Bratislava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Bratislava
Harta
Date
Statut	Capitala Slovaciei
Populaţie  • Total ()  • Densitate	428.672 locuitori 1166 locuitori/km²
Suprafaţă	367.59 km²
Altitudine	126-514 m
Coordonate geografice	48°09′N 17°07′E
Fus orar	UTC+1
Primar
www	http://www.bratislava.sk
Steagul regiunii

Bratislava (în slovacă până în 1919 Prešporok, germană Pressburg, maghiară Pozsony, în română de asemenea Pojon) este capitala şi cel mai mare oraş din Slovacia şi are o populaţie de aproximativ 430.000 locuitori. Bratislava este situată pe Dunăre, aproape de graniţele Slovaciei cu Austria şi Ungaria şi destul de aproape de graniţa cu Republica Cehă. Se află la doar 60 de km de Viena. Oraşul are cea mai mare densitate a populaţiei din Europa centrală. Munţii Carpaţi încep pe teritoriul oraşului (Malé Karpaty, „Carpaţii Mici”).

Bratislava este sediul preşedinţiei, parlamentului şi guvernului slovac. În oraş se află câteva universităţi, muzee, teatre şi alte instituţii culturale, printre care Slovenská filharmónia (Orchestra Filarmonică Slovacă). La nivelul tradiţiilor, oraşul slovac poartă şi semnele influenţelor venite din Austria, Ungaria etc. În trecut a fost un oraş din Imperiul Austro-Ungar, motiv pentru care are şi alte nume, în uz până la finalul Primului Război Mondial: Pressburg (germană, chiar şi astăzi alternativa oficială) şi Pozsony (maghiară).

Cuprins 1 Nume 2 Geografie 2.1 Climă 3 Istorie 4 Panoramă şi arhitectură 4.1 Oraşul 4.2 Castelul Bratislava 4.3 Castelul Devín 4.4 Rusovce 4.5 Parcuri şi lacuri 5 Demografie 6 Guvern 7 Economie 8 Cultură 8.1 Arte 8.2 Muzee şi galerii 8.3 Media 8.4 Sport 9 Turism 10 Educaţie şi ştiinţă 11 Transport 12 Cronologie 13 Note 14 Legături externe

[modifică] Nume

Primul document în care se face referire la Bratislava (ca Brezalauspurc) este „Analele de la Salzburg”, în care sunt descrise Bătăliile de la Bratislava, între bavarezi şi unguri, duse în afara zidurilor Castelului Bratislava, în 907^[1]. Castelul şi-a primit probabil numele de la Predslav, al treilea fiu al regelui Svätopluk I, sau poate de la nobilul local Braslav^[2]. Acest nume vechi reapare sub forma Braslava sau Preslava, pe monezi emise de regele Ştefan I al Ungariei, datând din jurul anului 1000^[3]. Mai târziu în Evul Mediu, a ajuns la forma finală a numelui în germană, Pressburg, numele în slovacă, Prešporok, derivând de acolo^[3]. Deşi Pressburg a fost numele oficial până în 1919, locuitorii slovaci ai oraşului îl numeau adesea Prešporok, şi cei ungari Pozsony^[4] (scris Posony înainte de secolul al XIX-lea). Numele ungar, încă folosit de unguri, este posibil să fie derivat de la Božaň, conducător din secolul al XI-lea al Castelului Bratislava^[5]. Pe lângă aceste nume, în documente din epoca Renaşterii oraşul a fost numit Istropolis, „Oraşul Dunării” în greaca veche.

Numele actual, Bratislava, datează din 1837, când eruditul slavist Pavel Jozef Šafárik a reconstruit o variantă a lui (Břetislaw)^[6], din nume mai vechi, considerând că erau derivate din numele conducătorului Boemiei Bretislav I. Numele a fost folosit iniţial de către membrii mişcării naţionale slovace în 1844, ca Bratislav.^[7]. După primul război mondial, unii reprezentanţi non-slovaci ai oraşului au încercat să-l redenumească „Wilson City”, în onoarea preşedintelui american Woodrow Wilson, şi pentru a evita unirea lui cu Cehoslovacia. Propunerea a fost respinsă, şi numele oficial al oraşului a devenit Bratislava în martie 1919, după ce oraşul a ajuns să facă parte din Cehoslovacia.

[modifică] Geografie

Bratislava este situată în sudvestul Slovaciei, în Regiunea Bratislava. Localizarea sa aproape de frontierele cu Austria şi Ungaria o transformă în singura capitală naţională care face graniţă cu două state. Este la numai 62 km de graniţa cu Republica Cehă şi la 60 km de Viena^[8].

Oraşul are o arie totală de 367,58 km², fiind al doilea oraş din Slovacia ca arie (după Vysoké Tatry)^[9]. Dunărea traversează oraşul de la vest spre sud-est. Cursul Dunării mijlocii începe la Strâmtoarea Devin, situată în partea de vest a Bratislavei. Alte râuri sunt Morava, care formează graniţa de nord-vest a oraşului, şi se varsă în Dunăre la Devín, Dunărea Mică şi Vydrica, care se varsă în Dunăre în zona Karlova Ves.

