Nistru
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Nistru (Дністер; Днестр) |
|
| Date generale | |
| aşezare | |
| amplasare izvor | Carpaţii Păduroşi, Ucraina |
| lungime | 1.352 km |
| debit | 310 m³/s |
| altitudine la izvor | 1.000 m |
| altitudine la vărsare | 0 m |
| diferenţă de altitudine | 1000 m |
| vărsare | în Marea Neagră lângă Odesa |
| afluenţi | Stripa |
| localităţi traversate | |
| sistem fluvial | |
| bazin de colectare | 72.100 km² |
| principalele porturi | |
| principalele poduri | |
| navigabil | 500 km |
| format | |
Râul Nistru izvorăşte în Ucraina, în apropiere de graniţa cu Polonia şi se varsă în Marea Neagră. Pentru scurt timp marchează graniţa între Republica Moldova şi Ucraina, apoi malul estic devine regiunea Transnistria din cadrul Republicii Moldova, apoi devine graniţă din nou şi se varsă în Marea Neagră prin Limanul Nistrului. Nistrul este folosit pentru pescuit, transport de mărfuri, producerea energiei electrice etc.
Cuprins |
[modifică] Date generale
| Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii. |
- Lungime: 1.362 km
- Navigabil: 500 km
- Înălţimea la izvor 1.000m
- Debitul mediu multianual 310 m³/sec.
- Suprafaţa bazinului hidrografic 72.100 km²
Principalele oraşe străbătute sunt: Halici, Hotin, Moghilău, Cameniţa, Otaci, Soroca, Camenca, Rîbniţa, Dubăsari, Grigoriopol, Tighina, Tiraspol, Slobozia, Cetatea Albă.
Nistrul izvorăşte în Carpaţii orientali (pe versantul de nord-vest al Muntelui Rozluci), în Ucraina, la altitudinea de 760 m şi se revarsă prin limanul omonim în Marea Neagră. Sectorul superior al Nistrului se află în Ucraina. În limitele Republicii Moldova, fluviul poate fi divizat în două sectoare: de mijloc (de la Naslavcea până la Dubăsari) şi inferior (de la Dubăsari până la gura de vărsare. În sectorul de mijloc, trece prin văi îngustă şi adânci, cu lăţimea de 1,5–3 km şi versanţi puternic înclinaţi. Valea are, predominant, forma unui canion, fiind sculptată în roci dure (calcar, gresie, granit). Lăţimea luncii variază de la câteva zeci de metri până la 1 km. În aval de la oraşul Camenca, lunca este inundată de apele lacului de acumulare Dubăsari. Un rol deosebit în formarea albiei îl are ieşirea la zi a rocilor dure, care contriubuie la formarea unor repezişuri şi praguri, cele mai cunoscute fiind Cosăuţi (raionul Soroca), unde în albie apar roci cristaline. Afluenţii principali sunt cei de stânga (Camenca, Răut, Bîc).
In cursul inferior valea fluviului se lărgeşte, atingând 16–22 km la vărsarea în liman. Versanţii văii sunt asimetrici: cel drept este, în mare parte, puternic înclinat şi înalt de 100–150 m, iar cel stâng mai domol, cu înălţimea de 30–70 m. Afluenţii fluviului îi influenţează regimul doar în perioada primăverii, când are loc topirea zăpezilor.
[modifică] Afluenţi
Stânga: Gnila Lipa, Solota Lipa, Coropez, Stripa, Seret, Zbruş, Smotric, Ternava.
[modifică] Localităţi de pe Nistru
Categorie: Localităţi de pe Nistru

