Spațiul Schengen
 |
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
Spațiul Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, conformă cu Acordul de la Schengen. Statele membre ale acestui spațiu au eliminat sau vor elimina controalele pentru persoane la frontierele dintre ele, astfel încât este (sau va fi) posibilă trecerea frontierei între oricare două asemenea state fără prezentare de acte de identitate și fără opriri pentru control.
Acordul de liberă circulație a fost semnat la 14 iunie 1985 în mica localitate luxemburgheză Schengen. Primele state care l-au implementat au fost Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos, care și-au deschis între ele granițele la 26 martie 1995. Până în prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen, dintre care 27 l-au și implementat. Într-un moment istoric, la 21 decembrie 2007, nouă state, majoritatea din centrul și estul Europei, și-au deschis granițele, astfel încât pentru prima dată este posibilă călătoria liberă peste fosta Cortină de Fier.
Din Spațiul Schengen fac parte și Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, care nu sunt membre ale UE. În același timp, Regatul Unit și Irlanda, țări membre ale Uniunii Europene, au optat să nu implementeze acordul Schengen pe teritoriul lor.
Statele membre ale Acordului de la Schengen care totodată sunt membre ale Uniunii Europene România, Bulgaria și Cipru, respectiv statele care sunt doar membre ale Acordului, dar nu ale UE, Elveția și Liechtenstein, nu au început încă să aplice prevederile acordului, dar urmează să o facă în viitor. Cetățenii lor se pot aștepta în continuare la controale de granițǎ între țările lor și țǎrile vecine.
Cuprins |
Extinderea [modificare]
Intrarea Bulgariei și României în spațiul european Schengen de liberă circulație, în luna martie 2011, s-a izbit de opoziția unor state membre, ca cea din partea Germaniei, Finlandei și a Austriei. Asta a reieșit din consultările din ianuarie 2012 ale Consiliului UE în Gödöllo (lângă Budapesta), Ungaria. Intrate în Uniunea Europeană în anul 2007, România și Bulgaria ar fi trebuit, conform înțelegerii inițiale la nivelul UE și în spiritul importantului Tratat de la Maastricht, să fie primite în zona Schengen în luna martie 2011. Intrarea s-a amânat însă, statele opozante, - oficial unul, două la număr -, motivând că în cele două țări ar fi unele lacune în domeniul reformelor de justiție și (tot motivație) din cauza corupției. [1] .
Ca urmare a numărului mare de refugiați[2] originari din Asia, Africa de Nord etc., Franța și Italia par să fi cerut în 2011 modificarea Acordului Schengen. Această poziție este sprijinită și de alte state membre, între care Grecia și România. Totuși, România, prin opinia președintelui Traian Băsescu, a exprimat părerea că o eventuală modificare a Acordului ar trebui să se facă abia după admiterea Bulgariei și României, cu alte cuvinte în spirit de corectitudine să nu se schimbe regulile jocului în timpul jocului.
Poziția germană și austriacă [modificare]
Ministrul de interne al Germaniei între 2009-2011, Thomas de Maizière, participant la respectivele discuții, a justificat opoziția Berlinului prin aceea că „există lipsuri în sistemul justițiar și în domeniul corupției” în cele două țări sud-est europene, care ar fi incompatibile cu apartenența la „Schengen”. Ministrul federal de interne al Austriei, Maria Fekter, își exprima până în 2011, de asemenea, opoziția la admiterea celor două țări (Bulgaria și România) dar ulterior această poziție nu a fost oficial reconfirmată.
Ministrul (în 2013) german de interne, Friedrich, a declarat revistei "Spiegel", că dacă bulgarii și românii vor ridica problema acceptării lor în Spațiul Schengen la Consiliul pe Justiție și Afaceri Interne al UE din martie 2013, li se va opune Veto-ul german. Ministrul a motivat această opoziție prin corupția ce ar fi în cele două state.