Lanţul Munţilor Carpaţi începe pe teritoriul oraşului prin masivul Carpaţii Mici (Malé Karpaty). Zonele depresionare Záhorie şi Depresiunea Dunăreană se întind până în Bratislava. Cel mai jos punct al oraşului este pe suprafaţa Dunării, la 126 m.d.M., şi cel mai înalt este Devínska Kobyla, la 514 m. Altitudinea medie este de 140 m^[10].

[modifică] Climă

Bratislava este situată în zona temperată nordică, şi are o climă continentală, cu patru anotimpuri. Vânturile sunt frecvente, şi există un contrast puternic între verile calde şi iernile reci şi umede. Oraşul reprezintă una dintre părţile cele mai calzi şi uscate ale Slovaciei^[11]. În mod recent, tranziţia dinspre iarnă spre vară şi invers a fost mai bruscă, perioadele de primăvară şi toamnă fiind reduse. Zăpada este mai puţin prezentă ca înainte^[12]. Unele părţi ale Bratislavei, în special Devín şi Devínska Nová Ves, sunt vulnerabile la inundaţii provocate de Dunăre şi râul Morava^[13]. Pe ambele maluri se iau măsuri de protecţie împotriva inundaţiilor^[14].

[modifică] Istorie

Primele aşezări permanente în area Bratislavei de astăzi datează din epoca Culturii Ceramicii Lineare, în jurul anului 5000 î.Hr., în era neolitică. În jurul anului 200 î.Hr., tribul celt Boii a fondat prima aşezare importantă, un oraş fortificat cunoscut ca oppidum, bătând şi monezi de argint cunoscute ca biatec^[15].

Zona a ajuns sub influenţă romană din secolul I d.Hr. până în secolul IV, făcând parte din Limes Romanus, un sistem de apărare a graniţelor imperiului^[16]. Romanii au introdus viticultura în regiune, începând o tradiţie a producţiei de vin, care continuă şi în prezent^[17].

Strămoşii slavi ai slovacilor moderni au ajuns în regiune în secolele V şi VI, în timpul Epocii Migraţiei Popoarelor^[18]. Ca reacţie la măcelurile perpetuate de avare, triburile locale slave s-au revoltat şi au pus bazele regatului lui Samo (623–658), cea mai veche entitate politică slavă. În secolul IX, castelele de la Bratislava şi Devín erau centre importante ale statelor slave Principatul lui Nitra şi Moravia Mare^[19]. Cel mai vechi document care atestă existenţa oraşului este din 907, şi face referire la căderea Moraviei Mari sub presiunea atacurilor ungare^[20].

În secolul X, teritoriul Bratislavei de astăzi a trecut sub stăpânirea regatului Ungariei şi a devenit un centru economic şi administrativ cheie la frontiera regatului^[21]. Din cauza acestei poziţii strategice, oraşul a fost locul a numeroase atacuri şi bătălii. În acelaşi timp, tocmai din acest motiv, Bratislava a devenit un centru economic şi politic important. Primele privilegii orăşeneşti i-au fost acordate în 1291, de către Andrei al III-lea al Ungariei^[22]. În 1405 Bratislava a fost declarată oraş regal liber de către regele Sigismund de Luxemburg, care, în 1436 i-a permis oraşului să folosească stema proprie.^[23].

După Bătălia de la Mohacs în 1526, în care Regatul Ungariei a fost înfrânt de Imperiul Otoman, turcii au asediat şi provocat daune Bratislavei, nereuşind însă să o cucerească^[24]. Datorită înaintării otomane în teritoriu ungar, Bratislava a fost desemnată capitala Ungariei în 1536, făcând parte din Imperiul Habsburgic, în ceea ce avea să fie o nouă eră. Bratislava a devenit un oraş al încoronărilor, sediu al regilor, arhiepiscopilor (1543), nobilimii şi organizaţiilor şi breslelor majore. Între 1536 şi 1830, 11 regi şi regine au fost încoronaţi în Catedrala Sfântului Martin^[25]. Cu toate acestea, secolul al XVII-lea a fost marcat de rebeliuni anti-habsburgice, lupte cu turcii, inundaţii, epidemii şi alte dezastre. ^[26].

