Vin
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
Vinul (din latină : vinum „viță”) este o băutură obținută exclusiv prin fermentația alcoolică totală sau parțială a strugurilor proaspeți, zdrobiți sau nu, sau a mustului de struguri. Vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzisă. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar [1] al butoaielor în care se păstrează.
Nu se pot numi „vinuri” băuturile obținute prin fermentația unor fructe, flori sau din alte ingrediente, de exemplu vin de soc, prin cuvântul vin înțelegându-se întotdeauna vin de struguri.
Cuprins |
Clasificare[modificare]
Vinurile se clasifică după:
- culoare, (la vinul alb, fermentația mustului are loc separat de pielițe și semințe, cu unele excepții, la cele roșii și în mai mică măsură la cele rosé, se practică macerația peliculară),
- conținut în alcool (vinul are între 8,5-15% alcool) ,
- conținut în zahăr (vin sec, vin demisec, vin demidulce, vin dulce),
- efervescentă (se realizează adăugând (înainte de îmbuteliere) licoare de tiraj- zahăr și levuri selecționate (la Champagne, vin spumant), sau bioxid de carbon (la vin spumos).
Tipuri de vinuri[modificare]
- Vinuri din struguri albi superioare(Chardonnay, Furmint, Muscat Ottonel, Pinot Gris, Riesling, Sauvignon Blanc, Gewürztraminer sau Traminer roz).
- Vinuri din struguri albi de consum curent (Aligoté, Neuburger, Rkațiteli, Saint Emilion).
- Vinuri din struguri roșii superioare(Cabernet Sauvignon, Gamay, Grenache, Merlot, Pinot Noir, Pinot Meunier, Nebbiolo, Sangiovese, Syrah sau Shiraz, Tempranillo, Zinfandel).
- Vinuri din struguri roșii de consum curent(Alicante Bouschet, Oporto, Burgund Mare).
- Vinul pelin este condimentat cu pelin.
- Vermutul se obține prin întreruperea fermentației cu spirt de vin, de cereale sau de cartofi.
- Din vestitul strugure „Nebbiolo” care crește doar într-o zonă mică în Italia se fac vinurile Barolo și Barbaresco, care se numără printre vinurile cu cel mai bun potențial de învechire.
- Cele mai importante tipuri de vinuri de la noi sunt: Muscat-Ottonel, Pinot alb, Riesling, Sauvignon Blanc, Fetească Neagră, Fetească Albă, Fetească Regală, Grasă, Tămâioasă Româneasca.
Vinuri românești[modificare]
Spațiul geografic românesc a fost în mod tradițional cel mai mare producător de vinuri din Europa, după cele 3 mari puteri viticole: Franța, Italia și Spania.
În acestă regiune s-au dezvoltat soiuri locale de viță de vie pentru vinuri dintre care amintim:
- Vinuri albe: Creață de Banat; Crâmpoșie, Fetească Albă; Fetească Regală; Frâncușă; Galbenă de Odobești; Grasă de Cotnari; Iordana de Târnave; Majarcă Albă; Mustoasă de Măderat; Plăvaie; Șarbă; Tămâioasă Românească; Zghihară.
- Vinuri roșii: Băbească Neagră; Busuioacă de Bohotin; Fetească Neagră; Negru de Drăgășani.
Vitis vinifera - Varietăți de struguri (pentru vin)[modificare]
Struguri roșii[modificare]
Struguri albi[modificare]
Vezi și[modificare]
- Listă de vinuri românești
- Vin fiert
- Drumul Vinului (Germania)
- Oenologie
- Oenologi români
- Horticultură
Note[modificare]
Bibliografie[modificare]
Legături externe[modificare]
- Revista Vinul.ro
- en fr Varieties of red wines
- en fr Wine storage
- en fr Wine vintages, vintage charts
- Cultura băutului de vin s-a născut cu civilizația, Irina Maria Manea, Historia
- Unde bem cel mai bun vin din lume?, 19 ianuarie 2009, Dan-Silviu Boerescu, Descoperă
- Chateau Hajji Firuz D.O.C., 15 ianuarie 2007, Dan-Silviu Boerescu, Descoperă
- Aliment, medicament sau afrodisiac?, 15 ianuarie 2007, Dan-Silviu Boerescu, Descoperă
- Tehnologia vinificatiei, 15 ianuarie 2007, Dan-Silviu Boerescu, Descoperă
- Foaie pentru vin, carnati si excese, 27 decembrie 2006, Revista Magazin
|
|||||||||||
|
||||||||||||||||