Râul Tisa
| Râul Tisa | |
 |
|
| Date geografice | |
|---|---|
| Zonă de izvorâre | Carpații Păduroși |
| Cotă la izvor | 2.020 m.d.M. |
| Emisar | Dunăre |
| Punct de vărsare | aval de Novisad |
| Date hidrologice | |
| Bazin de recepție | 157.183 km² |
| Lungimea cursului de apă | 1.358 km |
| Date generale | |
| Țări traversate | Ucraina, România, Slovacia, Ungaria, Serbia |
| Afluenți de stânga | Vișeu, Iza, Valea Iepei, Sarasău, Bicu, Valea Hotarului, Săpânța, Șaroș, Baia, Șugătag, Batár , Tur, Someș, Crasna, Criș, Mureș, Bega |
| Afluenți de dreapta | Zagyva, Sajó, Bodrog |
| Principalele localități traversate | România: Sighetu Marmației, Bocicoiu Mare Ucraina: Rahău, Velikii Bâciv, Ciop Ungaria: Tokaj, Szolnok, Szeged |
| Principalele baraje | Kisköre |
 |
|
modifică  |
|
Tisa (în maghiară Tisza, în germană Theiß) este un râu care curge prin România, Ucraina, Slovacia, Ungaria și Serbia, apoi se varsă în Dunăre lângă Belgrad. Este cel mai mare afluent al Dunării și adună apele de pe o suprafață de 157.186 km².
Cuprins |
[modificare] Descriere
Tisa este râul colector al apelor ce izvorăsc din Carpații Păduroși (Ucraina), în România curge pe o porțiune de 64,6 km la granița de nord a țării, cea mai mare parte a cursului este pe teritoriul Ungariei și Iugoslaviei unde după ce colectează râurile din nord-vestul României se varsă în Dunăre.
[modificare] Istorie
Râul a fost cunoscut ca Tisia în Antichitate, numele sale latine erau Tissus, Tisia și Pathissus (Plinius cel Bătrân, 4.25).
[modificare] Geografie
Tisa curge pe o lungime de 1378 km, cursul său despășește astfel pe cel al Rhinului.
Până la granița cu România, Tisa este limpede și curge iute, prin văi strâmte. Apoi, traversează Ungaria, unde curge mai lent; parcurge câmpiile întinse din Est și se întâlnește cu Dunărea pe teritoriul Serbiei. Ea separă cele două regiuni istorice Banat și Bačka (Bácska) din Voivodina.
Este navigabilă, începând din Sziget, pentru vapoare doar din Szolnok; aceste vase ajungeau altădată până la Tokaj).
Canalul Bácsér o unește cu Dunărea, iar canalul Bega, cu Timișul.
[modificare] Serbia
Ieșind din Ungaria, Tisa intră în Republica Serbia, prin nordul acesteia, în provincia autonomă Voivodina. Continuă apoi să curgă prin localitățile Kanjiza, Novi Knezevac, Senta (20.302 loc. în 2002), Padej (2,882), Ada, Mol (6.786 loc.), Becej (40.877 loc.) și Novi Becej. Primește prin stânga apele râului Bega (255 km) și apoi ajunge la Titel și Knicanin. Se varsă, în cele din urmă, în Dunăre, prin stânga, în apropierea localității Stari Slank.
[modificare] Afluenți pe teritoriul României
- Vișeu și Iza ce izvoresc în Carpații Orientali (Munții Rodnei)
- Someșul format din confluența dintre Someșul Mic și Someșul Mare.
- Tur cu izvorul în Munții Oașului Maramureș.
- Crasna izvorește în Munții Apuseni
- Barcăul ce de asemenea izvorește în Munții Apuseni și împreună cu Crișul Repede se varsă in Tisa.
- Crișul Repede cu izvorul în Munții Apuseni.
- Crișul Negru izvorește la fel din Munții Apuseni.
- Crișul Alb cu izvorul Munții Apuseni.
- Mureșul cu izvorul în Munții Hășmașu Mare după ce colectează râurile Târnava, Sebeș, Strei, Râul Mare, Arieș, Ampoi se varsă in Tisa.
- Bega, cu izvorul în Munții Poiana Ruscă
[modificare] Imagini
-
Râurile Tisa şi Bodrog la Tokaj
[modificare] Vezi și
- Dezastrele ecologice de pe Tisa
- Scurgerea de cianură de la Baia Mare (2000)
- Listă de fluvii din Europa
[modificare] Legături externe
- Podul peste Tisa de la Sighetu Marmației, tot de lemn, 15 noiembrie 2007, Evenimentul zilei
|
||||||||||||||||
