Turkmenistan
| Türkmenistan respublikasî Republica Turkmenistan |
|
| Imn național: „Independent, Neutru” | |
 |
|
| Capitală | Așgabat |
| Oraș principal | Așgabat |
| Limba oficială | turkmenă |
| Sistem politic | Republică |
| - Președinte | Gurbangulî Berdimuhamedov |
| Independență | 27 octombrie 1991 |
| Suprafață | |
| - Total | 491,210 km² (Locul 52) |
| - Apă (%) | 4,9 |
| Populație | |
| - {{{an}}} | 5,042,000 (2011) loc. (Locul 113) |
| - Densitate | 10,3 loc./km² ({{{Densitate-loc}}}) |
| PIB | {{{PIB_PPC_an}}} |
| - Total | $40,685 mld.$ (Locul 86º) |
| - Per capita | $8,1$ |
| Monedă | Manatul turkmen(TMM) |
| Fus orar | UTC + 5 |
| Zi națională | {{{Zi-națională}}} |
| Domeniu Internet | .tm |
| Prefix telefonic | +993 |
Turkmenistan, sau Türkmenistan în turkmenă, iar în rusă Туркмения[1] sau Туркмениста́н[2] (cunoscută și ca Turkmenia, iar oficial: Republica Turkmenistan) este o țară turcică în Asia Centrală. Numele țării derivă din persană, însemnând „țara poporului turkmen”. Capitala este orașul Așgabat (sau Așhabad), toponim persan, traducându-se aproximativ ca „orașul dragostei”.
Cuprins |
Istorie[modificare]
Se poate spune că istoria Turkmenistanului se întinde pe mai multe milenii, întrucât au fost descoperite pe teritoriul țării vestigii arheologice vechi de 5.000 de ani.
Republica Sovietică Socialistă Turkmenă, prescurtat: RSS Turkmenă, a fost o republică constituentă a Uniunii Sovietice până în 1991, când și-a proclamat îndependența sub numele de Turkmenistan. A fost constituită pentru prima dată pe 7 august 1921 ca Regiunea Turkmenă a RSSA Turkestan. Pe 13 mai 1925 a fost transformată în RSS Turkmenă și a devenit o republică separată în cadrul URSS-ului. Pe 27 octombrie 1991, în contextul general, de destrămare a Uniunii Sovietice, țara și-a proclamat independența și a fost redenumită Republica Turkmenistan, pe scurt, Turkmenistan.
Geografie[modificare]
Se învecinează cu Afghanistan la sud-est, Iran la sud-vest, Uzbekistan la nord-est, Kazakhstan la nord-vest, respectiv cu Marea Caspică la vest.
Împărțirea administrativă[modificare]
Turkmenistanul este împărțit din punct de vedere administrativ-teritorial în 5 provincii[3] — care poartă denumirea locală de welayatlar (plural) și welayat (singular) — și un district al capitalei (șäher).
Provinciile Turkmenistanului sunt conduse de câte un guvernator. Fiecare provincie este împărțită, la rândul ei, în mai multe districte.
Provinciile se împart la rândul lor, în districte — etraplar la plural și etrap la singular.
Cele cinci provincii[4]ale Turkmenistanului sunt:
- Provincia Ahal, cu capitala la Änew,
- Provincia Balkan, cu capitala la Balkanabat,
- Provincia Dașoguz, cu capitala la Dașoguz,
- Provincia Lebap, având capitala la Türkmenabat,
- Provincia Mary, având capitala la Mary,
precum și un oraș independent,[5] capitala țării: Așgabat.
Economie[modificare]
Turkmenistanul ocupă o poziție remarcabilă, locul cinci pe lista țărilor cu cele mai rapide creșteri a produsului lor intern brut din lume.[6] Deși este bogată în resurse naturale în multe din zonele sale, cea mai mare parte a țării este acoperită de deșertul Karakum.[7]
O prelungire a drumului european E60 traversează Turkmenistanul, având traseul Türkmenbașî - Așgabat - Tejen - Mary - Türkmenabat.
Turkmenistanul este un important exportator de gaze naturale și construiește un gazoduct spre China, care va fi terminat anul acesta (2009).[8] Turkmenistanul produce circa 75 miliarde metri cubi de gaz pe an și vinde circa 50 de miliarde către compania rusă Gazprom.[8] Gazoductul spre China va avea o capacitate de 40 miliarde metri cubi pe an.[8] Turkmenistanul este un potențial furnizor de gaze pentru proiectul Nabucco.[8]
Sistemul politic[modificare]
Sistemul politic este acela al unui singur partid, condus de președintele ales pe viață, cum Saparmurat Niyazov, s-a autointitulat,[9] până la moartea subită a acestuia, survenită la 21 decembrie 2006.