Reforma protestantă a ajuns la Bratislava în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, găsind adepţi în principal în rândul orăşenilor. Ca rezultat al revoltelor frecvente împotriva habsburgilor catolici, suburbiile au fost devastate. Oraşul şi castelul au fost deseori capturate de insurgenţi, pentru a fi apoi recucerite de trupele imperiale. Această perioadă de revolte s-a terminat în 1711, prin semnarea Păcii de la Satu-Mare.^[27]

Bratislava a înflorit în timpul domniei Mariei Tereza a Austriei, din secolul al XVIII-lea, devenind cel mai mare şi mai important oraş de pe teritoriul actualelor Slovacia şi Ungaria^[28]. Populaţia s-a triplat; s-au construit multe palate, mănăstiri, conace şi străzi, iar Bratislava a fost centrul vieţii sociale şi culturale a regiunii^[29]. Cu toate acestea, oraşul a început să-şi piardă din importanţă în timpul domniei fiului Mariei Tereza, Iosif al II-lea, în special când bijuteriile coroanei au fost duse la Viena, în 1783, cu scopul de a întări legătura dintre Austria şi Ungaria. Multe funcţii centrale au fost mutate la Buda, împreună cu o mare parte din nobilime^[30]. Bratislava a devenit un centru al Mişcării Naţionale Slovace : în 1783, primul ziar în slovacă, Presspurske Nowiny, şi primul roman în slovacă au fost publicate^[31].

Istoria Bratislavei din secolul al XIX-lea a avut strânse legături cu evenimentele majore din Europa. Pacea de la Pressburg între Austria şi Franţa a fost semnată la Bratislava, în 1805^[32]. Castelul Devín a fost devastat de trupele lui Napoleon în 1809, şi Castelul Bratislava distrus de foc în 1811^[33]. Ca reacţie la Revoluţia din 1848 pe teritoriu habsburgic, Ferdinand I al Austriei a semnat, în palatul arhiepiscopului primat din Bratislava, aşa-numitele Legi din Martie, care, între altele, prevedeau inclus abolirea şerbiei.^[34].

Industria s-a dezvoltat rapid în secolul al XIX-lea. Prima linie ferată cu locomoţie cabalină de pe teritoriul Slovaciei şi Ungariei actuale, de la Bratislava la Svätý Jur, a fost construită în 1840^[35]. O nouă linie, spre Viena, folosind o locomotivă cu aburi, a fost inaugurată în 1848^[36]. Au fost înfiinţate multe instituţii industriale şi financiare - prima bancă din Slovacia de astăzi a fost fondată în 1842. Primul pod permanent al oraşului peste Dunăre, Starý most, a fost construit în 1891.

În urma primului război mondial şi formării Cehoslovaciei pe 28 octombrie 1918, Bratislava a fost încorporată în noul stat, în ciuda unor mişcări care se opuneau acestei măsuri^[37]. Populaţia germană şi maghiară a încercat să împiedice unirea şi a declarat Bratislava oraş liber. Cu toate acestea, Legiunile Cehoslovace au intrat în oraş în ianuarie 1919, acesta devenind oraş cehoslovac^[38]. Datorită importanţei sale economice şi poziţiei sale strategice pe Dunăre, Bratislava a devenit în scurt timp sediul organelor politice şi organizaţiilor slovace, fiind ales capitală în defavoarea oraşelor Martin şi Nitra cu care era în competiţie. ^[39]. Pe 27 martie 1919, numele Bratislava a fost adoptat în mod oficial^[40].

În 1938, Germania a anexat Austria în Anschluss; mai târziu în acelaşi an a anexat Petržalka şi Devín pe criterii etnice^[41][42]. Bratislava a fost declarată capitala Republicii Slovace pe 14 martie 1939, dar noul stat a căzut sub influenţa Germaniei. În 1941-1942 şi 1944-1945, guvernul slovac i-a expulzat pe cei aproximativ 15.000 de evrei din Bratislava^[43], cei mai mulţi fiind trimişi în lagăre de concentrare^[44]. Bratislava a fost bombardată de către Aliaţi. Bratislava a fost ocupată de trupele germane în 1944 şi a fost cucerită de Armata Roşie pe 4 aprilie 1945^[41][45]. La sfârşitul celui de al doilea război mondial, majoritatea germanilor din Bratislava au fost evacuaţi de autorităţile germane; unii s-au întors după război, dar au fost expulzaţi prin Decretele Beneš^[46].

În peroioada regimului socialist, după preluarea puterii în Cehoslovacia de către Partidul Comunist Cehoslovac în februarie 1948, oraşul a anexat noi teritorii, şi populaţia a crescut semnificativ. Proporţia de etnici slovaci a atins 90% din populaţia oraşului. Arii rezidenţiale mari, consistând în clădiri înalte din prefabricate, precum cele din cartierul Petržalka, au fost construite. Guvernul comunist a construit câteva edificii grandioase, precum podul Nový Most şi sediul Radioului Slovac, afectând uneori în mod negativ zona istorică a oraşului.

După încercarea nereuşită de a liberaliza regimul comunist, în 1968, oraşul a fost ocupat de trupele Pactului de la Varşovia. Cehoslovavia a fost declarată stat federal şi oraşul a devenit capitala Republicii Socialiste Slovace, unul din cele două state ale federaţiei. Dizidenţii din Bratislava au anticipat căderea comunismului prin Demonstraţia Lumânării din Bratislava, în 1988, şi oraşul a devenit un centru important al Revoluţiei de Catifea din 1989^[47].

