Spațiul Schengen

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Harta Europei pe care sunt indicate statele spațiului Schengen. Indicate în gri sunt statele din afara acordului, în albastru închis și violet deschis sunt indicate statele semnatare ale acordului. Majoritatea statelor semnatare ale acordului (27 din 30, în albastru închis) l-au implementat. Statele rămase (3 din 30, reprezentate în violet deschis), România, Bulgaria și Cipru urmează să îl aplice; Regatul Unit și Irlanda, țări membre ale Uniunii Europene, au optat să nu implementeze acordul Schengen pe teritoriul lor.

Spațiul Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, conformă cu Acordul de la Schengen. Statele membre ale acestui spațiu au eliminat sau vor elimina controalele pentru persoane la frontierele dintre ele, astfel încât este (sau va fi) posibilă trecerea frontierei între oricare două asemenea state fără prezentare de acte de identitate și fără opriri pentru control.

Acordul de liberă circulație a fost semnat la 14 iunie 1985 în mica localitate luxemburgheză Schengen. Primele state care l-au implementat au fost Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos, care și-au deschis între ele granițele la 26 martie 1995. Până în prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen, dintre care 27 l-au și implementat. Într-un moment istoric, la 21 decembrie 2007, nouă state, majoritatea din centrul și estul Europei, și-au deschis granițele, astfel încât pentru prima dată este posibilă călătoria liberă peste fosta Cortină de Fier.

Din Spațiul Schengen fac parte și Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, care nu sunt membre ale UE. În același timp, Regatul Unit și Irlanda, țări membre ale Uniunii Europene, au optat să nu implementeze acordul Schengen pe teritoriul lor.

Statele membre ale Acordului de la Schengen care totodată sunt membre ale Uniunii Europene România, Bulgaria și Cipru, respectiv statele care sunt doar membre ale Acordului, dar nu ale UE, Elveția și Liechtenstein, nu au început încă să aplice prevederile acordului, dar urmează să o facă în viitor. Cetățenii lor se pot aștepta în continuare la controale de granițǎ între țările lor și țǎrile vecine.

Cafenea la Baarle-Nassau (Țările de Jos / Olanda), chiar la frontiera cu Belgia. Frontiera dintre cele două state din grupul Schengen, în acest caz Olanda („NL”) și Belgia („B”), este marcată pe sol.

Extinderea[modificare | modificare sursă]

Intrarea Bulgariei și României în spațiul european Schengen de liberă circulație, în luna martie 2011, s-a izbit de opoziția unor state membre, ca cea din partea Germaniei, Finlandei și a Austriei. Asta a reieșit din consultările din ianuarie 2012 ale Consiliului UE în Gödöllo (lângă Budapesta), Ungaria. Intrate în Uniunea Europeană în anul 2007, România și Bulgaria ar fi trebuit, conform înțelegerii inițiale la nivelul UE și în spiritul Tratatului de la Maastricht, să fie primite în zona Schengen în luna martie 2011. Intrarea s-a amânat însă, statele opozante, - oficial unul, două la număr -, motivând că în cele două țări ar fi unele lacune în domeniul reformelor de justiție și (tot motivație) din cauza corupției. [1] .

Ca urmare a numărului mare de refugiați[2] originari din Asia, Africa de Nord etc., Franța și Italia par să fi cerut în 2011 modificarea Acordului Schengen. Această poziție este sprijinită și de alte state membre, între care Grecia și România. Totuși, România, prin opinia președintelui Traian Băsescu, a exprimat părerea că o eventuală modificare a Acordului ar trebui să se facă abia după admiterea Bulgariei și României, cu alte cuvinte în spirit de corectitudine să nu se schimbe regulile jocului în timpul jocului.

Poziția germană și austriacă[modificare | modificare sursă]

Ministrul de interne al Germaniei între 2009-2011, Thomas de Maizière, participant la respectivele discuții, a justificat opoziția Berlinului prin aceea că „există lipsuri în sistemul justițiar și în domeniul corupției” în cele două țări sud-est europene, care ar fi incompatibile cu apartenența la „Schengen”. Ministrul federal de interne al Austriei, Maria Fekter, își exprima până în 2011, de asemenea, opoziția la admiterea celor două țări (Bulgaria și România) dar ulterior această poziție nu a fost oficial reconfirmată.

Ministrul (în 2013) german de interne, Friedrich, a declarat revistei "Spiegel", că dacă bulgarii și românii vor ridica problema acceptării lor în Spațiul Schengen la Consiliul pe Justiție și Afaceri Interne al UE din martie 2013, li se va opune Veto-ul german. Ministrul a motivat această opoziție prin corupția ce ar fi în cele două state.

