 |
Demografie[modificare]
Stăpânirea rusă a dus la schimbări importante în structura etnică a Basarabiei, în special ca urmare a politicii ruse de imigrare din provinciile vecine. Imigrația nu a fost uniformă: în unele județe, în părțile de nord și de sud ale Basarabiei (de exemplu, Hotin și Akkerman), imigrarea a condus la un număr mai mare de ucraineni față de (români) moldoveni, în timp ce în zonele rurale din centru majoritari erau (românii) moldovenii.[3]
| Recensământ | Populație | Moldoveni (Români) |
Ucrainieni și ruși |
Evrei |
|---|---|---|---|---|
| 1817 | 482,630 | 86% | 6.5% | 1.5% |
| 1856 | 990,000 | 74% | 12% | 8% |
| 1897 | 1,935,412 | 56% | 18.9% | 11.7% |
Potrivit primului recensământ rus din 1817 populația era formată din:
- 83.848 familii de români (86% din totalul populației)
- 6.000 familii de ruteni (6,5%)
- 3.826 familii de evrei (1,5%)
- 1.200 familii de lipoveni (1,5%)
- 640 familii de greci (0,7%)
- 530 familii de armeni (0,6%)
- 241 familii de bulgari (0,25%)
- 241 familii de găgăuzi (0,25%)
Politică[modificare]
În Basarabia a activat Pavel Crușeveanu, ziarist cu renume pentru publicațiile sale.
Guvernatorii Basarabiei[modificare]
| Perioada | Guvernator | Perioada | Guvernator | |
|---|---|---|---|---|
| 1812—1813 | Scarlat Sturdza | 1863—1867 | Platon Alexandrovici Antonovici | |
| 1813—1816 | I. М. Garting | 1867—1871 | I. Е. Gangardt | |
| 1816—1817 | Karageorgi | 1871—1879 | N. I. Șebeko | |
| 1817—1825 | Constantin Katakazi | 1879—1881 | Е. О. Ianovschi | |
| 1825—1828 | V. F. Timkovschi | 1881—1883 | М. М. Koniar | |
| 1828 | Turgenev | 1883—1889 | А. P. Constantinovici | |
| 1828—1829 | Prajevschi | 1899—1903 | V. S. Raaben | |
| 1829—1833 | А. S. Sorokunschi | 1903—1904 | Serghei D. Urusov | |
| 1833—1834 | P. I. Averin | 1904—1908 | Alexei Nicolaevici Haruzin | |
| 1834—1854 | Pavel Fiodorov | 1908—1912 | I. V. Kankrin | |
| 1854—1857 | М. S. Ilinschi | 1912 | А. N. Iugan | |
| 1857—1862 | Fanton de Verraion | 1912—1915 | М. Е. Gilhem | |
| 1862—1863 | I. О. Velio | 1915—1917 | М. М. Voronovici |
Cultură[modificare]
Religie[modificare]
Referințe[modificare]
- ^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
- ^
- ^ Hitchins, p. 240-241
Bibliografie[modificare]
- Keith Hitchins, Rumania: 1866-1947 (Oxford History of Modern Europe). 1994, Clarendon Press. ISBN 0-19-822126-6
- Charles King, The Moldovans: Romania, Russia, and the Politics of Culture, 2000, Hoover Institution Press. ISBN 0-8179-9791-1
Legături externe[modificare]
- 200 DE ANI DE LA ANEXAREA BASARABIEI DE CĂTRE RUȘI „Am fost ținuți ca africanii, în bantustane“, 11 mai 2012, Valentina Basiul, Adevărul
- 200 DE ANI DE LA ANEXARE Experimentele rusești din Basarabia de odinioară, 16 mai 2012, Valentina Basiul, Adevărul
- GEOPOLITICĂ Basarabia a fost anexată de ruși cu acceptul Franței, 14 mai 2012, Ion Jarcuțchi, Adevărul - articol Historia
- Două secole de la răpirea Basarabiei! Rușii prezintă anexarea ca pe un act mesianic, 16 mai 2012, Virgil Pâslariuc, Adevărul - articol Historia
- Două secole de la răpirea Basarabiei! Cum a rusificat forțat Imperiul Țarist această provincie, 16 mai 2012, Anatol Petrencu, Adevărul - articol Historia
- Basarabia, între Napoleon și țarul Alexandru I, mai 2012, George Damian, Historia
- Impactul lui 1812 și 1940 asupra Basarabiei, 29 mai 2012, Igor Cașu, Adevărul
- 200 de ani de la primul sărut rusesc!, 5 mai 2012, Florian Bichir, Evenimentul zilei
Vezi și[modificare]
- Basarabia
- Principatul Moldovei
- Istoria Moldovei
- Republica Democratică Moldovenească
- Regatul României
- Imperiul Țarist
|
|||||||