În 1993, oraşul a devenit capitala noii Republici Slovace, formate în urma Divorţului de Catifea^[48]. În anii 1990 şi la începutul secolului XXI, economia oraşului a înflorit datorită investiţiilor străine. Oraşul a găzduit evenimente culturale şi politice importante, inclusiv Summitul Slovacia 2005 între George W. Bush şi Vladimir Putin.

[modifică] Panoramă şi arhitectură

Panorama urbană a Bratislavei este caracterizată de turnuri medievale şi clădiri de secol XX grandioase, dar „boom”-ul construcţiilor de la începutul secolului al XXI-lea a adus cu sine multe schimbări^[49].

[modifică] Oraşul

Majoritatea clădirilor istorice sunt concentrate în Oraşul Vechi. Primăria Bratislavei este un complex de clădiri ridicate în secolele XIV-XIV, care acum reprezintă Muzeul Oraşului. Poarta lui Mihail este singura poartă ce s-a păstrat din fortificaţiile medievale, şi este una din cele mai vechi clădiri ale oraşului^[50]; cea mai îngustă casă din Europa este în apropiere^[51]. Clădirea Bibliotecii Universităţii, construită în 1756, a fost folosită de Dieta (parlamentul) Regatului Ungariei din 1802 până în 1848^[52]. Mare parte din legislaţia importantă din Era de Reformare Maghiară (precum abolirea şerbiei şi fondarea Academiei Ungare de Ştiinţe) a fost ratificată aici.^[52]

Centrul istoric prezintă numeroase palate de stil baroc. Palatul Grassalkovich, construit în jurul anului 1760, este acum reşedinţa preşedintelui slovac, în timp ce guvernul slovac îşi are sediul în fostul Palat Arhiepiscopal^[53]. În 1805, împăraţii Napoleon I al Franţei şi Francisc al II-lea al Imperiului Romano-German au semnat a patra Pace de la Pressburg în Palatul Primatului^[54]. Alte case mai mici sunt semnificative din punct de vedere istoric; compozitorul Johann Nepomuk Hummel s-a născut într-o casă din secolul XVIII, în Oraşul Vechi.

Catedrale şi biserici notabile includ Catedrala în stil gotic Sf.Martin, construită între secolele XIII şi XVI, care a servit drept biserica de încoronare a Regatului Ungariei între 1563 şi 1830^[55]. Biserica Franciscană, datând din secolul al XIII-lea, a fost un loc al ceremoniilor cavalereşti^[56]. Biserica Sf. Elisabeta, cunoscută mai degrabă ca Biserica Albastră, este construită în întregime conform stilului Art Nouveau.

O curiozitate este porţiunea subterană (înainte la nivelul pământului) restaurată a unui cimitir evreiesc în care este îngropat şi rabinul din secolul al XIX-lea Moses Sofer, aflat la poalele dealului castelului, aproape de intrarea într-un tunel de tramvai^[57]. Singurul cimitir militar din Bratislava este Slavín, inaugurat în 1960 în onoarea soldaţilor Armatei Sovietice care au căzut luptând pentru eliberarea Bratislavei de ocupaţia germană. Oferă o panoramă excelentă a oraşului, precum şi a Carpaţilor Mici^[58][59].

Alte structuri proeminente din secolul al XX-lea includ (Noul Pod) Nový Most pe Dunăre, care prezintă un restaurant în turn cu formă de OZN, sediul Radioului Slovac în formă de piramidă inversată, precum şi Turnul Kamzík TV cu un design unic, care are o punte de observaţie şi un restaurant rotitor. La începutul secolului al XXI-lea, edificii noi au transformat panorama tradiţională a oraşului. Boom-ul construcţiilor^[60] a însemnat construirea unor noi clădiri publice, precum Most Apollo şi noua clădire a Teatrului Naţional Slovac^[61], precum şi dezvoltarea real estateului privat^[62] .

[modifică] Castelul Bratislava

Una din structurile cele mai impresionante ale oraşului este Castelul Bratislava, pe un teren aflat la 85 m deasupra nivelului Dunării. Situl dealului castelului a fost locuit încă din perioada de tranziţie între Epoca de Piatră şi Epoca de Bronz^[63], şi a reprezentat acropolisul unui oraş celtic, apoi a făcut parte din Limesul roman, a fost o mare aşezare slavă, apoi un centru politic, militar şi religios al Moraviei Mari^[64]. Un castel de piatră nu s-a construit până în secolul X, pe când regiunea intra sub influenţa Regatului Ungariei. Castelul s-a transformat într-o fortăreaţă gotică anti-husită în vremea lui Sigismund de Luxemburg, în 1430, devenind apoi castel renascentist în 1562^[65], şi a fost reconstruit în 1649 în stilul baroc. În timpul domniei Mariei Tereza, castelul a devenit un sediu regal prestigios. În 1811 castelul a fost distrus, rămânând în ruină până în anii '1950,^[66], când a fost reconstruit în mare parte în stilul terezian.

