Estonia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Drapel	Stemă

Imn naţional
Mu isamaa, mu õnn ja rõõm
(Patria mea, mea fericire şi bucurie)

Capitală
• Populaţie
• Coordonate Tallinn
400.200 (2007)
59°26′0″N, 24°45′0″E

Limbă oficială

estonă

Sistem politic

republică

Preşedinte
Prim Ministru

Toomas Hendrik Ilves
Andrus Ansip

Independenţă
– declarată
– recunoscută
– ocupaţia sovietică
– redeclarată faţă de Germania şi Rusia
24 februarie 1918
2 februarie 1920
16 iunie 1940
20 august 1991

Suprafaţă
• Totală
• % apa Loc 132
45.226 km²
4,56

Populaţie
• Totală
• Densitate Loc 151
1.342.409
29 loc./km²

PIB (nominal)
• Total (2005)
• PIB per capita Loc 92
$13,1 de miliarde
$12.203

PIB (PPC)
• Total (2006)
• PIB per capita Loc 106
$23,9 de miliarde
$18.216

IDU (2004) 0,858 (loc 40) – înalt

Monedă coroană estoniană (EEK) = 100 sente

Fus orar
• vară UTC+2
UTC+3

Domeniu internet .ee

Prefix telefonic +372

Prefix radiofonic ESA-ESZ

Siglă pentru maşini EST

Cod ISO 223 / EST / EE

Membru al: ONU, UE, OTAN

Toate statele lumii

Estonia (Eesti în estoniană) este o ţară baltică în Europa de Nord cu capitala la Tallinn (Reval). Graniţa de vest a ţării o constituie Marea Baltică. În sud se învecinează un alt stat baltic, Letonia, la est cu Rusia şi la nord cu Finlanda, prin intermediul Golfului Finic. Estonia este o ţară maritimă: linia ţărmului măsuară 3.794 km, incluzând peste 1.500 de insule şi insuliţe, majoritatea nepopulate. Estonia a aderat la Uniunea Europeană la 1 mai, 2004.

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vezi articolul Istoria Estonieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Pe teritoriul de astăzi al Estoniei încă din preistorie locuiau proto-europeni, care au fost asimiliaţi de către fino-ugrici. Ţara a trecut printr-un vast proces de creştinizare, iniţiat de germani şi danezi prin câteva războaie în 1208, urmând ca aceasta să fie cucerită în 1227. Din Evul Mediu şi până în Epoca Modernă, Estonia a fost controlată de diverse puteri nord-europene, precum Danemarca, Suedia, Polonia şi în final Rusia.

Estonia şi-a declarat independenţa după invazia germană, care a urmat retragerii bolşevicilor din ţară. Estonia a devenit independentă după ocupaţia germană, în Războiul Libertăţii (24 februarie 1918). Dar a fost ocupată de Uniunea Sovietică în iunie 1940 şi incorporată cu forţa în august 1940. În final, a devenit independentă doar după dezintegrarea acestei uniuni (sfârşitul lui 1990), la data de 20 august 1991. De aceea, 20 august este o sărbătoare de stat în Estonia.

În anii 1990, Estonia s-a apropiat de Europa Occidentală, fiind legată cultural şi istoric cu aceasta. A devenit membră a NATO pe 29 martie 2004 şi a Uniunii Europene pe 1 mai 2004.

[modifică] Politică

Pentru detalii, vezi articolul Politica Estonieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Clădirea parlamentului eston în Tallinn

Estonia este o democraţie constituţională, cu un preşedinte ales de parlamentul unicameral o dată la patru ani. Guvernul, sau puterea executivă, e format din primul ministru, numit de preşedinte, şi un cabinet de 14 miniştri. Guvernul este numit de preşedinte după aprobare din partea parlamentului.

Puterea legislativă aparţine parlamentului unicameral, numit Riigikogu, care are 101 locuri. Membrii sunt aleşi prin vot universal, pentru mandate de patru ani. Curtea supremă de justiţie este Curtea Naţională, sau Riigikohus, cu 19 judecători, al căror şef este numit pe viaţă de parlament la nominalizarea preşedintelui.

Votul prin internet a fost deja utilizat în cadrul alegerilor locale în Estonia, iar legislatorii au autorizat de asemenea utilizarea votului prin internet în cadrul alegerilor parlamentare.

[modifică] Subdiviziunile Estoniei

Pentru detalii, vezi articolul Subdiviziunile Estonieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vezi articolul Geografia Estonieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Estonia este situată între 57,3 şi 59,5 grade latitudine şi 21,5 şi 21,8 longitudine, pe malul estic a Mării Baltice, între Golful Finlandei şi Golful Riga. Elevaţie medie este de 50 de metri.

Ţara este destul de săracă în resurse naturale, deşi are depozite de calcar şi turbă. 47% din teritoriul ţării este acoperit cu pădure şi Estonia conţine peste 1.400 de lacuri, deşi majoritatea sunt foarte mici. Conţine şi aproximativ 1.500 de insule, cele mai mari fiind Saaremaa şi Hiiumaa.

Cel mai înalt punct este Suur Munamägi în sud-estul ţării şi cel mai mare lac este Lacul Peipsi, cu o suprafaţă de 3.555 km².

