Gubernia Basarabia

Gubernia Basarabia   ← 1871 – 1917 → Stema guberniei în perioada 1878-1917 Gubernia Basarabia în 1883 Capitală Chișinău Limbă/limbi rusă, inițial și română Formă de guvernare Gubernie Istorie  - anexarea Basarebiei de către Imperiul Țarist 28 mai 1812  - Proclamarea Republicii Autonome Moldovenești 27 octombrie 1918

Istoria Moldovei
Acest articol este parte a unei serii
Antichitatea
Războaiele daco-romane
Daci liberi
Moldova
Descălecatul Moldovei Bătălii
Epoca fanariotă
Tratatul de la București
Basarabia
Basarabia sub ocupație rusă
Gubernia Basarabiei
Rusificarea
Basarabia română
Republica Democratică Moldovenească
Unirea Basarabiei cu România
România în al Doilea Război Mondial
Basarabia sovietică
RASS Moldovenească
RSS Moldovenească
Moldova contemporană
Declarația de Independență
Protestele de la Chișinău
Istoria Moldovei Independente
Republica Moldova
Identitate națională
Găgăuzia
Transnistria
Portal Moldova

Basarabia a fost un oblast (1812–1871) iar mai târziu o gubernie (1871–1917) în cadrul Imperiului Rus. Teritoriul a fost răpit Moldovei prin Tratatul de la București (1812), care a urmat războiului ruso-turc din anii 1806-1812. Gubernia a fost desființată în octombrie 1917, o dată cu proclamarea Republicii Democratice Moldovenești.

Istorie

Articol principal: Basarabia.

Anexare

În momentul în care Imperiul Rus a observat slăbirea Imperiului Otoman, a ocupat jumătatea de est a Moldovei, între Prut și Nistru. Această acțiune a fost urmată de șase ani de război, care au fost încheiați prin Tratatul de la București (1812), prin care Imperiul Otoman a recunoscut anexarea rusă a provinciei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău).

Oblastul și Gubernia Basarabia

După anexare, boierii locali, conduși de Gavriil Bănulescu-Bodoni, Mitropolit al Chișinăului și Hotinului, au semnat o petiție pentru auto-guvernare și crearea unui guvern civil, bazat pe legile moldovenești tradiționale. În 1818, o regiune autonomă specială a fost creată, care a avut atât româna cât și rusa ca limbi folosite de administrația locală. Bănulescu-Bodoni, de asemenea, a obținut permisiunea pentru deschiderea unui seminar și o tipografie, biserica din Basarabia fiind o eparhie a Bisericii Ortodoxe Ruse.

Sudul Basarabiei

Articol principal: Cahul, Bolgrad și Ismail.

Heraldică

Vezi și: Stema Basarabiei

Geografie

Vedere din Basarabia, înc. sec. XX

Diviziuni administrative

Din 1812 până în 1918 au existat 12 ținuturi, care au fost apoi unite în 6, apoi reîmpărțite în 9 ținuturi. Două dintre acestea din urmă, ținutul Cahul și ținutul Ismail au fost înapoiate Principatului danubian Moldova în 1856. Acolo au fost organizate ca trei județe, deoarece județul Bolgrad a fost creat din o parte a județului Ismail. Atunci când au fost anexate din nou de către Imperiul Rus, în 1878, acestea au fost unite împreună cu județul Ismail, astfel că, din 1878 până în 1917 au existat 8 ținuturi.

• Ținutul Hotin

• Ținutul Soroca

• județul Iași (mai târziu Ținutul Bălți)
• Ținutul Orhei

• Ținutul Lăpușna (mai târziu Ținutul Chișinău)

• Ținutul Tighina (mai târziu Ținutul Bender)

• Ținutul Hotărniceni

• Ținutul Ismail (mai târziu Ținutul Izmail)

• județul Tigheciu (mai târziu Ținutul Cahul)

• județul Codru
• județul Greceni

• Ținutul Cetatea Albă (mai târziu Ținutul Akkerman)

№	Ținutul	Reședință de ținut Populație	Suprafață, verste²	Suprafață, Km²	Populație (1897), oameni.
1	Akkerman	Akkerman (28 258)	7 282,7	8 288,0	265 247
2	Bălți	Bălți (18 478)	4 871,0	5 543,5	211 448
3	Bender	Bender (31 797)	5.398,5	6.143,8	163.118
4	Ismail	Ismail (22 295)	8 128,0	9 250,2	244 274
5	Chișinău	Chișinău (108 483)	3 271,0	3 723,0	279 657
6	Orhei	Orhei (12 336)	3 632,0	4 133,4	213 478
7	Soroca	Soroca (15 351)	4 010,7	4564,2	218 861
8	Hotin	Hotin (18 398)	3 501,9	3 985,4	307 532

Demografie

Articol principal: Colonizarea Basarabiei.

