Partidul Național Liberal (Republica Moldova)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Partidul Național Liberal
Sigla PNL
Președinte Vitalia Pavlicenco
Fondat 16 decembrie 2006
Membri
Sediu Chișinău, Calea Ieșilor 6
Ideologie politică Liberalism
Poziție politică Centru-dreapta
Afiliație internațională
Afiliație europeană
Grup europarlamentar
Culori galben și albastru
Site web www.pnl.md
Vezi și Politica Republicii Moldova

Partide politice
Alegeri

Partidul Național Liberal (este un partid din Republica Moldova, condus de Vitalia Pavlicenco[1]. PNL este promotorul libertății individuale, sociale, economice și politice, prin concepție, prin acțiune și prin tradiție, este continuatorul gândirii liberale din Basarabia.

Crearea Partidului Național Liberal[modificare | modificare sursă]

Congresul de constituire a Partidul Național Liberal (Republica Moldova) (PNL) a avut loc la 16 decembrie 2006. Congresul a aprobat Programul și Statutul PNL și a ales organele de conducere ale formațiunii. În calitate de președinte al PNL a fost aleasă dna Vitalia Pavlicenco, iar vicepreședinți — dl Anatol Țăranu, dl Ion Iovcev și dl Octavian Grama. PNL este succesorul formațiunii omonime PNL, constituite în Moldova în 1993. PNL (președinte — Mircea Rusu) a inițiat, după alegerile parlamentare anticipate din 25 februarie 2001, un proces de consolidare a forțelor democratice prin fuzionarea, în cascadă, a mai multor partide politice, soldat cu apariția partidului Alianța “Moldova Noastră”, de orientare social-liberală. În urma alegerilor parlamentare din 2005 AMN a cunoscut cîteva scindări. Primul care s-a desprins din AMN a fost grupul social-democrat, condus de Dumitru Braghiș. Ulterior, a avut loc excluderea din AMN a deputaților liberali Vitalia Pavlicenco și Anatol Țăranu, urmați, în semn de protest, de o mare parte a Organizației municipale Chișinău și de alte organizații teritoriale ale AMN. Acest grup a format grupul de inițiativă pentru reconstituirea PNL.

PNL se declară adeptul ferm al doctrinei liberale moderne și se pronunță pentru constituirea Uniunii interstatale RomâniaRepublica Moldova, în vederea accelerării procesului de aderare la UE și de soluționare politică definitivă a conflictului transnistrean. În cadrul Congresului de Constituire, PNL și-a propus unificarea forțelor liberale din Moldova și redarea oamenilor încrederea în clasa politică națională. PNL se pronunță pentru integrarea Republicii Moldova în NATO și pentru abolirea statutului de neutralitate a Republicii Moldova.

Negocierile PNL de coalizare a forțelor democratice[modificare | modificare sursă]

Înainte de alegerile locale din 2007 PNL lansează inițiativa de unificare a forțelor democratice de orientare liberală din Republica Moldova. Primele tatonări privind o posibilă fuzionare au fost făcute între PNL și Partidul Social Liberal (PSL), care participă separat în alegerile locale generale din 2007. La scurt timp după alegeri, PNL a purtat negocieri de coalizare cu PSL, cît și cu Vlad Filat, care părăsiseră Partidul Democrat (PDM) cu intenția de a crea un nou partid liberal-democrat. Negocierile s-au încheiat fără nici un rezultat după ce un grup de membri ai PNL a părăsit partidul și a trecut în grupul de inițiativă liberal-democrat, condus de Vlad Filat. Pe parcursul anului 2008, PNL a relansat inițiativa de coalizare a forțelor democratice, anticomuniste și a inițiat negocieri cu Partidul Liberal (PL), Alianța “Moldova Noastră” (AMN) și Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Mișcarea “Acțiunea Europeană” (MAE). În rezultatul acestor negocieri, în noiembrie 2008, PNL și MAE declară că vor participa pe o listă comună în alegerile parlamentare din 2009. Denumirea noului partid și principiile de fuzionare urmează a fi încă discutate.