[modifică] Castelul Devín

Ruinele Castelului Devín se află în Devín, deasupra unei stânci unde râul Morava, care formează graniţa între Austria şi Slovacia, se varsă în Dunăre. Este unul din cele mai importante situri arheologice slovace, şi include un muzeu dedicat istoriei sale^[67]. Datorită locaţiei sale strategice, Castelul Devín a fost un castel important, la frontiera dintre Moravia Mare şi statul ungar timpuriu. A fost distrus de trupele lui Napoleon în 1809, şi este un simbol important al istoriei slovace şi slave în general.^[68]

[modifică] Rusovce

Conacul Rusovce, cu parcul lui englezesc, se află în cartierul Rusovce. Casa a fost construită iniţial în secolul al XVII-lea, şi transformată într-un conac în stil neo-gotic englezesc, între 1841 şi 1844^[69]. Cartierul este cunoscut de asemenea pentru ruinele unui campament militar roman, Gerulata, parte a Limesului roman. Gerulata a fost construit şi folosit între secolele I şi IV d.Hr.^[70]

[modifică] Parcuri şi lacuri

Datorită localizării sale la poalele Carpaţilor Mici şi vegetaţiei sale riverane, pe terenuri udate de Dunăre, Bratislava are păduri apropiate de centrul oraşului. Cantitatea totală de spaţiu verde public este de 46,8 km² de locuitor^[71].

Cel mai mare parc este Parcul Horský (literalmente „Parcul Muntos”), în cadrul Oraşului Vechi. Bratislavský lesný park (Parcul Forestal Bratislava) este situat în Carpaţii Mici şi include multe localuri populare, precum Železná studienka şi Koliba. Parcul Forestal acoperă o suprafaţă de 27,3 km², dintre care 96% este acoperită de păduri, şi conţine floră şi faună originală precum bursucii europeni, vulpile roşii şi muflonii. Pe malul drept al Dunării, în cartierul Petržalka, se află Parcul Janko Kráľ, primul parc public din Europa, fondat între 1774 şi 1776^[72]. Un nou parc al oraşului este planificat în Petržalka, între lacurile Malý Draždiak şi Veľký Draždiak^[62].

Parcul Zoologic din Bratislava este situat în Mlynská dolina, aproape de sediul Televiziunii Slovace. Grădina, fondată în 1960, găzduieşte în prezent 152 de specii de animale, inclusiv foarte rarul leu alb. Grădinile Botanice, care ţin de Universitatea Comenius, pot fi găsite pe malul Dunării, şi găzduiesc peste 120 de specii de origine domestică, străină sau exotică^[73].

Oraşul are mai multe lacuri naturale şi artificiale, majoritatea folosite în scopuri recreative. Exemplele includ lacul Štrkovec în Ružinov, Kuchajda în Nové Mesto, Zlaté Piesky şi lacurile Vajnory în nord-est, şi lacul Rusovce în sud, apreciat de nudişti^[74] .

[modifică] Demografie

Rezultatele recensământului din 2001[75][76]
District	Populaţie	Grup etnic	Populaţie
Bratislava I–V	428,672	Slovaci	391,767
Bratislava I	44,798	unguri	16,541
Bratislava II	108,139	cehi	7,972
Bratislava III	61,418	germani	1,200
Bratislava IV	93,058	moravi	635
Bratislava V	121,259	croaţi	614

De la întemeierea oraşului şi până în secolul al XIX-lea, germanii au fost grupul etnic dominant^[4]. Cu toate acestea, după Compromisul Austro-Ungar din 1867, a avut loc maghiarizarea puternică a populaţiei, şi către sfârşitul primului război mondial Bratislava era un oraş germano-maghiar, slovacii fiind minoritatea cea mai importantă^[4]. După formarea Republicii Cehoslovace în 1918, Bratislava a rămas un oraş diversificat din punct de vedere etnic, dar cu tendinţe demografice distincte. Procentajul de cehi şi slovaci a crescut, în timp ce procentajul de germani şi unguri a scăzut. În 1938, 59% din populaţie era formată din cehi şi slovaci, în timp ce germanii reprezentau 22% şi ungurii 13% din populaţia oraşului^[77]. Creaţia Primei Republici Slovace în 1939 a adus cu sine alte schimbări, cele mai notabile fiind expulzarea multor cehi şi evrei^[4]. În 1945, majoritatea germanilor au fost evacuaţi, sau, după reinstaurarea Cehoslovaciei, relocaţi, împreună cu ungurii acuzaţi de colaborare cu naziştii^[44]. Oraşul şi-a pierdut astfel caracterul multicultural^[44]. Sute de cetăţeni au fost expulzaţi în timpul represiunii comuniste din anii '1950, cu scopul de a înlocui „reacţionarii” cu proletariatul^[44][4]. Din anii '1950, slovacii au reprezentat majoritatea etnică a oraşului, cu un procentaj de aproximativ 90%^[4] .

[modifică] Guvern

Bratislava este sediul Parlamentului Slovac, ministerelor, Curţii Supreme şi Băncii Naţionale a Slovaciei. Este reşedinţa de judeţ a Regiunii Bratislava, şi, din 2002, de asemenea a Regiunii Autonome Bratislava. Oraşul are multe ambasade şi consulate.