Opoziția Olandei față de aderarea României și Bulgariei [modificare]
În vara anului 2011 a intervenit modificarea treptată în raport cu intrarea României și Bulgariei a pozițiilor Germaniei, Austriei și Finlandei în sens favorabil. În iunie 2011 Parlamentul UE s-a pronunțat pentru intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen, dar Consiliul Ministerial UE nu a acceptat opinia acestuia (Parlamentului), cu motivația unor nemulțumiri (insatisfacții) exprimate de guvernele Olandei și Finlandei față de pretinse lacune în domeniul măsurilor anticorupție și combaterii crimelor organizate ce ar exista în Bulgaria și România. Aceste nemulțumiri (insatisfacții) au fost, colateral, legate de Olanda și Finlanda de ivirea potențială a pericolulului imigrației ilegale, din Turcia prin Bulgaria și România în țările UE din Spațiul Schengen, un argument opozițional ce ține exclusiv de politica internațională și nu este influențabil din România și Bulgaria. Astfel, Olanda, care mai devreme nu exprimase decât unele rețineri, și-a accentuat în toamna lui 2011 poziția opozantă (inclusiv în decembrie) în pofida încercărilor diplomatice ale Bucureștiului de a concilia problema. Există păreri la București, că opoziția oficială a Olandei față de intrarea Bulgariei și României ar veni de la confruntări politice interne existente în această țară membră a UE, și nu reliefează fondat realitatea politică din sudestul Europei. Este evident că, dat fiind poziția geografică și mărimea teritorială a Olandei, această țară vest-europeană nu ar fi direct afectată de traficul de persoane din și spre Bulgaria și România, dacă politicienii olandezi (guvernul) ar fi și ei de acord cu intrarea celor două țări UE în Spațiul Schengen.
Reacții ale României și Bulgariei la amânarea repetată [modificare]
România și Bulgaria sunt nemulțumite și intrigate de aceste poziții politice, ele argumentând că argumentele contra citate nu fac parte din criteriile de acceptare (condiții) în zona europeană Schengen, aplicate concret la intrarea altor state ale Uniunii Europene. Președintele Traian Băsescu a susținut la București, în fața diplomaților străini prioritatea politică pentru România a intrării în spațiul Schengen. El a reafirmat că România este la fel de angajată ca și celelalte țări ale UE pentru asigurarea securității interne în Uniunea Europeană. Cele două țări sud-est europene au speraseră că, așa cum era programat și îndeplinind condițiile prevăzute de Tratatul de la Maastricht din 1992, ele vor intra în zonă în luna martie 2011. Însă nici până acum (februarie 2013) nu este încă stabilit un termen până la care România și Bulgaria să fie admise, singurul opozant oficial între cele 27 de state ale UE fiind doar Olanda și conform unui interviu al unui ministru german dat la Spiegel (2013) ar fi și Germania .
Controverse UE privind extinderea Spațiului Schengen [modificare]
Consiliul pe Justiție și Afaceri Interne (JAI) din UE, reunit la 22 septembrie 2011 la Bruxelles, a decis amânarea votului privind aderarea Romaniei și Bulgariei la Spațiul Schengen, în urma opoziției ferme exprimate de Olanda și de Finlanda.
Același Consiliu, ce se reunește și în martie 2013 nu are o clară agendă în privința acceptării României și Bulgariei, deși purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat că cele două state îndeplinesc condițiile specifice acceptării, condiții conforme cu Acordul Schengen (Tratat).
| Steag | Stat | Suprafață (km²) |
Populație[3] |
Semnat or opted in |
Data primei implemetări |
Teritorii excluse |
|---|---|---|---|---|---|---|
 |
Austria | 83.871 | 8.372.930 | 1995 aprilie 28 | 1997 decembrie 1 | |
 |
Belgia | 30.528 | 10.827.519 | 1985 iunie 14 | 1995 martie 26 | |
 |
Bulgaria[4] | 110.998 | 7.351.234 | |||
 |
Republica Cehă | 78.866 | 10.512.397 | 2004 mai 1 | 2007 decembrie 21[1] | |
 |
Danemarca | 43.094 | 5.547.088 | 1996 decembrie 19 | 2001 martie 25 |  Groenlanda [2] Insulele Feroe [3] |
 |
Elveția[4] | 41.285 | 7.760.477 | 2004 octombrie 26 | 2008 decembrie 12 | |
 |