La scurt timp după acest anunț, din PNL demisionează vicepreședintele PNL, Anatol Țăranu, în semn de dezacord cu decizia organelor colective ale PNL de participare în comun cu Mișcarea Acțiunea Europeană la alegerile parlamentare din 2009.

Istoric PNL[modificare | modificare sursă]

Partidul Național Liberal a apărut în Republica Moldova în anul 1993 și a fost printre primele formațiuni politice care au stat la temelia sistemului multipartid, constituit în țara noastră pe ruinele totalitarismului sovietic. Însușirea de către primii liberali din Republica Moldova a denumirii de PNL nu a fost întîmplătoare. Expresia politică a liberalismului românesc a fost dintotdeauna Partidul Național Liberal, întemeiat și făurit cu perseverență de către legendarii Brătieni. În Basarabia, curentul liberal, inițiat la inceputul anilor 20 de către Daniel Ciugureanu și Ion Inculeț, a fost o emanație a Partidului Național Moldovenesc, formațiune care – prin spiritul politic extraordinar – și-a făcut contribuția istorică la opera edificării României Mari – salvînd Basarabia interbelică de ororile regimului stalinist. Cele mai importante reforme în istoria României moderne, precum și în Basarabia interbelică, inclusiv reforma agrară, pot fi înscrise, pe bună dreptate, în palmaresul PNL-ului românesc.

Anexarea Basarabiei la URSS în anul 1940, drept consecință a odiosului Pact comunisto-nazist Pactul Ribbentrop-Molotov, precum și prolongarea acestuia în anul 1944 au anihilat, pentru multe decenii înainte, mișcarea politică liberală în spațiul românesc. Liberalii au fost printre principalele ținte ale represiunilor comuniste, iar ultimii doi mari Brătieni, Constantin I.C. Brătianu și Gheorghe I. Brătianu, un mare istoric, își sfîrșesc zilele, împreună cu alți liberali, în GULAG-ul comunist din România. Aceeași soartă au avut-o liberalii basarabeni în GULAG-ul sovietic. PNL, partid istoric, sugrumat de comuniști, a renăscut printre primele partide politice pe cele două maluri ale Prutului, imediat după căderea totalitarismului sovietic.

Prăbușirea spectaculoasă a comunismului la începutul anilor 90 ai secolului trecut le-a readus românilor dreptul de a fi liberi și liberali. Cu toate acestea, curentul liberal în Republica Moldova s-a dezvoltat în condiții nefavorabile. Abia ieșită din comunism, societatea receptează mai greu mesajul libertății și al responsabilității individuale. Însă, în viziunea PNL, nu există o altă cale eficientă de afiliere la standardele lumii dezvoltate, în afară de calea democrației liberale și a economiei de piatță libere.

Constienti de acest fapt, liberalii moldoveni au consacrat primul deceniu de independenta statala a Republicii Moldova activitatii migaloase de implementare a valorilor liberale in societate. A fost o munca istovitoare, umbrita de succese electorale modeste. De aceea, liberalii moldoveni constientizeaza necesitatea impletirii eforturilor pentru o reforma liberala autentica cu ideile si practicile politice de renastere nationala in Republica Moldova. In aceste conditii, liberalilor moldoveni le revine o dubla misiune – implementarea in mentalitatea oamenilor si in practica politica a ideilor libertatii individuale, conjugate cu valorile renasterii nationale.