Actuala structură a guvernului local (Mestská samospráva)^[78] este neschimbată din 1990^[79]. Este compus dintr-un primar (primátor),^[80], un board orăşenesc (Mestská rada),^[81], un consiliu orăşenesc(Mestské zastupiteľstvo),^[82], comisii orăşeneşti(Komisie mestského zastupiteľstva),^[83] şi un birou de magistratură a oraşului^[84].

Primarul, care lucrează în Palatul Primatului, este principalul ofiţer executiv al oraşului şi este ales pentru un mandat de patru ani. Actualul primar al Bratislavei este Andrej Ďurkovský, care a câştigat alegerile din 2006 din partea coaliţiei Mişcarea Creştin-Democrată (KDH) - Uniunea Creştin-Democrată Slovacă (SKDÚ), şi se află în prezent la al doilea mandat^[85]. Consiliul orăşenesc este organul legislativ al oraşului, responsabil de buget, ordonanţe locale, planificarea oraşului, conservarea drumurilor, educaţie şi cultură^[86]. Consiliul se întruneşte de obicei o dată pe lună şi este format din 80 de membri, aleşi pentru mandate de patru ani, pe aceeaşi perioadă ca şi primarul. Multe dintre funcţiile executive ale oraşului sunt preluate de o comisie orăşenească, dirijată de consiliu^[83]. Boardul orăşenesc este format din 28 membri, anume primarul şi adjuncţii săi, primarii de cartier, precum şi până la zece membri ai consiliului orăşenesc. Boardul are sarcini executive şi de supraveghere din partea consiliului orăşenesc, şi îl poate de asemenea consilia pe primar^[81].

Din punct de vedere administrativ, Bratislava este divizată în cinci districte : Bratislava I (centrul oraşului), Bratislava II (părţile estice), Bratislava III (părţile nord-estice), Bratislava IV (părţi vestice şi nordice), şi Bratislava V (părţile de sud, de pe malul drept al Dunării, inclusiv Petržalka, aria rezidenţială cel mai dens populată din Europa Centrală).^[87]

Cu scopul auto-guvernării, oraşul este împărţit în 17 cartiere, fiecare cu propriul primar (starosta) şi consiliu. Numărul de consilieri din fiecare depinde de mărimea şi densitatea cartierului^[88]. Fiecare cartier coincide cu cele 20 de cadastre, cu două excepţii : Nové Mesto este împărţit la rândul său în zonele cadastrale Nové Mesto şi Vinohrad, în timp ce Ružinov este împărţit în Ružinov, Nivy şi Trnávka. Celelalte diviziuni sunt neoficiale.

	Diviziunile teritoriale ale Bratislavei (districte şi cartiere)
	Bratislava I	Bratislava II	Bratislava III	Bratislava IV	Bratislava V
	Staré Mesto	Ružinov	Nové Mesto	Karlova Ves	Petržalka
		Vrakuňa	Rača	Dúbravka	Jarovce
		Podunajské Biskupice	Vajnory	Lamač	Rusovce
				Devín	Čunovo
				Devínska Nová Ves
				Záhorská Bystrica

[modifică] Economie

Regiunea Bratislava este cea mai prosperă regiune a Slovaciei din punct de vedere economic, deşi este cea mai redusă ca suprafaţă şi penultima ca număr de locuitori. Contribuie cu aproximativ 26% din PIB^[89]. PIBul pe cap de locuitor, evaluat la 27.802 € în 2004, reprezintă 129,3% din media Uniunii Europene, aflându-se pe locul 2 (în urma Pragăi) între regiunile noilor membre ale Uniunii Europene (din 2004).^[90]

Rata de şomaj din Bratislava a fost de 1,84% în iulie 2007^[91].

Multe instituţii guvernamentale şi companii private îşi au sediul în Bratislava. Peste 75% din populaţia Bratislavei lucrează în sectorul servicii, în principal în comerţ, banking, IT, telecomunicaţii şi turism^[92]. Bursa din Bratislava (BSSE), organizatoarea pieţei de securitate publică, a fost fondată pe 15 martie 1991^[93].

Producătorul auto Volkswagen a construit o fabrică în Bratislava în 1991, şi de atunci s-a extins^[94]. În prezent îşi concentrează producţia pe vehicule SUV, care reprezintă 68% din total. VW Touareg este produs în Bratislava, iar Porsche Cayenne şi Audi Q7 sunt parţial construite acolo^[95].

În anii recenţi, afacerile orientate pe sectorul servicii şi înalta tehnologie au prosperat în Bratislava. Multe companii globale, inclusiv IBM, Dell, Lenovo, AT&T, SAP, şi Accenture, au construit centre de outsourcing şi servicii, sau intenţionează să o facă în curând^[96]. Motivele pentru influxul de corporaţii multinaţionale includ apropierea de Europa Vestică, forţa de muncă abilă şi densitatea mare de universităţi şi centre de cercetare^[97].