Estonia | 45.226 | 1.340.274 | 2004 mai 1 | 2007 decembrie 21[5] | |
 |
Finlanda | 338.145 | 5.350.475 | 1996 decembrie 19 | 2001 martie 25 | |
 |
Franța | 674.843 | 64.709.480 | 1985 iunie 14 | 1995 martie 26 | Franța de peste mări (Departamentele și Teritoriile de peste Mări, prescurtat: DOM-TOM) |
 |
Germania | 357.050 | 81.757.595 | 1985 iunie 14 | 1995 martie 26[6] | |
 |
Grecia | 131.990 | 11.125.179 | 1992 noiembrie 6 | 2000 martie 26 | |
 |
Islanda[7] | 103.000 | 318.755 | 1996 decembrie 19 | 2001 martie 25 | |
 |
Italia | 301.318 | 60.397.353 | 1990 noiembrie 27 | 1997 octombrie 26 | |
 |
Letonia | 64.589 | 2.248.961 | 2004 mai 1 | 2007 decembrie 21[8] | |
 |
Lituania | 65.303 | 3.329.227 | 2004 mai 1 | 2007 decembrie 21[9] | |
 |
Luxembourg | 2.586 | 502.207 | 1985 iunie 14 | 1995 martie 26 | |
 |
Malta | 316 | 416.333 | 2004 mai 1 | 2007 decembrie 21[10] | |
 |
Olanda | 41.526 | 16.576.800 | 1985 iunie 14 | 1995 martie 26 |  ArubaFormat:CUR Format:SXM Caribbean Netherlands |
 |
Norvegia[11] | 385.155 | 4.854.824 | 1996 decembrie 19 | 2001 martie 25 | SvalbardMayen |
 |
Polonia | 312.683 | 38.163.895 | 2004 mai 1 | 2007 decembrie 21[12] | |
 |
Portugalia | 92.391 | 10.636.888 | 1992 iunie 25 | 1995 martie 26 | |
 |
Slovacia | 49.037 | 5.424.057 | 2004 mai 1 | 2007 decembrie 21[13] | |
 |
România[4] | 238.391 | 19.042.936 | |||
 |
Slovenia | 20.273 | 2.054.119 | 2004 mai 1 | 2007 decembrie 21[14] | |
 |
Spania | 506.030 | 46.087.170 | 1992 iunie 25 | 1995 martie 26 | orașele Ceuta și Melilla[15] |
 |
Suedia | 449.964 | 9.347.899 | 1996 decembrie 19 | 2001 martie 25 | |
 |
Ungaria | 93.030 | 10.013.628 | 2004 mai 1 | 2007 decembrie 21[16] |
Etapele admiterii României în spațiul Schengen [modificare]
- Transmiterea de către România a unei Declarații de pregătire
- Transmiterea, de către Secretariatul General, a unui chestionar extins care va conține întrebări detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea și aplicarea prevederilor Schengen
- Completarea de către România a chestionarului și transmiterea acestuia către Consiliul UE
- Vizite de evaluare, întrebări suplimentare, chestionare etc.
- Redactarea unui raport care va analiza stadiul de pregătire a fiecarui stat membru
- Decizia Consiliului UE cu privire la eliminarea controalelor la frontierele interne.
Note [modificare]
- ^ Vezi articol la Deutsche Welle în germană: http://www.dw-world.de/dw/article/0,,14872655,00.html
- ^ Peste zece mii de refugiați.
- ^ „Eurostat Populație Estimare”. Eurostat. 1 ianuarie 2010. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&language=en&pcode=tps00001&tableSelection=1&footnotes=yes&labeling=labels&plugin=1. Accesat la 8 ianuarie 2010.
- ^ a b Bulgaria și România urmează să implementeze acordul privitor la Spațiul Schengen.
Vezi și [modificare]
Bibliografie [modificare]
- ARD TV-canal, Teletext, 03.03.13 pag 102, 109: "Schengen-Erweiterung: Friedrich kündigt Veto gegen Beitrit Bulgariens und Rumäniens an"
Legături externe [modificare]
- ro Schengen.MAI.Ro
- en Abolition of internal borders and creation of a single EU external frontier -- Abolirea granțelor interne ale Uniunii Europene -- Comisia Europeană (European Commission)
- en The Schengen Acquis la eur-lex.europa.eu - Document oficial prezentând toate înțelegerile aferente Acordului de la Schengen
- en Switzerland joins Schengen - Elveția se alătură spațiului Schengen - articol BBC
- en Schengen Visa Website - Situl web al vizelor tip Schengen (ultima modificare 2003)
- en The Schengen area - Despre Zona Schengen pe situl European Navigator
- en "Britain open to terror suspects in EU loophole" - Articol din Daily Telegraph - 21 ianuarie 2007
- en "House of Lords European Union Committee Report on SIS II" - Raportul Camerei Lorzilor (în original, House of Lords) de la 2 martie 2007 - (Inquiry in to the UK implementation of SIS and progress of SIS II) - Intervenție din Camera Lorzilor a Marii Britanii referitoare la implementarea actului SIS, respectiv progresul implementării actului SIS II