PNL-e moldovenesc intilneste maturizat, din punct de vedere politic, inceputul noului secol, dispunind de un concept perfect aplicabil eforturilor de europenizare a Republicii Moldova. Exact in aceasta perioada, PNL opune ideii comuniste de integrare a Republicii Moldova in spatiul eurasiatic ideea Uniunii Interstatale România–Republica Moldova. Timpul a demonstrat ca daca oferta PNL ar fi fost acceptata in anul 2000, astazi Republica Moldova ar fi beneficiat de toate avantajele aderarii – alaturi de România – la Uniunea Europeana. Insa in acel timp societatea raminea captiva unor instincte nostalgice. Frustrat de aceasta stare de spirit, PNL renunta sa-si axeze mesajul electoral in anul 2001 pe ideea Uniunii Interstatale a celor doua state românesti. Ca urmare, PNL nu devine partid parlamentar.

In perioada imediat urmatoare PNL se concentreaza pe imperativul unirii efortului politic. Exact PNL devine initiatorul cascadei de fuzionari ce a condus la consolidarea fortelor democratice de diferite orientari doctrinare. Un prim-rezultat a fost crearea, la 24 martie 2002, a Partidului Liberal, prin fuziunea a trei partide: 1) Uniunea Social-Liberala “Forta Moldovei” (USLFM), constituita la 22 septembrie 2001 prin unificarea Partidului National Liberal (PNL), format in 1993, cu Miscarea social-politica “Pentru Ordine si Dreptate” (POD), aparuta in 2000; 2) Partidul Renasterii si Concilierii din Moldova (PCRM), constituit in 1995; 3) Partidul National Taranesc Crestin-Democrat (PNTCD), constituit in 1993. Aceasta fuziune s-a produs urmare a unor evolutii adeseori contradictorii ale formatiunilor politice de centru-dreapta si, in special, a victoriei detasate a Partidului Comunistilor din Republica Moldova (PCRM) in scrutinul parlamentar din februarie 2001. Concomitent, liberalii au receptat adecvat mesajul electoratului democrat, care cerea o unificare larga a partidei democratice.

PL si-a axat Programul pe doctrina liberala si pe cele mai recente realizari teoretice neoliberale. PL a fost prezent masiv in administratia publica locala, avind presedinti si vicepresedinti ai consiliilor unitatilor teritoriale de gradul doi, mii de consilieri locali, sute de primari s.a. Din conducerea partidului au facut parte: Mircea Snegur, primul Presedinte al Republicii Moldova (1991-1996); Valeriu Muravschi, ex-prim-ministru (1991-1992); Mircea Rusu, ex-deputat, presedintele Uniunii Industriasilor si Antreprenorilor; Mihai Cimpoi, ex-deputat, presedintele Uniunii Scriitorilor; mai bine de 30 de deputati care au votat, in anul 1991, Declaratia de Independenta a Republicii Moldova; deputati si ministri din alte parlamente si guverne democratice, reformatoare si personalitati marcante din diverse domenii ale vietii publice. De asemenea, in partid activau organizatii de tineret si de femei, care erau structurate la nivel teritorial si national. PL intretinea relatii cu formatiuni de orientare liberala din Belgia, Danemarca, Olanda, România, Rusia, Ucraina, Ungaria etc.

Urmatorul pas spre consolidarea partidelor de orientare democratica a fost constituirea, prin fuziune, la 19 iulie 2003, a Partidului “Alianta “Moldova Noastra”. La congresul de constituire a AMN au participat aproape 900 de delegati, care au adoptat Programul si Statutul noii formatiuni si au ales organismele de conducere ale acesteia. AMN a adoptat doctrina social-liberala si emblema Rasaritului de soare, preluat de la national-liberali.

Formarea AMN si crearea ulterioara, in baza acestei formatiuni, a Blocului Electoral “Moldova Democrata” le-a redat oamenilor speranta ca democratii vor infrunta dominatia politica a comunistilor. Insa unitatea democratilor a fost grav compromisa de pozitia obstructionista a PPCD. Comunistii au jucat la limita ruptura in frontul democratilor si au cistigat alegerile parlamentare din 2005. In virtutea unui succes partial in alegerile din 2005, AMN nu si-a atins scopul, pentru care s-au facut compromisuri privind doctrina si politicile curente, – inlaturarea comunistilor de la guvernare. AMN nu a identificat un lider carismatic si capabil sa consolideze un partid cu divergente doctrinare, dar de natura sa-l infrunte pe liderul comunist autoritar V.Voronin. In aceste conditii, constructia politica AMN a inceput sa se destrame.