Alte companii mari şi angajatori cu sedii în Bratislava includ Slovak Telekom, Orange Slovensko, Slovenská sporiteľňa, Tatra banka, Doprastav, Hewlett-Packard Slovakia, Slovnaft, Henkel Slovensko, Slovenský plynárenský priemysel, Kraft Foods Slovakia, Whirlpool Slovakia, Železnice Slovenskej republiky, şi Tesco Stores Slovak Republic.

Creşterea puternică a economiei Slovaciei din anii '2000 a dus la o explozie în industria construcţiilor, şi mai multe proiecte majore au fost duse la căpat sau se discută în Bratislava^[98]. Ariile care atrag investitorii includ malul Dunării, unde se lucrează deja la două mari proiecte : River Park^[99], în Vechiul Oraş, şi Eurovea^[100] lângă Podul Apollo. Alte zone în dezvoltare le includ pe cele din jurul căilor ferate şi staţiilor de autobuz principale,^[101] din jurul fostei zone industriale de lângă Oraşul Vechi^[102], şi în cartierele Petržalka,^[103], Nové Mesto şi Ružinov. Este de aşteptat ca investitorii să cheltuiască 1,2 miliarde de euro până în 2010, pentru noile proiecte^[104] .

Oraşul are un buget echilibrat de aproape 6 miliarde de koroane slovace (182 de milioane de euro, conform 2007), o cincime din acesta fiind folosită pentru investiţii^[105]. Bratislava deţine în mod direct acţiuni în 17 companii, de exemplu, în compania de transport public (Dopravný podnik Bratislava), compania de colectare şi eliminare a deşeurilor, şi compania de apă^[106]. Oraşul de asemenea dirijează organizaţii municipale precum Poliţia (Mestská polícia), Muzeul Oraşului Bratislava şi Grădina Zoologică din Bratislava^[107].

[modifică] Cultură

Bratislava este inima culturală a Slovaciei. Datorită caracterului ei istoric multicultural, cultura locală a fost influenţată de grupuri etnice variate, inclusiv germani, slovaci, unguri şi evrei^[108][109]. Bratislava dispune de numeroase teatre, muzee, galerii, săli de concert, cinematografe, cluburi de film, şi instituţii culturale străine^[110].

[modifică] Arte

Bratislava este sediul Teatrului Naţional Slovac, găzduit în două clădiri. Primul este un teatru neorenascentist, situat în Oraşul Vechi, la sfârşitul Pieţii Hviezdoslav. Noua clădire, deschisă publicului în 2007, este situată pe malul amenajat al râului^[61]. Teatrul cuprinde trei ansamble : de operă, de balet şi de dramă. Teatre mai mici includ Teatrul de Păpuşi din Bratislava, Teatrul Astorka Korzo '90, Teatrul Arena, Studioul L+S şi Teatrul Naiv din Radošina.

Muzica a înflorit în Bratislava secolului al XVIII-lea, în strânsă legătură cu viaţa muzicală vieneză. Mozart a vizitat oraşul pe când avea şase ani. Printre alţi compozitori de seamă care au vizitat oraşul sunt Haydn, Liszt, Bartók şi Beethoven, care a interpretat Missa Solemnis pentru prima dată în Bratislava^[55]. Este de asemenea locul de naştere al compozitorului Johann Nepomuk Hummel. Bratislava găzduieşte Orchestra Filarmonică Slovacă. Oraşul găzduieşte câteva festivale anuale, precum Festivalul Muzical din Bratislava şi Zilele de Jazz din Bratislava^[111]. Festivalul Wilsonic, organizat anual din 2000, aduce în oraş zeci de performeri muzicali^[112]. În timpul verii, diferite evenimente muzicale au loc în cadrul Verii Culturale Bratislava. În afară de festivalurile de muzică, este posibilă ascultarea de muzică variind de la cea underground la vedete pop bine cunoscute^[113] .

[modifică] Muzee şi galerii

Muzeul Naţional Slovac (Slovenské národné múzeum), fondat în 1961, îşi are sediul în Bratislava, pe malui Oraşului Vechi, împreună cu Muzeul de Istorie Naturală, care este una din subdiviziunile sale. Este cel mai mare muzeu şi cea mai mare instituţie culturală din Slovacia. Muzeul se ocupă de 16 muzee specializate, din Bratislava şi din afara ei.^[114]. Muzeul Oraşului Bratislava(Múzeum mesta Bratislavy), fondat în 1868, este cel mai vechi muzeu care a operat în mod continuu din Slovacia^[115]. Scopul lui principal este să ţină evidenţa istoriei Bratislavei, în diferite moduri, din cele mai vechi perioade, folosind colecţii arheologice şi istorice. Oferă galerii permanente, în opt muzee specializate.