[modifică] Economie

Pentru detalii, vezi articolul Economia Estonieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Cu un Produs Intern Brut de US$17.672 pe cap de locuitor, Estonia este cea mai bogată ţară baltică şi printre cele mai sănătoase economii ale noilor state membre a Uniunii Europene, la care a aderat în 2004. Totuşi, PIB-ul este la aproximativ 60% din media UE. Economia estonă creşte mult mai repede şi decât ţările din Europa Centrală. Estonia este bine dezvoltată tehnologic, cu un sector puternic în informatică. Nivelul de trai şi salariile continuă să crească.

Telecomunicaţiile din Estonia sunt realizate de compania Eesti Telekom

[modifică] Demografie

Pentru detalii, vezi articolul Demografia Estonieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Aproximativ două treimi din populaţie este de etnicitate estonă, ceilalţi fiind din alte foste republici sovietice, mai ales Rusia. Aceştia trăiesc în general în capitala Tallinn. Este şi o minoritate mică finlandeză, mai ales pe coasta de nord a Estoniei.

Limba oficială a ţării este estoniana, care este apropiată de limba finlandeză. Limba rusă este vorbită, din cauza istoriei sovietice a ţării şi a minorităţii ruse, şi limba engleză este cunoscută ca limbă străină de o proporţie mare a populaţiei.

Majoriteatea estonienilor sunt luterani, pe când minoriteatea rusă este ortodoxă.

[modifică] Cultură

Pentru detalii, vezi articolul Cultura Estonieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Patrimoniu mondial

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Estonia:

Centrul vechi istoric din Tallinn (1997)
Arcul geodezic Struve (pe teritoriul Estoniei) (2005)

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Estonia

	Subiecte Estonia --- Estonieni --- Limba estoniană
	Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • • Economie • Educaţie • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Oraşe • Politică • • Sănătate • Sport • Steag • Stemă • Subdiviziuni • Turism • • Cioturi • • Formate • • Imagini • • Portal • •

v • d • m Uniunea Europeană şi ţări candidate la extindere
Membri	Austria • Belgia • Bulgaria • Cipru • Danemarca • Estonia • Finlanda • Franţa • Germania • Grecia • Irlanda • Italia • Letonia • Lituania • Luxemburg • Malta • Polonia • Portugalia • Regatul Unit • Republica Cehă • România • Slovacia • Slovenia • Spania • Suedia • Ţările de Jos • Ungaria
State cu statutul de candidat	Croaţia • Republica Macedonia • Turcia

v • d • m Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO / OTAN)
Belgia • Bulgaria • Canada • Danemarca • Estonia • Franţa • Germania • Grecia • Islanda • Italia • Letonia • Lituania • Luxemburg • Norvegia • Polonia • Portugalia • Regatul Unit • Republica Cehă • România • Slovacia • Slovenia • Spania • Statele Unite • Turcia • Ţările de Jos • Ungaria

v • d • m Europa
State suverane	Albania • Andorra • Armenia² • Austria • Azerbaidjan¹ • Belarus • Belgia • Bosnia şi Herţegovina • Bulgaria • Cipru² • Croaţia • Danemarca¹ • Elveţia • Estonia • Finlanda • Franţa¹ • Georgia¹ • Germania • Grecia • Irlanda • Islanda • Italia • Kazahstan¹ • Letonia • Liechtenstein • Lituania • Luxemburg • Malta • Monaco • Muntenegru • Norvegia¹ • Polonia • Portugalia¹ • Regatul Unit • Republica Cehă • Republica Macedonia • Republica Moldova • România • Rusia • San Marino • Serbia • Slovacia • Slovenia • Spania¹ • Suedia • Turcia¹ • Ţările de Jos¹ • Ucraina • Ungaria • Vatican
Teritorii dependente şi autonome	Adjaria (Georgia) • Adîgheia (Rusia) • Akrotiri şi Dhekelia (Regatul Unit) • Åland (Finlanda) • Azore (Portugalia) • Başchiria (Rusia) • Cabardino-Balcaria (Rusia) • Calmîchia (Rusia) • Canare¹ (Spania) • Carelia (Rusia) • Catalonia (Spania) • Cecenia (Rusia) • Ceuta¹ (Spania) • Ciuvaşia (Rusia) • Corsica (Franţa) • Crimeea (Ucraina) • Daghestan (Rusia) • Feroe (Danemarca) • Friuli-Veneţia Giulia (Italia) • Găgăuzia (Republica Moldova) • Gibraltar (Regatul Unit) • Groenlanda¹ (Danemarca) • Guernsey (Regatul Unit) • Inguşetia (Rusia) • Jersey (Regatul Unit) • Karaciai-Cerkessia (Rusia) • Komi (Rusia) • Madeira¹ (Portugalia) • Man (Regatul Unit) • Mari El (Rusia) • Melilla¹ (Spania) • Mordovia (Rusia) • Muntele Athos (Grecia) • Nahicevan¹ (Azerbaidjan) • Neneţia (Rusia) • Osetia de Nord (Rusia) • Sardinia (Italia) • Sicilia (Italia) • Tatarstan (Rusia) • Trentino-Tirolul de Sud (Italia) • Ţara Bascilor (Spania) • Udmurtia (Rusia) • Valle d'Aosta
State nerecunoscute	Abhazia • Cipru de Nord¹ ³ • Kosovo³ • Nagorno-Karabah • Osetia de Sud • Transnistria
¹ O parte a teritoriului său sau teritorii dependente se află în afara Europei. ² O ţară se află în întregime în alt continent, dar are conecţiuni geopolitice mai puternice cu Europa. ³ Recunoscut parţial.