Opoziția Olandei față de aderarea României și Bulgariei[modificare | modificare sursă]

În vara anului 2011 a intervenit modificarea treptată în raport cu intrarea României și Bulgariei a pozițiilor Germaniei, Austriei și Finlandei în sens favorabil. În iunie 2011 Parlamentul UE s-a pronunțat pentru intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen, dar Consiliul Ministerial UE nu a acceptat opinia acestuia (Parlamentului), cu motivația unor nemulțumiri (insatisfacții) exprimate de guvernele Olandei și Finlandei față de pretinse lacune în domeniul măsurilor anticorupție și combaterii crimelor organizate ce ar exista în Bulgaria și România. Aceste nemulțumiri (insatisfacții) au fost, colateral, legate de Olanda și Finlanda de ivirea potențială a pericolulului imigrației ilegale, din Turcia prin Bulgaria și România în țările UE din Spațiul Schengen, un argument opozițional ce ține exclusiv de politica internațională și nu este influențabil din România și Bulgaria. Astfel, Olanda, care mai devreme nu exprimase decât unele rețineri, și-a accentuat în toamna lui 2011 poziția opozantă (inclusiv în decembrie) în pofida încercărilor diplomatice ale Bucureștiului de a concilia problema. Există păreri la București, că opoziția oficială a Olandei față de intrarea Bulgariei și României ar veni de la confruntări politice interne existente în această țară membră a UE, și nu reliefează fondat realitatea politică din sudestul Europei. Este evident că, dat fiind poziția geografică și mărimea teritorială a Olandei, această țară vest-europeană nu ar fi direct afectată de traficul de persoane din și spre Bulgaria și România, dacă politicienii olandezi (guvernul) ar fi și ei de acord cu intrarea celor două țări UE în Spațiul Schengen.

Reacții ale României și Bulgariei la amânarea repetată[modificare | modificare sursă]

România și Bulgaria sunt nemulțumite și intrigate de aceste poziții politice, ele argumentând că argumentele contra citate nu fac parte din criteriile de acceptare (condiții) în zona europeană Schengen, aplicate concret la intrarea altor state ale Uniunii Europene. Președintele Traian Băsescu a susținut la București, în fața diplomaților străini prioritatea politică pentru România a intrării în spațiul Schengen. El a reafirmat că România este la fel de angajată ca și celelalte țări ale UE pentru asigurarea securității interne în Uniunea Europeană. Cele două țări sud-est europene au speraseră că, așa cum era programat și îndeplinind condițiile prevăzute de Tratatul de la Maastricht din 1992, ele vor intra în zonă în luna martie 2011. Însă nici până acum (februarie 2013) nu este încă stabilit un termen până la care România și Bulgaria să fie admise, singurul opozant oficial între cele 27 de state ale UE fiind doar Olanda și conform unui interviu al unui ministru german dat la Spiegel (2013) ar fi și Germania .

Controverse UE privind extinderea Spațiului Schengen[modificare | modificare sursă]

Consiliul pe Justiție și Afaceri Interne (JAI) din UE, reunit la 22 septembrie 2011 la Bruxelles, a decis amânarea votului privind aderarea Romaniei și Bulgariei la Spațiul Schengen, în urma opoziției ferme exprimate de Olanda și de Finlanda.

Același Consiliu, ce se reunește și în martie 2013 nu are o clară agendă în privința acceptării României și Bulgariei, deși purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat că cele două state îndeplinesc condițiile specifice acceptării, condiții conforme cu Acordul Schengen (Tratat).

Steag Stat Suprafață
(km²)
Populație[3]
Semnat or
opted in
Data primei
implemetări
Teritorii excluse
Austria Austria &&&&&&&&&&&83871.&&&&&083.871 &&&&&&&&&8372930.&&&&&08.372.930 01995-04-28 28 aprilie 1995 01997-12-01 1 decembrie 1997
Belgia Belgia &&&&&&&&&&&30528.&&&&&030.528 &&&&&&&&10827519.&&&&&010.827.519 01985-06-14 14 iunie 1985 01995-03-26 26 martie 1995
Cehia Republica Cehă &&&&&&&&&&&78866.&&&&&078.866 &&&&&&&&10512397.&&&&&010.512.397 02004-05-01 1 mai 2004 02007-12-21 21 decembrie 2007

[1]

Danemarca Danemarca &&&&&&&&&&&43094.&&&&&043.094 &&&&&&&&&5547088.&&&&&05.547.088 01996-12-19 19 decembrie 1996 02001-03-25 25 martie 2001 Groenlanda Groenlanda [2]
Insulele Feroe Insulele Feroe [3]
Elveția Elveția[4] &&&&&&&&&&&41285.&&&&&041.285 &&&&&&&&&7760477.&&&&&07.760.477 02004-10-26 26 octombrie 2004 02008-12-12 12 decembrie 2008
Estonia Estonia &&&&&&&&&&&45226.&&&&&045.226 &&&&&&&&&1340274.&&&&&01.340.274 02004-05-01 1 mai 2004 02007-12-21 21 decembrie 2007

[5]