Etnicii ruşi. În Basarabia majoritari sunt românii, reprezentaţi cu verde, 1898, hartă din Histoire Et Géographie - Atlas Général Vidal-Lablache, Librairie Armand Colin, Paris, 1898

Stăpânirea rusă a dus la schimbări importante în structura etnică a Basarabiei, în special ca urmare a politicii ruse de imigrare din provinciile vecine. Imigrația nu a fost uniformă: în unele județe, în părțile de nord și de sud ale Basarabiei (de exemplu, Hotin și Akkerman), imigrarea a condus la un număr mai mare de ucraineni față de (români) moldoveni, în timp ce în zonele rurale din centru majoritari erau (românii) moldovenii.

Recensământ	Populație	Moldoveni (Români)	Ucrainieni și ruși	Evrei
1817	482,630	86%	6.5%	1.5%
1856	990,000	74%	12%	8%
1897	1,935,412	56%	18.9%	11.7%

Potrivit primului recensământ rus din 1817 populația era formată din:

• 83.848 familii de români (86% din totalul populației)
• 6.000 familii de ruteni (6,5%)
• 3.826 familii de evrei (1,5%)
• 1.200 familii de lipoveni (1,5%)
• 640 familii de greci (0,7%)
• 530 familii de armeni (0,6%)
• 241 familii de bulgari (0,25%)
• 241 familii de găgăuzi (0,25%)

Politică

În Basarabia a activat Pavel Crușeveanu, ziarist cu renume pentru publicațiile sale.

Guvernatorii Basarabiei

Perioada	Guvernator		Perioada	Guvernator
1812—1813	Scarlat Sturdza		1863—1867	Platon Alexandrovici Antonovici
1813—1816	I. М. Garting		1867—1871	I. Е. Gangardt
1816—1817	Karageorgi		1871—1879	N. I. Șebeko
1817—1825	Constantin Katakazi		1879—1881	Е. О. Ianovschi
1825—1828	V. F. Timkovschi		1881—1883	М. М. Koniar
1828	Turgenev		1883—1889	А. P. Constantinovici
1828—1829	Prajevschi		1899—1903	V. S. Raaben
1829—1833	А. S. Sorokunschi		1903—1904	Serghei D. Urusov
1833—1834	P. I. Averin		1904—1908	Alexei Nicolaevici Haruzin
1834—1854	Pavel Fiodorov		1908—1912	I. V. Kankrin
1854—1857	М. S. Ilinschi		1912	А. N. Iugan
1857—1862	Fanton de Verraion		1912—1915	М. Е. Gilhem
1862—1863	I. О. Velio		1915—1917	М. М. Voronovici

Cultură

1881

Bibliografie

• Keith Hitchins, Rumania: 1866-1947 (Oxford History of Modern Europe). 1994, Clarendon Press. ISBN 0-19-822126-6
• Charles King, The Moldovans: Romania, Russia, and the Politics of Culture, 2000, Hoover Institution Press. ISBN 0-8179-9791-1

Legături externe

• 200 DE ANI DE LA ANEXAREA BASARABIEI DE CĂTRE RUȘI „Am fost ținuți ca africanii, în bantustane“, 11 mai 2012, Valentina Basiul, Adevărul
• 200 DE ANI DE LA ANEXARE Experimentele rusești din Basarabia de odinioară, 16 mai 2012, Valentina Basiul, Adevărul
• GEOPOLITICĂ Basarabia a fost anexată de ruși cu acceptul Franței, 14 mai 2012, Ion Jarcuțchi, Adevărul - articol Historia
• Două secole de la răpirea Basarabiei! Rușii prezintă anexarea ca pe un act mesianic, 16 mai 2012, Virgil Pâslariuc, Adevărul - articol Historia
• Două secole de la răpirea Basarabiei! Cum a rusificat forțat Imperiul Țarist această provincie, 16 mai 2012, Anatol Petrencu, Adevărul - articol Historia
• Basarabia, între Napoleon și țarul Alexandru I, mai 2012, George Damian, Historia
• Impactul lui 1812 și 1940 asupra Basarabiei, 29 mai 2012, Igor Cașu, Adevărul
• 200 de ani de la primul sărut rusesc!, 5 mai 2012, Florian Bichir, Evenimentul zilei

Vezi și

• Basarabia
• Principatul Moldovei
• Istoria Moldovei
• Republica Democratică Moldovenească
• Regatul României
• Imperiul Țarist