A devenit clar ca e nevoie de un proiect politic nou, in stare sa invinga pericolul comunist, sa schimbe radical modul de dezvoltare a Moldovei. Grupul politic din interiorul AMN, ramas fidel, in toate imprejurarile, identitatii doctrinare PNL, a propus reformarea AMN prin revenirea la unirea ideii liberale cu cea a renasterii nationale.

Insa conducerea oportunista a AMN, facind front comun cu liberalii de ocazie din fostul PL, au eliminat din partid adevarata aripa liberala. Eliminarea din AMN a figurilor cu biografie politica in fostul PNL a creat un curent puternic de opinie in favoarea ideii reconstituirii politice a partidului liberal istoric in Republica Moldova.

Partidul National Liberal a fost reconstituit la 16 decembrie 2006, in cadrul unui congres desfasurat la Chisinau, cu participarea a 434 din 450 de delegati, alesi de catre conferintele raionale ale membrilor PNL, ce au discutat si aprobat Statutul si Programul politic ale partidului. In cadrul dezbaterilor s-a accentuat ca PNL se revendica din liberalismul românesc, incepind cu secolul al XIX-lea, din traditia liberala basarabeana a perioadei interbelice si din Miscarea de Eliberare si Renastere Nationala din Republica Moldova de la confluenta anilor ‘80-‘90 ai secolului trecut.

Conducerea partidului[modificare | modificare sursă]

Doctrină[modificare | modificare sursă]

PNL se declara ferm adeptul doctrinei liberale moderne, practicate cu precadere in statele Europei Unite. Partidul pledeaza pentru ruperea categorica a Republicii Moldova de ideologiile si practicile politice caracteristice spatiului eurasiatic, dominat de Rusia. Partidul National Liberal se pretinde parte a gindirii liberale din spatiul românesc.

Pe plan politic, national-liberalii revin cu oferta programatica privind crearea Uniunii Interstatale România–Republica Moldova, drept garantie a avansarii accelerate spre structurile euratlantice. Aceasta oferta, neacceptata in anul 2000, in favoarea ofertei comuniste privind Uniunea Interstatala Rusia-Bielarusi, arata clar, astazi – mai mult ca oricind – ca viitorul nostru european se poate realiza doar prin sprijinul oferit de România, tara membra a UE. Acest proiect politic interstatal inseamna modernizarea statului prin reforme liberale, prin afirmarea identitatii românesti a statului si a poporului.

National-liberalii au misiunea sa le redea oamenilor increderea in clasa politica nationala, in echipele politice capabile sa garanteze viitorul european al Republicii Moldova.

Rezultate electorale[modificare | modificare sursă]

Alegeri parlamentare[modificare | modificare sursă]

Anul alegerilor voturi  % din voturile tot. mandate obținute +/-
2010 10.938 0.64
0 / 101

Alegeri locale[modificare | modificare sursă]

Consilii raionale și municipale[modificare | modificare sursă]

Anul alegerilor voturi  % din voturile tot. mandate obținute +/-
2007 13.783 1.20
5 / 1103
2011 8.794 0.64
1 / 1120
0.56

Consilii orășenești și sătești[modificare | modificare sursă]

Anul alegerilor voturi  % din voturile tot. mandate obținute +/-
2007 11.185 1.11
76 / 10621
2011 7.262 0.65
38 / 10630
0.46

Primari[modificare | modificare sursă]

Anul alegerilor primari  % din tot. primar. mandate obținute +/-
2007 5 0.56
5 / 895
2011 4 0.45
4 / 898
0.11

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ [1]