Finlanda Finlanda &&&&&&&&&&338145.&&&&&0338.145 &&&&&&&&&5350475.&&&&&05.350.475 01996-12-19 19 decembrie 1996 02001-03-25 25 martie 2001
Franța Franța &&&&&&&&&&674843.&&&&&0674.843 &&&&&&&&64709480.&&&&&064.709.480 01985-06-14 14 iunie 1985 01995-03-26 26 martie 1995 Franța de peste mări (Departamentele și Teritoriile de peste Mări, prescurtat: DOM-TOM)
Germania Germania &&&&&&&&&&357050.&&&&&0357.050 &&&&&&&&81757595.&&&&&081.757.595 01985-06-14 14 iunie 1985 01995-03-26 26 martie 1995

[6]

Grecia Grecia &&&&&&&&&&131990.&&&&&0131.990 &&&&&&&&11125179.&&&&&011.125.179 01992-11-06 6 noiembrie 1992 02000-03-26 26 martie 2000
Islanda Islanda[7] &&&&&&&&&&103000.&&&&&0103.000 &&&&&&&&&&318755.&&&&&0318.755 01996-12-19 19 decembrie 1996 02001-03-25 25 martie 2001
Italia Italia &&&&&&&&&&301318.&&&&&0301.318 &&&&&&&&60397353.&&&&&060.397.353 01990-11-27 27 noiembrie 1990 01997-10-26 26 octombrie 1997
Letonia Letonia &&&&&&&&&&&64589.&&&&&064.589 &&&&&&&&&2248961.&&&&&02.248.961 02004-05-01 1 mai 2004 02007-12-21 21 decembrie 2007

[8]

Lituania Lituania &&&&&&&&&&&65303.&&&&&065.303 &&&&&&&&&3329227.&&&&&03.329.227 02004-05-01 1 mai 2004 02007-12-21 21 decembrie 2007

[9]

Luxemburg Luxembourg &&&&&&&&&&&&2586.&&&&&02.586 &&&&&&&&&&502207.&&&&&0502.207 01985-06-14 14 iunie 1985 01995-03-26 26 martie 1995
Malta Malta &&&&&&&&&&&&&316.&&&&&0316 &&&&&&&&&&416333.&&&&&0416.333 02004-05-01 1 mai 2004 02007-12-21 21 decembrie 2007

[10]

Olanda Olanda &&&&&&&&&&&41526.&&&&&041.526 &&&&&&&&16576800.&&&&&016.576.800 01985-06-14 14 iunie 1985 01995-03-26 26 martie 1995 Aruba Aruba
Format:CUR
Format:SXM
Olanda Caribbean Netherlands
Norvegia Norvegia[11] &&&&&&&&&&385155.&&&&&0385.155 &&&&&&&&&4854824.&&&&&04.854.824 01996-12-19 19 decembrie 1996 02001-03-25 25 martie 2001 SvalbardMayen
Polonia Polonia &&&&&&&&&&312683.&&&&&0312.683 &&&&&&&&38163895.&&&&&038.163.895 02004-05-01 1 mai 2004 02007-12-21 21 decembrie 2007

[12]

Portugalia Portugalia &&&&&&&&&&&92391.&&&&&092.391 &&&&&&&&10636888.&&&&&010.636.888 01992-06-25 25 iunie 1992 01995-03-26 26 martie 1995
Slovacia Slovacia &&&&&&&&&&&49037.&&&&&049.037 &&&&&&&&&5424057.&&&&&05.424.057 02004-05-01 1 mai 2004 02007-12-21 21 decembrie 2007

[13]

Slovenia Slovenia &&&&&&&&&&&20273.&&&&&020.273 &&&&&&&&&2054119.&&&&&02.054.119 02004-05-01 1 mai 2004 02007-12-21 21 decembrie 2007

[14]

Spania Spania &&&&&&&&&&506030.&&&&&0506.030 &&&&&&&&46087170.&&&&&046.087.170 01992-06-25 25 iunie 1992 01995-03-26 26 martie 1995 orașele Ceuta și Melilla[15]
Suedia Suedia &&&&&&&&&&449964.&&&&&0449.964 &&&&&&&&&9347899.&&&&&09.347.899 01996-12-19 19 decembrie 1996 02001-03-25 25 martie 2001
Ungaria Ungaria &&&&&&&&&&&93030.&&&&&093.030 &&&&&&&&10013628.&&&&&010.013.628 02004-05-01 1 mai 2004 02007-12-21 21 decembrie 2007

[16]

Etapele admiterii României în spațiul Schengen[modificare | modificare sursă]

  • Transmiterea de către România a unei Declarații de pregătire
  • Transmiterea, de către Secretariatul General, a unui chestionar extins care va conține întrebări detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea și aplicarea prevederilor Schengen
  • Completarea de către România a chestionarului și transmiterea acestuia către Consiliul UE
  • Vizite de evaluare, întrebări suplimentare, chestionare etc.
  • Redactarea unui raport care va analiza stadiul de pregătire a fiecarui stat membru
  • Decizia Consiliului UE cu privire la eliminarea controalelor la frontierele interne.

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • ARD TV-canal, Teletext, 03.03.13 pag 102, 109: "Schengen-Erweiterung: Friedrich kündigt Veto gegen Beitrit Bulgariens und Rumäniens an"

Legături externe[modificare | modificare sursă]