Galeria Naţională Slovacă, fondată în 1948, oferă cea mai extinsă reţea de galerii din Slovacia. Două expoziţii din Bratislava se află situate una lângă cealaltă, la Palatul Esterházy (Esterházyho palác) şi Barăcile de Apă (Vodné kasárne) de pe malul Dunării, în Oraşul Vechi. Galeria Oraşului Bratislava, fondată în 1961, este a doua galerie de acest gen din Slovacia după mărime. Oferă expoziţii permanente la Palatul Pálffy (Pálffyho palác) şi Palatul Mirbach (Mirbachov palác), în Oraşul Vechi^[116]. Muzeul de Artă Danubiana, unul din cele mai recente din Europa, se află aproape de Uzinele de Apă Čunovo^[117].

[modifică] Media

În calitatea sa de capitală naţională, Bratislava este sediul a numeroase instituţii media locale şi naţionale. Staţii TV notabile din oraş includ Televiziunea Slovacă (Slovenská televízia), Markíza, JOJ şi TA3. Radioul Slovac (Slovenský rozhlas) îşi are sediul în centru, şi multe staţii radio slovace sunt bazate în oraş. Ziarele naţionale bazate în Bratislava includ SME, Pravda, Nový čas, Hospodárske noviny şi ziarul în limba engleză Slovak Spectator. Două agenţii de presă îşi au sediul aici : Agenţia de Presă a Republicii Slovace (TASR) şi Agenţia de Presă Slovacă (SITA).

[modifică] Sport

Există mai multe sporturi şi echipe sportive cu o tradiţie lungă în Bratislava, cu multe echipe şi mulţi sportivi concurând în ligi şi competiţii slovace şi internaţionale.

Fotbalul este reprezentat în prezent de trei cluburi din prima ligă slovacă de fotbal, „Corgoň Liga”. ŠK Slovan Bratislava, fondată în 1919, joacă meciurile de acasă pe stadionul Tehelné pole. ŠK Slovan este cel mai de succes club din istoria Slovaciei, fiind de altfel singurul club din vechia Cehoslovacie care a câştigat o competiţie europeană de fotbal, Cupa Cupelor, în 1969^[118]. FK Inter Bratislava, fondat în 1945, îşi dispută meciurile de acasă pe Štadión Pasienky. FC Artmedia Bratislava este cel mai vechi club de fotbal slovac, fiind fondat în 1898, iar arena sa este Štadión Petržalka din Petržalka.

Bratislava găzduieşte trei arene de sporturi de iarnă : Stadionul de Sporturi de Iarnă Ondrej Nepela, Stadionul de Sporturi de Iarnă Vladimír Dzurilla, şi Stadionul de Sporturi de Iarnă Dúbravka. Echipa de hochei HC Slovan Bratislava reprezintă oraşul în prima ligă de hochei din Slovacia, Slovak Extraliga. Samsung Arena, parte a Stadionului de Sporturi de Iarnă Ondrej Nepela, este arena lui HC Slovan. Campionatul Mondial de Hochei s-a disputat în Bratislava în 1959 şi 1992, iar Campionatul Mondial de Hochei Masculin se va disputa în Bratislava şi în Košice, unde se proiectează o nouă arenă^[119].

Centrul de Sporturi pe Apă Čunovo este o zonă de slalom pe ape repezi („whitewater slalom”) şi rafting, aproape de digul Gabčíkovo - Nagymaros. Centrul găzduieşte în mod anual mai multe competiţii naţionale şi internaţionale de canoe şi caiac.

Centrul Naţional de Tenis, care include Arena Sibamac, găzduieşte diverse evenimente culturale, sportive şi sociale. Mai multe meciuri de Cupă Davis s-au jucat acolo, inclusiv finala Cupei Davis 2005. Oraşul este reprezentat în primele ligi slovace de baschet feminin şi masculin, handbal şi volei feminin, precum şi polo pe apă masculin. Cursa Naţională Devín–Bratislava este cea mai veche competiţie atletică din Slovacia^[120], iar Maratonul Oraşului Bratislava s-a ţinut anual din 2006. O pistă de atletism este situată în Petržalka, unde curse de cai şi de câini, precum şi spectacole canine, sunt organizate în mod regulat.

[modifică] Turism

În 2006, Bratislava avea 77 facilităţi comerciale de acomodare (dintre care 45 erau hotele), cu o capacitate totală de 9.940 de paturi^[121]. Un total de 686.201 vizitatori, dintre care 454.870 erau străini, au stat cel puţin o noapte acolo. În total, vizitatorii au fost cazaţi pentru 1.338.497 nopţi^[121]. Cu toate acestea, mare parte dintre turişti vizitează Bratislava o singură zi, şi numărul lor exact nu este cunoscut. Majoritatea turiştilor străini provin din Republica Cehă, Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia, Austria, Franţa, Statele Unite, Japonia şi Ungaria^[121]. Pentru o listă a obiectivelor din oraş, vezi şi Panoramă şi arhitectură în Bratislava mai sus.

Alături de alţi factori, creşterea numărului de zboruri ieftine cu avionul spre Bratislava, liderate de SkyEurope, a dus la alegerea oraşului ca loc pentru petreceri de burlac, în special de către