Actualul președinte al Turkmenistanului este Gurbangulî Berdimuhamedov, care a fost declarat câștigător detașat al alegerilor prezidențiale din februarie 2007, cu 89% din totalul voturilor exprimate.
Demografie[modificare]
Cea mai mare parte a populației Turkmenistanului este formată din turkmeni. Minorități semnificative sunt formate de uzbeci și ruși. Minorități puțin reprezentate în populația țării sunt kazahii, tătarii, ucrainenii, armenii, azerii și belucii.[10]
Potrivit datelor estimate pentru anul 2003 de CIA World Factbook, compoziția etnică a Turkmenistanului ar fi formată din 85% turkmeni, 5% uzbeci, 4% ruși, iar 6% alte minorități naționale.
Din 1989, până în 2001, numărul turkmenilor din Turkmenistan s-a dublat, crescând de la 2,5 milioane la 4,9 milioane, în timp ce numărul rușilor a scăzut cu două treimi, de la 334.000 la circa 100.000 de persoane.[11]
Culte[modificare]
La data de 9 aprilie 2009, CIA estima că 87 % din populația țării este de religie musulmană,[6] 9 % sunt creștini ortodocși (mai ales ruși și armeni), iar 2 % de credință necunoscută. Potrivit legii libertății religioase și organizațiilor religioase, așa cum a fost ea modificată în 1995 și 1996, congregațiile religioase trebuie să se înregistreze la autorități și să aibă cel puțin 500 de aderenți adulți în fiecare localitate în care se efectuează înregistrarea. Religiile minoritare nu sunt recunoscute de guvern. Astfel, doar sunnismul și Biserica Ortodoxă Rusă sunt înregistrate ca organizații religioase legale în Turkmenistan.
Limba oficială[modificare]
Limba oficială a Turkmenistanului este limba turkmenă (care se află în raport de dialect față de limba turcă din Turcia).
Unitatea monetară[modificare]
Manatul turkmen este unitatea monetară oficială a Turkmenistanului. A fost creat la 1 noiembrie 1993, pentru a înlocui rubla sovietică / rusă, la o rată de schimb de 1 manat turkmen = 500 de ruble. Un manat tukmen se subdivide în 100 de tenge / tennesi. Toate piesele de monedă metalice, precum și bancnotele purtau efigia fostului președinte Niyazov.
De la 1 ianuarie 2009, manatul a fost înlocuit cu manatul nou (cod ISO 4217: TMT), ISO numeric: 934. Rata de conversie a fost de 5000 de manat vechi = 1 manat nou.
Patrimoniu mondial UNESCO[modificare]
Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 3 obiective din această țară.
Note[modificare]
- ^ Pronunțat: Turkmeniia (în silabe: Turk-me-ni-ia)
- ^ Pronunțat: Turkmenistan
- ^ CIA - The World Factbook
- ^ În limba turkmenă: Welaýat (la singular), welaýatlar (la plural).
- ^ În limba turkmenă: șäher.
- ^ a b Conform datelor din CIA World Factbook 2006
- ^ Karakum ocupă 90 % din suprafața Tukmenistanului, având o suprafață de 400.000 km².
- ^ a b c d UE trebuie sa-si asume imediat angajamentul fata de Nabucco, cer expertii, accesat la 25 aprilie 2009
- ^ Livres, ebooks : ACHGABAT, UNE CAPITALE OSTENTATOIRE - Urbanisme et autocratie au Turkménistan, Anne Fenot, Cécile Gintrac
- ^ Belucii sunt o populație originară din provincia Belucistan, din Pakistan. Această provincie are capitala la Quetta.
- ^ Ethnic composition of Turkmenistan in 2001, Demoscope Weekly, No. 37-38, 8-21 October 2001.
Surse bibliografice[modificare]
- Anne Fénot et Cécile Gintrac, Achgabat, une capitale ostentatoire. Urbanisme et autocratie au Turkménistan, L'Harmattan, 2006 [1].
- David Garcia, Le pays où Bouygues est roi, éditions Danger Public, Paris, 2006.
- Jean-Baptiste Jeangène Vilmer, Turkménistan, Paris, Non Lieu, 2009.
Vezi și[modificare]
- Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO
- Așgabat
- Mary (oraș)
- Türkmenbașî
- Tejen
- Türkmenabat
- Firiuza
- Drumul european E60
- Karakum
Legături externe[modificare]
- ro Turkmenistan, democrația de fațadã, Irina Manea, Historia, accesat la 14 februarie 2012
- en Turkmenistan government information portal
- en Chief of State and Cabinet Members
- en "Chronicles of Turkmenistan". Publication of Turkmen Initiative for Human Rights.
|
|||||||
.svg)
